3,550 matches
-
atârnată în oftatul norilor închiși în prăvălia de la marginea zăvoiului. * Inima ierbii mă strângea de mână. Suferea de dorul coasei ce-și scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. * Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. * Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că
GÂNDURI DE BUZUNAR de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364918_a_366247]
-
aerul nopții în sânul așteptării. Cocorii din barca speranței scutură vâslele Peste clipele-nflorite în trandafirul tăcerii. Spre dimineață stelele din Orion, Ireale mori de lumină, adorm În pagina mea word cu foaie velină. Pașii mei purtați pe gânduri și poteci Traversează căscând printre clipele reci. Trei versuri se aleargă după ceașca de cafea... sublim. Le fur rima și o arunc în...poem Până ajung la Marin, Ifrim. Răresc pasul, la capătul sforii S-a prins în laț croncănitul ciorii. Trec
TANINUL TOAMNEI de TEO CABEL în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364976_a_366305]
-
niște li- curici. Pe-o viță-de-vie un greier și-ncearcă arcușul. Luna coboară tăcută prin ramuri, să-și caute undeva, peste vale, culcușul. În bălți e o nebunie; broaștele sunt scăpate din hamuri. Mă-ntorc liniștit și calc apăsat. Pe potecă mă-ncurcă lăstarii. Somnul ștrengar mă trage la pat, iar din urmă m-alungă țânțarii. Mâine, cum vor apărea zorile de zi, cu forțe proaspete, refăcut, în grădină, cu siguranță voi fi, să pun atâtea nereguli la punct . Ion I.
ÎN GRĂDINĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366333_a_367662]
-
bucuriile se împletesc cu tristeți, printre zâmbete și amaruri, printre visări cu ochii deschiși și măcinări de dorințe arzând, printre surâsuri și suspine, până înspre final de nopți, și începuturi de noi dimineți, ce aduc cu sine alte drumuri pe potecile vieții, însoțite pe rând de spectacolul măștilor!... ~ Cristina P. Korys ~ Referință Bibliografică: Spectacolul măștilor / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P. Korys : Toate Drepturile Rezervate
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
practic, nu mai erau rude. Apoi, lângă Borțosu și Tia lu’ Laie-n Dungă se află gospodăria unui nepot de-al Crăciunei Frântu, născută Teșcuț. De aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă din școala generală, Neluț Sima, văr cu primii doi, pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MAGNOLIA ÎNFLORITĂ Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului MAGNOLIA ÎNFLORITĂ Pe pajiști înflorite stau mii de doruri tolănite Pe poteci neumblate aleargă șoaptele rănite Magnolia-înflorită surâde soarelui blând iară Explozie de culoare ...emoții-n plină vară! Femeie suavă poeții te-au cântat în vremi Surâsul tău nu-i născocire cu el tu chemi... Candida iubire ce vine la braț c-
MAGNOLIA ÎNFLORITĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366483_a_367812]
-
ea. Mult n-au avut a merge, că erau sprinteni și grăbiți nevoie-mare ca să culeagă și să nu o supere pe mama care-i învoise. De cum intrară în pădure și dădură peste hribi care se înșirau înaintea lor ca o potecă. Bucuroși, copiii se porniră la cules, alergând pe acea cărare presărată de hribi. La un moment dat cărarea aceea se rupse în două - una spre miază-noapte, alta spre apus iar pe ele hribii erau atât de frumoși că-ți venea
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
lipsa celor de pe malurile Bârzavei. Emilia ȚUȚUIANU: Inspirația unor poeți contemporani nu pornește din inimă, din credință, pornește din închipuirea lor. Nu este un crez, ci un motiv artistic. Scopul este mutarea supranaturalului în imaginație și naturalizarea lui. „Ați greșit - poteca din mine, nu duce nicăieri” ne mărturisești într-un vers. Este un sentiment rătăcit printre valurile unei imagini agitate? De altfel, prof. Mihai Rădulescu - un prieten apropiat sufletului tău - subscria acestei trăiri... Dimitrie GRAMA: Nu știu care sunt căile de inspirație ale
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
care-s eu atunci. Scriu cu mintea, cu inima, cu amândouă sau doar adun din văzduh șoapte pe care alții le-au pierdut de pe buze atunci când delirau iubire, credință, frumusețe sau non-sens? Nu, nu știu, aștept ghilotinarea... Da, într-adevăr „poteca din mine, nu duce nicăieri” și de aceea eu îndrum adeptul/cititorul, să nu pășească „în mine” sau exact pe urmele mele, pentru că mi-este frică că nu va găsi nimic folositor pentru el. Mi-e teamă că, în loc să-i
