1,360 matches
-
folosi liber aptitudinile și abilitățile, atunci nivelul stresului poate fi ținut sub control, adică diminuat. În ultimul timp a început să se pună un accent tot mai mare pe conceptul de „percepție” a gradului de control al angajatului. S-a postulat chiar și următoarea idee: indiferent care este nivelul real/obiectiv de control, esențială devine percepția pe care angajații o au asupra acesteia. Dacă ei cred/consideră, evaluează că dețin un mare control al muncii, posibilitatea aparține unor reacții afective pozitive
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
studiilor întreprinse din perspectiva modelului „vitamină” sunt „mixate și neconcludente” (Le Blanc, Jonge, Schaufeli, 2000, p. 163) − însă generatoare de noi presupuneri și ipoteze, adăugăm noi. Modelul dezechilibrului dintre efort și recompensă Este propus relativ recent de Siegriest (1996). Modelul postulează relația de echilibru sau de dezechilibru între efort și recompensă, ca sursă fie pentru apariția stării de bine, satisfacție, de eustres, fie pentru instalarea stărilor de disconfort, distres. De exemplu, un efort mare depus în activitatea de muncă în combinație
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
amenințate adoptă o poziție defensivă pentru conservarea lor; Modelul conservării/pierderii resurselor propus de Hobfoll se încadrează în paradigma tradițională a stresului formulată de Lazarus (1966) și Folkman (1984), pe care o depășește însă. Prima idee nouă pe care o postulează modelul lui Hobfoll este următoarea: stresul nu este generat de evaluările individuale, ci de procesele colective. Aflați în fața unor amenințări, factori stresori, membrii unor colectivități produc aceleași reacții modelate sociocultural. Așadar procesele de evaluare nu sunt individualizate ca la Lazarus
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca punct de reper în modelele burnout-ului. Modelele burnout-ului centrate pe coping încearcă să depisteze și să argumenteze rolul pe care coping-ul îl joacă în raport cu burnout-ul. Până în momentul de față s-au conturat trei poziții explicativ-interpretative distincte: Una dintre ele postulează influența directă (nemijlocită) a coping-ului asupra burnout-ului, ceea ce înseamnă că de influența coping-ului beneficiază absolut toți lucrătorii, indiferent de factorii stresori, dar că el nu reduce burnout-ul indivizilor mai expuși acelor factori stresori. Cu alte cuvinte, strategiile de coping și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresori sunt concepute ca variabile independente: pe de o parte, stresorii contribuie la creșterea burnout-ului, independent de stările de coping utilizate; pe de altă parte, strategiile de coping reduc nivelul de burnout indiferent de nivelul stresorilor. O a doua poziția postulează prezența efectului moderator al strategiilor de coping asupra burnout-ului, ceea ce înseamnă că stările de coping la care recurge subiectul reduc sau atenuează efectul stresorilor. A treia poziție teoretică, pornind de la o limită comună a primelor două și anume de la faptul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stările de coping la care recurge subiectul reduc sau atenuează efectul stresorilor. A treia poziție teoretică, pornind de la o limită comună a primelor două și anume de la faptul că ambele recurg la noțiunea generală de stresor sau strategie de coping, postulează necesitatea diferențierii atât a categoriilor de stresori, cât și a strategiilor de coping (Care este strategia de coping care atenuează burnout-ul, care sunt stresorii aflați în incidența unei anumite categorii de strategii de coping? - se întreabă autorii de data aceasta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cunoscut model, cel mai pertinent și mai bine fundamentat teoretic, conceptual și metodologic. El este concomitent un model structural, deoarece precizează componentele/dimensiunile structurale ale burnout-ului, dar și procesual, pentru că insistă asupra desfășurării și evoluției în timp a burnout-ului. Autorii postulează existența a trei dimensiuni esențial-definitorii ale burnout-ului: epuizarea emoțională (ca dimensiune afectiv-motivațională); depersonalizarea (ca dimensiune interpersonal-evaluativă); reducerea implicării personale (ca dimensiune cognitivă, autoevaluativă). Ne-am referit la aceasta într-o altă secvență a capitolului, de aceea nu mai revenim asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
viitorului propriu. Domeniul de studiu al „neputinței dobândite” cuprinde atât sentimentul de control asupra unei boli, cât și aptitudinea de a face față stresului (Paulhan și Bourgeois, 1995) sau șomajului. Anumite curente de cercetare, urmând calea deschisă de Rotter, au postulat existența unei credințe bipolare În controlul factorilor (sau potențatorilor) care modelează acțiunile și comportamentele oamenilor (Rotter, 1966). Scala numită Locus of Control (LOC) permite de altfel măsurarea acestei așteptări a priori care se bazează pe factori interni. Convingerea că poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
