1,519 matches
-
out; 6. disocierea, frecvent descrisă în situații traumatice, când, pentru a le face față, persoana nu mai integrează la nivel conștient stimulii percepuți, afectele generate de aceștia și comportamentele neuromotorii reactive la stimuli. Este o caracteristică a sindromului de stres posttraumatic prin care individul fuge de o realitate care este de nesuportat în mod conștient. Există copii care, bătuți de părinți, nu au nici un fel de reacții, spre furia părinților. Se comportă ca și când nu ar fi acolo în momentul bătăii. Nivelul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iar persoana este atât de vulnerabilă, încât persoana afectată își simte în pericol viața proprie sau viața celor dragi, apropiați, semnificativi. Situațiile traumatice induc o stare de stres acută, imediată, profundă care se poate continua printr-un sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Recunoscut deja de DSM-III, sindromul de stres posttraumatic este reluat și aprofundat în edițiile succesive: DSM-IV, DSM-IV R, DSM-IV TR. în anul 2000, în ultima ediție revizuită a DSM, criteriile de diagnostic pentru sindromul de stres posttraumatic erau prezentate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
își simte în pericol viața proprie sau viața celor dragi, apropiați, semnificativi. Situațiile traumatice induc o stare de stres acută, imediată, profundă care se poate continua printr-un sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Recunoscut deja de DSM-III, sindromul de stres posttraumatic este reluat și aprofundat în edițiile succesive: DSM-IV, DSM-IV R, DSM-IV TR. în anul 2000, în ultima ediție revizuită a DSM, criteriile de diagnostic pentru sindromul de stres posttraumatic erau prezentate astfel (American Psychiatric Association, 2000): Criteriul A: factorii stresori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de stres posttraumatic (PTSD). Recunoscut deja de DSM-III, sindromul de stres posttraumatic este reluat și aprofundat în edițiile succesive: DSM-IV, DSM-IV R, DSM-IV TR. în anul 2000, în ultima ediție revizuită a DSM, criteriile de diagnostic pentru sindromul de stres posttraumatic erau prezentate astfel (American Psychiatric Association, 2000): Criteriul A: factorii stresori Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic având următoarele caracteristici: 1. persoana a trăit, a fost martoră sau s-a confruntat în vreun fel cu un eveniment sau evenimente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
va autoculpabiliza, va resimți nevoia răzbunării și va dezvolta un spirit justițiar. La adolescență, tânărul poate dezvolta un comportament violent generalizat sau particularizat pe care îl va motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea sau vătămarea serioasă a vieții cuiva pe care copilul îl iubește; distrugerea neașteptată a căminului copilului sau distrugerea comunității din care face parte; să fie martor la rănirea gravă sau uciderea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cronic: durata simptomelor este de trei luni sau mai mult. Se specifică dacă: Debutul a fost imediat sau cu întârziere: debutul simptomelor trebuie să fie la cel puțin șase luni după manifestarea factorului de stres. Pentru diagnosticarea sindromului de stres posttraumatic trebuie să cunoaștem povestea expunerii la evenimentul traumatic, conform celor două criterii (A), și să fie prezente în comportamentul persoanei simptome din toate cele trei criterii: reactualizări intruzive, simptome de evitare/confuzie și simptome de hiperexcitare. Al cincilea criteriu se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cei din jur, deoarece „aceste forme interacționale de comunicare emoțională pot fi explicația majoră a modului în care relațiile interpersonale ajută la dezvoltarea emoțională și socială a minții copilului”(Siegel, 2001). Intervențiile cu copilul cu tulburări de sindrom de stres posttraumatic urmăresc sporirea rezilienței lui, în etape: stabilizarea stării acestuia (stoparea procesului de degradare), integrarea traumei suferite, adaptarea la situația posttraumă și continuarea dezvoltării sănătoase. Intervenția este condiționată de recunoașterea sindromului de stres posttraumatic, ceea ce adeseori necesită un diagnostic diferențial. Cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul cu tulburări de sindrom de stres posttraumatic urmăresc sporirea rezilienței lui, în etape: stabilizarea stării acestuia (stoparea procesului de degradare), integrarea traumei suferite, adaptarea la situația posttraumă și continuarea