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STARE 2 Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului te-am îndrăgit, formă apatic aruncată în oglindă. chip sau nu, taci. cuvântul nerostit poteci îngroașă. cărbunele e tocit. și acum construiești umbre. printre zăbrele de gânduri, mă ameninți că pleci... pleacă! sub frunze ruginite, vei găsi cheia. ușa-i deschisă. pas... interiorul misterului... e ca o tâmplă. degete înghețate, îl desenează static. în aer
STARE2 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366591_a_367920]
-
ca mine, singuratică, albă și grea zămislindu-și povești fără număr, fiindcă Timpul așează să stea ani de pustiu peste umăr. Fulgii ne sunt secundele reci ce se-aștern peste noi ca lințoliu; iarna mea-i tristă că pe albe poteci copacii se-nșiruie-n haine de doliu. Iarna... Citește mai mult IarnăIarna, cu ochii cârpiți de nesomn,se zbate pe albele dealuri,undeva mai latră un câine pribeagși râul e-nghețat între maluri.E ca mine, singuratică, albă și greazămislindu-și povești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 773 din 11 februarie 2013. ultima călătorie prieteni în curând voi pleca în ultima călătorie nu vă faceți griji mi-am pregătit bagajele atâtea cât le am în urmă mea va rămâne poteca peste care veți calcă uneori dacă se va-ntâmpla să fie prea aspră ... Citește mai mult ultima călătorie prieteni în curând voi plecaîn ultima călătorie nu vă faceți grijimi-am pregătit bagajele atâtea cât le amin urma mea va rămânepoteca peste
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
te privesc liniștea ierbii adoarme în mine când greierii cântă izvorul curge de secole setea ne-o stingem bând din băltoace gerul despică stejarul în două de-a lungul îmi cade pe umeri lemnul de cruce cât o să-l duc? poteca greu suie păcatul dansează ca o minge de foc o lacrimă sfințește oasele cu gust de țărână driblează cuvântul prin sufletul gol Referință Bibliografică: driblează cuvântul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569, Anul II, 22 iulie 2012
DRIBLEAZĂ CUVÂNTUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366645_a_367974]
-
la rădăcină în iadul de la sol - pentru a o-ntinde când s-a luat roua în horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
în care sunt absorbită cu totul și mă rup de prezent. Recitesc și descopăr idei înghiontite ori așezate pe un teren lunecos, nedeterminat, ca cel aflat între namol și nisip. Dau trânta ca să îmi șlefuiesc ideile și să nu obturez poteca spre lectura plăcută a cititorului. Îmi ascut mintea și verific dacă e clar acel “ceva” ce am vrut să spun cititorului. Iau apoi oarecare distanță, încercând să o privesc cu detașare, cum ar citi-o altcineva. Încep apoi să o
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului MI-E DOR Mi-e dor de dealul dinspre Bude cu viile-ncărcate toamna. Mi-e dor de galbene gutui, pe care ni le cocea mama; mi-e drag poteca s-o mai sui. Mi-e dor de serile de iarnă, când mergeam la vecernii. Mi-e dor de cina de la vatră și de zăpezile-argintii; mi-e drag să le mai prind o dată. Mi-e dor de jocurile noastre nevinovate
MI-E DOR DE NELU PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365652_a_366981]
-
Suind munții tăi de lapte... Mă voi da pe-nguste pante Și pe pârtiile-ți zvelte, Voi aluneca prin delte Și pe piscuri incitante, Voi pătrunde în ținuturi Neținute la vedere, Fără vreme de ședere Între multele săruturi... Voi tăia poteci pufoase Și cărări nemaibătute Alegând anume rute Și curburi înalte, joase... Abia-i toamnă, însă cheful Îmi dă dor nebun de iarnă: Deși plouă trist și toarnă Ți-aș schia tot relieful... Referință Bibliografică: Abia-i toamnă / Romeo Tarhon : Confluențe
ABIA-I TOAMNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365687_a_367016]
-
se agita. Din senin, se stârni vântul și se făcu frig iar din copaci începură să cadă primele frunze îngălbenite. Mergând pe cărare, vedea cum frunzele galben-ruginii se desprind din copaci, cum dansează în aer, apoi se aștern lin pe potecă. O frunză ruginie i se prinse în păr, lângă buchețelul de micșunele. Fetița era încântată pentru că voia să semene și ea cu o zână. Căutând un loc însorit, pentru că i se făcuse frig, zări o făptură misterioasă, lângă trunchiul unui