particulare legate de statutele sociale inegale. După cum remarca Pierre Birnbaum, Marshall crede că „logica internă a cetățeniei ar fi un factor eminamente favorabil instaurării solidarității, fără a face Însă să dispară conflictul” (Birnbaum, 1996, pp. 58-59). Din această perspectivă, el postulează existența unui principiu fundamental al egalității umane (basic human equality), asociat cu o participare deplină la comunitate, respectiv cu o cetățenie deplină. Principiul nu intră În contradicție cu persistența inegalităților, consideră autorul, acestea putând fi tolerate În cadrul unei societăți atașate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tradițiilor de care am vorbit anterior. În plus, această construcție neglijează asperitățile realului socio-istoric, „imaginea cetățeanului fiind de la bun Început confruntată cu varii identități concurente (religie, etnie, cultură, limbă, teritoriu, corporație), care i-au contestat mereu locul de valoare supremă postulat de teoriile clasice ale democrației” (ibidem, p. 31). Critica principală pe care o putem aduce viziunii lui Marshall se referă la idealizarea apartenenței cetățenești. Viața concretă ne arată că există și alți poli de identificare pentru indivizi: „Între public și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căreia Îi aparține. Aceasta impune un sistem de roluri căruia individul i se supune cu atât mai multă ușurință cu cât a fost impregnat cu codurile și valorile acestui model Încă de la naștere, În mod inconștient. Ca urmare, Mead a postulat relativitatea formelor culturale, ceea ce, din punct de vedere etic, va pune sub semnul Întrebării prejudecățile cu privire la „inegalitatea raselor umane” dezvoltate de contele Joseph Arthur Gobineau (1853-1955) și comportamentele etnocentriste care ridică obstacole În calea contactelor dintre diferite culturi, contacte care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oportun să Începem cu o discuție prealabilă asupra noțiunii de dreptate socială. Vom vedea că aceasta nu are caracterul de evidență care i se atribuie de obicei. Vom analiza apoi concepțiile deontologice care Îi sunt asociate, adică pe cele care postulează primatul dreptului asupra binelui, prin studierea celei mai influente dintre ele, anume cea a lui John Rawls. La baza repunerilor În discuție inițiate de filosofii comunitarieni stă Îndoiala privind neutralitatea statului În cadrul dezbaterii morale (chiar dacă gândirea acestora este suficient de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Această cerință psihică primordială se află În centrul gândirii lui Rawls, care evocă o preferință Împărtășită de primă importanță pentru o societate dreaptă. Această preferință presupune o persoană fără angajamente prealabile și fără idei preconcepute care să-i influențeze alegerile. Postulând un acord comun cu privire la ceea ce este drept pentru indivizi autonomi, ea se demarcă de lunga tradiția care considera că ființele umane cad mai Întâi de acord asupra ideii de bine, apoi se servesc de acest acord pentru a construi o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propună valori morale imparțiale, care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. Pentru filosoful american, principiile dreptății trebuie să respecte două reguli fundamentale. Prima stabilește primatul libertății, aceasta neputând fi Îngrădită decât În numele libertății. Cea de-a doua regulă postulează primatul dreptății asupra eficienței și bunăstării (Rawls, 1987). Această viziune liberală este aprig combătută de cei care, apărători ai lui Marx sau ai ideii de comunitate, consideră că drepturile-libertăți sunt doar niște cochilii goale dacă nu sunt prezente și condițiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
œconomicus universal, centru de decizie autonom, și se Înscrie Într-o epistemologie deductivo-nomologică a explicației științifice. Aceasta este paradigma dominantă, prin raportare la care se identifică școlile neortodoxe. Procedurile de decizie ale teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
regulile abstracte conduc la o ordine abstractă. Concurența și imitația se conjugă ca niște „procese de descoperire și de adaptare”. Evoluția culturală duce la procedeele care pun cel mai bine În valoare piața și „civilizația” sa. Prima economie a convențiilor postulează existența unor mecanisme de coordonare necomerciale și a unei raționalități individuale limitate și procedurale (judecată și acțiune raționale). Convenția, definită ca „un sistem de așteptări reciproce În ceea ce privește competențele și comportamentele, concepute ca funcționând de la sine și pentru a funcționa de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socio-biologistă și primordialistă descriu naționalismul ca pe o modalitate de apărare și de consolidare a unui spațiu cultural bazat pe caractere Înnăscute. Mobilizările se vor ciocni inevitabil, ca niște monoliți ale căror traiectorii se intersectează la un moment dat. Deși postulează și el existența unor trăsături identitare de neșters, Ernest Gellner efectuează o analiză mai suplă: el vede În naționalism nu o expresie spontană și uniformă a unui particularism cultural, ci rezultatul unei interacțiuni Între structura și cultura unei societăți date