dezvoltării sănătoase. Intervenția este condiționată de recunoașterea sindromului de stres posttraumatic, ceea ce adeseori necesită un diagnostic diferențial. Cazul pe care îl prezint în continuare (Muntean, 2008) relevă dificultatea de a recunoaște în manifestările copilului sindromul de stres posttraumatic și incapacitatea de a oferi un sprijin adecvat în absența recunoașterii. în cursul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posttraumă și continuarea dezvoltării sănătoase. Intervenția este condiționată de recunoașterea sindromului de stres posttraumatic, ceea ce adeseori necesită un diagnostic diferențial. Cazul pe care îl prezint în continuare (Muntean, 2008) relevă dificultatea de a recunoaște în manifestările copilului sindromul de stres posttraumatic și incapacitatea de a oferi un sprijin adecvat în absența recunoașterii. în cursul unei formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
centru până vor reuși să și încropească un adăpost. Spaima momentului în care și-a simțit amenințată viața, a sa și a fraților mai mici, amestecată cu un teribil sentiment de vinovăție a determinat la Aurelia un sindrom de stres posttraumatic ușor de recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce nu găsea, pierdea ceva sau când i se reproșa ceva. Pentru educatoare crizele Aureliei nu aveau nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înainte de a pune în practică o soluție. 3. Repararea rupturilor. în teoria rezilienței se accentuează importanța rețelei sociale, a sprijinului emoțional pe care copilul sau adultul-victimă îl poate avea atunci când se află sub impactul unor adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca manifestare, o izolare socială a persoanei, o incapacitate de a-și mai găsi locul printre ceilalți. Sprijinind copilul în sensul de a păstra relațiile sociale, de a le valoriza, îl educăm pentru a fi rezilient. Tendința
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nivelul societății) sunt în cel mai înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor tulbura viața familiei. Așa cum la nivelul individului, capacitatea de reflecție este un mecanism esențial de ieșire pozitivă din criză și chiar de vindecare posttraumatică, în cazul familiei, exersarea „unui optimism înțelept”, a umorului (să râdem împreună de ceva și nu să râdem unul de celălalt, să facem ironii unul pe seama celuilalt) reprezintă mecanisme inestimabile în depășirea dificultăților. 3.8. Reziliența comunitară O definire simplă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a apărut „încercarea de a vindeca o societate traumatizată”care subliniază posibilitatea de „tratare”a unui număr mare de persoane și implicit de prevenire, la cele care nu prezintă încă toate simptomele, „a apariției tabloului complet al stării de stres posttraumatic”(Ionescu, 2007, p. 8). Conceptul de reziliență asistată, lansat de Șerban Ionescu în cadrul Forumului Internațional „Securitate psihologică, traumă și reziliență”1, captează intervențiile făcute în scopul diminuării consecințelor traumei precum și pe cele țintind prevenirea acestor consecințe. Aplicabil individului, precum și grupului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aparente lipse de interes, a unei evitări accentuate a oricărei amintiri, în vreme ce cultura cotidiană și comportamentele oamenilor abundau de semnele vii ale traumei trăite. Fuga de amintirile dureroase, manifestată prin diferite comportamente, reprezintă însă un semn al sindromului de stres posttraumatic. Conceptul de reziliență asistată introduce ideea creării unor strategii de susținere și acompaniere a victimelor pe perioada evenimentului traumatic și posteveniment, în scopul stimulării rezilienței lor individuale și de grup. Explorând acest concept în contextul specific dictaturii (așa cum a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
două tipuri de informații: 1. factorii de protecție care au funcționat în România comunistă; 2. schimbările sănătoase din comportamentele unor victime expuse la evenimente traumatice, acelea care demonstrează reziliența persoanelor, aflate la polul opus față de manifestările specifice sindromului de stres posttraumatic. Recunoscând faptul că factorii protectivi nu au o influență uniformă asupra diferitelor persoane și că „nu există o cale unică spre reziliență”(Johnson, Wiechelt, 2004, p. 663), vom considera totuși factorii identificați ca având funcție protectivă sau de tampon în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