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
pe univers. Eu voi citi de pe oglinda serii, Pe-alocuri voi zâmbi și știu să-ți fiu, Un fulg topit pe harta primăverii Când muguri se trezesc la ceas târziu. De mă privești sub haina de zăpadă, Îți vei zări potecile sărate Din care mă compui când stă să cadă Alt roi de drag pe scări întemnițate. În palma ta mi-ai descântat norocul, Ți-eram și frig, și cald, și depărtare, Și cât de bine învățaseși jocul Când se topea
ALT ROI DE DRAG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365769_a_367098]
-
vise, lacrimi și disperare, ea nu-și cântă împlinirea, ci dezamăgirea.Teama că s-ar putea să-și piardă iubitul imaginar o face să „cerșească” acestuia măcar o noapte de iubire: „ Mai lasă-mi doar o noapte-a ta iubire!/ Poteci de vise am să țes din ea,/ Ascunde-n lună iar a ta privire/ Și cuibul meu va deveni o stea.” (...) „Mi-e teamă că adormi în nemurire/ Ascunsă între stele, fără glas,/ În veci te voi chema prin licărire
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
lumii, de durerea Ta și a mea... numai să pot iubi incurabil. ȘI TOTUȘI... Același tu, aceeași eu... vin clipe... altele, mereu. O altă vară între noi, alte tăceri și alte ploi. Alți fluturi, alte umbre reci, aceiași pași, alte poteci. Alți nori cuminți, aceleași zări, prin ochii noștri-și fac cărări. Secunde... altele mereu. Același tu... aceeași eu. ------------------------------------------------- MIHAI Mariana, scriitoare, născuta la 30 octombrie 1965 la Afumați, Jud. Ilfov . Studii: liceul. Cărți publicate: „PUTEREA SIMPLITĂȚII” (volum de poezii-debut), Editura
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
negru”, dedicat artistului Aidan Andon, se regăsesc idei interesante. „E arta-n forma ei de adâncire/ Iar arta e lumina omenirii”. Și unele rime sunt des uzitate de confrați: luminii/crinii; mării/uitării; efemerul/cerul; ține/bine; fost/ adăpost; reci/poteci; goi/noi; cobori/nori; sfânt/cuvânt; poteci/reci; deschise/vise; nemuririi/fericirii; senină/lumină; vântul/cuvântul; vântul/pământul; rouă/plouă; ș.a. E interesant că poeta a alăturat în rimă categoriile poezia cu veșnicia. Dar și versuri neașteptate: curate, proaspete: „Pe
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
idei interesante. „E arta-n forma ei de adâncire/ Iar arta e lumina omenirii”. Și unele rime sunt des uzitate de confrați: luminii/crinii; mării/uitării; efemerul/cerul; ține/bine; fost/ adăpost; reci/poteci; goi/noi; cobori/nori; sfânt/cuvânt; poteci/reci; deschise/vise; nemuririi/fericirii; senină/lumină; vântul/cuvântul; vântul/pământul; rouă/plouă; ș.a. E interesant că poeta a alăturat în rimă categoriile poezia cu veșnicia. Dar și versuri neașteptate: curate, proaspete: „Pe prispa unui vis nemărginit”. Prin versurile sale
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
proverb armean - E urât a vorbi despre tine însuți. Marcus Tullius Cicero - Din aceeași floare albina face mierea și șarpele veninul. proverb arab - Odihnește-te de muncă prin munca. George Enescu - Mintea și sufletul omului nu merg niciodată pe aceeasi poteca. Ileana Vulpescu - Un idealist, atunci când se izbește de realitate, e totdeauna mai înclinat decât oricine să creadă că orice ticăloșie e posibilă. Feodor Dostoievski - Oamenilor nu le pasă cât de multe știi până când nu știu cât de mult îți pasă. John Maxwell
CITATE MEMORABILE (91) de ION UNTARU în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361592_a_362921]
-
sau de zarzavat, un escalop, limbă cu măsline, friptură la tavă etc. Înainte de a merge să servească prânzul, doreau să se odihnească afară, să admire muntele și pe cei care se încumetau să urce mai departe. - Oare unde o duce poteca ce continuă drumul până în vârful golaș ce se vede la orizont? se întrebă Ana. Trăia cu intensitate aceste momente. În memorie îi reveneau frânturi din copilărie, când, împreună cu gașca ei de năzdrăvani și năzdrăvane, alergau pe dealuri sau pe munte
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]