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care „fac din «sălbatic» un producător Încăpățânat de echivocuri, ale cărui spuse sau fapte pot fi Înțelese doar prin decriptarea deghizării «simbolice» a altui lucru” (ibidem). În general, opera lui Boas constituie paradigma tezei demnității egale a fiecărei culturi. Dar, postulând demnitatea lor egală, el afirmă În același timp și originalitatea absolută a fiecăreia, totala lor discontinuitate. Se Întrevede panta pe care școala culturalistă avea să alunece și care i-a dus pe unii epigoni la propovăduirea unui relativism cultural absolut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domeniul acțiunii politice, trebuie acceptate morala provizorie și politica rezonabilă. În lipsa acestei acceptări, nimic nu ne va proteja Împotriva fanatismului, a convingerii oarbe că schimbarea sine constituie valoarea supremă. Găsim la Spinoza bazele unui fanatism anti-fanatic. Într-adevăr, filosoful olandez postulează că scopul Naturii este acela de „a-i face pe oameni uniformi precum copiii aceleiași mame” (citat de Taguieff, 1988, p. 219). Acest fanatism este, În mod inevitabil, Încurajat de pasiunea pentru o rațiune aflată În serviciul unei voințe de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
era de a vedea dacă exista vreo legătură Între un punctaj ridicat la acest test și răspunsurile privind evaluarea altor grupuri minoritare, cum ar fi negrii sau filipinezii. Observarea unor corelații Între diversele măsurători i-a incitat pe cercetători să postuleze existența unei tendințe spre etnocentrism, dimensiune cuprinzătoare, centrată pe valorizarea grupului de apartenență și pe deprecierea celorlalte comunități etnice. Și-au propus atunci să construiască o scală care să măsoare o asemenea tendință, cuprinzând elemente axate pe respingerea latentă sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îndoctrinat și de derivele pe care ea le implică. Pettigrew a descoperit că grupurile sociale modeste aveau mult mai puține prejudecăți autoritariste În sudul Statelor Unite comparativ cu alte regiuni, cum ar fi Nordul, considerate mai tolerante (Pettigrew, 1959). Se poate postula existența unei modulări sau a unei ancorări diferențiate a prejudecăților, a căror naștere ar depinde de relațiile dintre grupuri, de contextul istoric sau juridic, de modul În care sunt recunoscute minoritățile sau de starea de frustrare relativă a grupurilor aflate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Înclinații „normale” este astfel recunoscută, dar numai derivele lor sunt condamnate, fără iluzii excesive În ceea ce privește eficiența condamnărilor posibile. Optimismul istoric, altfel spus bucuria de a fi intrat În era postrasistă, lasă să se Întrevadă un pesimism antropologic radical care postulează caracterul natural sau normal al pulsiunilor „de excludere” și al auto-preferințelor de grup. În 1988, În discuțiile sale cu Didier Eribon, Lévi-Strauss revine asupra problemei și definește rasismul ca „o doctrină precisă care se poate rezuma În patru puncte” (Lévi-Strauss
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-a întâmplat prin primăvara anului 2001, când, plângându-se într-o scrisoare de acum genevezului Mirel de cariera lui puțin promițătoare de profesor suplinitor care preda educația civică într-o școală profesională destul de sălbatică, Mirel i-a propus să postuleze pentru o bursă, în cadrul aceluiași institut prestigios pe care-l absolvise și el cu câțiva ani înainte, printre puținele care acordau mici burse în Geneva. Zis și făcut! Codruț s-a apucat să legalizeze acte, diplome, certificate, de tradus CV
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
studiul functionalităților discursive conducînd, volens nolens, către o abordare militantă (proprie școlii franceze de analiza discursului din anii '60). Această realitate este surprinsă de Ali Bouacha (1984) atunci cînd vorbește despre cele două mari ipoteze din interiorul analizei discursului: prima postulează că sensul în discurs poate fi construit sau produs; a doua postulează că, dimpotrivă, sensul e doar construit. În fața acestei alternative, analiza discursului rămîne într-o continuă stare de insatisfacție. V. analiză a conversației, discurs, tipologie, text. HARRIS 1951; BOUACHA
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
franceze de analiza discursului din anii '60). Această realitate este surprinsă de Ali Bouacha (1984) atunci cînd vorbește despre cele două mari ipoteze din interiorul analizei discursului: prima postulează că sensul în discurs poate fi construit sau produs; a doua postulează că, dimpotrivă, sensul e doar construit. În fața acestei alternative, analiza discursului rămîne într-o continuă stare de insatisfacție. V. analiză a conversației, discurs, tipologie, text. HARRIS 1951; BOUACHA 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. SA ANALIZĂ TEXTUALĂ. Vizează explicarea proceselor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]