directă a seroasei pleurale se realizează în 30-40% din cazuri prin intervenții medico-chirurgicale minore (puncție pleurală, puncție-biopsie pleurală, pleurotomie) sau în urma unei intervenții chirurgicale majore (rezecții bronho-pulmonare, rezecții esofagiene, diverticulectomii esofagiene etc.). În același procent se încadrează și empiemul pleural posttraumatic. Spațiul pleural poate fi contaminat direct de agentul vulnerant și corpuri străine antrenate la acest nivel (traumatismele toracice deschise), sau infecția se grefează pe un hemotorax coagulat, care reprezintă un mediu prielnic pentru proliferarea microbiană (traumatisme toracice închise). S-au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
în indicarea metodei:insucces al pleurotomiei minime [15];insucces al terapiei fibrinolitice [16];drenaj pleural primar prin toracoscopie video-asistată [27]. Toracotomia și decorticarea precoce Se practică în prezența loculației și neexpansiunii pulmonare, precum și a persistenței stării toxico-septice [23]. În empiemul posttraumatic operația va avea loc într-un interval de 14 zile [24]. În alte situații se va opera într-un interval de 24-48 ore de ineficiență a pleurotomiei, mai ales dacă starea toxico-septică nu este sub control, iar bolnavul este imunosupresat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
în mai multe etape: a. imediat după leziune apare hemoragia subarahnoidiană, hemoragii în substanța albă și cenușie, necroza fibrinoidă a capilarelor; b. în următoarele două ore se produce necroza vasculară cu hemoragie perivasculară, necroză celulară; c. în primele trei zile posttraumatic apar modificările inflamatorii cu infiltrate leucocitare etc.; d. în prima săptămână până la o lună scade inflamația, apare glioza și modificările chistice medulare. În acest context deschiderea barierei hematomedulare în faza acută lezională are două stadii: - ruperea imediată și masivă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
grefele de piele, păr, dinți, cartilagiu, fascii, tendoane, grăsime, stomac, intestin, rinichi, pericard, valve cardiace, artere, vene, nervi, paratiroide, țesut adrenal, ovar, testicul, măduvă osoasă. 18.4.1. TRANSPLANTUL DE PIELE Cel mai frecvent se practică pentru reacoperirea zonelor distruse posttraumatic, postcombustional sau postoperator. Autotransplantele s-au efectuat cu piele cu pilozitate pentru a reconstrui genele sau pielea scalpului după avulsiile (smulgerile) traumatice sau cu piele fără pilozitate (glabră) pentru defectele herniare, faringe, esofag, vagin, tract urinar. Allotransplantele de piele sunt
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
TRANSPLANTUL DE TESUT OSOS Este indicat pentru refacerea unor defecte sau cavități (postchiuretaj, chisturi osoase), pentru a facilita unirea capetelor osoase în cazul unor pseudoartroze, defecte de continuitate osoasă sau pentru a ajusta conturul sau unele defecte majore ale scheletului (posttraumatice, malformații congenitale sau dobândite). Obiectivele acestei operații sunt: oferă o sursă de osteoblaste; asigură refacerea arhitecturii scheletului; oferă o sursă de neo osteosinteză. Cel mai frecvent se utilizează autogrefele osoase cu sau fără fixare internă; în cazurile în care se
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
congenitale sau dobândite). Obiectivele acestei operații sunt: oferă o sursă de osteoblaste; asigură refacerea arhitecturii scheletului; oferă o sursă de neo osteosinteză. Cel mai frecvent se utilizează autogrefele osoase cu sau fără fixare internă; în cazurile în care se practică posttraumatic sau pentru neoplazii se recomandă efectuarea microanastomozelor vasculare. Allogrefele sunt folosite pentru inducerea neoformării de țesut osos și ca suport pentru de os autolog 18.4.5.TRANSPLANTUL DE CARTILAGIU Transplantul de cartilagiu nevascularizat la adulți diferiți din punct de
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
cartilagiu nevascularizat la adulți diferiți din punct de vedere genetic poate fi menținut deoarece suportul imun al reacției de respingere este absent chiar și fără tratamentul imunosupresor. Cel mai frecvent este recomandat pentru refacerea reliefului piramidei nazale deformată congenital sau posttraumatic, pentru corectarea defectelor feței sau craniului. Grefele osteocartilaginoase. Grefa de țesut epifizar de creștere este utilizată pentru a restabili creșterea longitudinală care a fost oprită de prezența unui limb hipoplastic congenital sau dobândit. Grefele osteocondrale sunt indicate în afecțiunile care
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]