1,071 matches
-
încă în bună măsură în vigoare. "Simbol al preaputerii", cum ar zice Macedonski, bărbații se văd receptați cu o admirație nuanțată de ciudă: " Voi sînteți Bărbații Secolului -/ vulturii stăpînind înaltul/ și pescărușii cu aripile tăiate.(...) Voi purtați veșminte de aur,/ potire cu sînge.// Voi sînteți copiii cu picioare puternice!// Cu folos ați tăiat/ exterminînd tumoarea și ați șters locul/ cu ochiul vostru devenit apă sfințită.(...) Cu folos ați urcat pe tronuri/ împinși din spate ori convinși/ că veți schimba/ fața mîncată
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
an), dar și studiile filologice l-au făcut să descopere „călătoria” scrisului: „În afara colii albe nu exiști/ poți, deci, să pleci./ Să pleci, de parcă n-ai exista.” (În coala albă). Orașe europene și de pe alte continente, centre iradiind ca niște potire sacre îl poartă către poeme ale cunoașterii de sine (Zile în Nicosia - 1373 d.Hr., Sonet venețian, Scrierile îndepărtate (Ravena), Roma plângând, Sâmbătă seara în Catania etc.). Ritmurile fiecărui loc trasează cercuri concentrice ale devenirii: „Paris cu ploaie și tu
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
Italian, în apartamentul său, printre cunoscuți din lumea diplomatică, - atmosferă de regăsire destinsă. În picioare, îndărătul Cristinei, mai degrabă expansiv, protector, cobor brațul către al ei, ușor ridicat spre mine, degetele noastre desenează împreună o figură neașteptată, spontan asemenea unui potir. Ea, într-un sever tailleur negru, la gît cu un colan ca un torques auriu, se integrează desigur ambianței, prevenitor uimită, nu fără o încordare de antenă vibrînd : dreaptă, în așteptarea unui mesaj numai de ea auzit. I se ghicesc
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
zer băut dintr-un burduf de piele Ciobanului, dormind apoi la umbră - Tot ce-i dă lipsa grijii și odihna - Cad mult mai bine ca un prânz princiar. Nu-s toate astea mai de preț ca vinul Băut dintr-un potir de aur sau Decât un pat somptuos, împodobit, Dar plin de grijă, spaimă și trădare? Actul III Scena 2 GLOUCESTER: Cu cinste Eduard le-o cinsti pe doamne, Seca-i-ar frenția măduva din oase4. Usca-i-s-ar și vrejul, să nu
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
prihană. Aceeași soartă o avu și fusta care la rândul ei nu vroia să cadă și plutea în spațiul altarului, vaporoasă, angelică, desfăcându-se în câteva șuvițe, ca niște petale sau ca aripile unei păsări albe venite să ciugulească din potirul transsubstanțierii." (p. 187) Dincolo de reușitele și neajunsurile cărții rămâne esențială suprapunerea și amalgamarea planurilor (într-o asemenea măsură încât granițele dintre real și ireal, posibil și imposibil se șterg, lucrurile sunt împinse până la limita dincolo de care nimic nu pare să
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
fără leac. Vîrsta aurorală revine stăruitor în memoria lirică: „tăcerea i-a născut în inimă un monstru: umilința/ pe viață,/ nici măcar nu i s-a spus că mai are un tată:/ Dumnezeu” (Amintiri din copilărie). Ființa frustrată dă pe gît potirul cu păcură, paginile de jurnal pe care vrea să le afișeze în oraș poartă pete de sînge, fantomele îi mîngîie inima cu fierul de călcat încins. Sarcasmul avansează pînă la figurile automutilării: „mă dăruiesc, mă schingiuiesc, mă rup în fîșii
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
mare, precedată de un cor păstrat în dreptul navei principale. Din vecea biserică se mai păstrează stâlpii dintre nave, bolțile navelor laterale, absidiola navei laterale de S, precum și părți ale portalurilor de S și N. Pe baza inscripției păstrate pe un potir, se presupune că biserica ar fi purtat hramul "Sf. Andrei". La sfârșitul secolului al XV-lea s-au întreprins ample lucrări de transformare a bisericii, ocazie cu care corul a fost reboltit pe nervuri în cruce. Pe exterior s-au
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
Repetiția persuasiva are uneori cicluri foarte scurte, constând și într-un singur cuvânt: "Ard mii de sfeșnice/ veșnic ard veșnice/ ard fără zăbava/ ard fără răgaz/ ard pentru veșnică slavă -/ mii de glasuri/ într-un singur glas// Ard în albe potire/ peste oraș în somn și cimitire/ ard pe piept și pe buze/ ard clare, difuze/ ard pentru veșnică îndoială/ și pentru veșnicul adevăr/ ard pe pământ și în cer" (Ard mii de sfeșnice). Nu întâmplător, procedeul poate fi identificat și
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
on her own", citește, cercetează și cunoaște oameni (acele întâlniri privilegiate care îți schimbă viața) și, în mod surprinzător, experiențele ei chiar se constituie într-o simbolică expediție de aflare a Graalului. Chiar numele o îndeamnă la asta, "pocaliu" înseamnă "potir, cupă"; de altfel speculațiile etimologice, jocurile de cuvinte, deducțiile și supozițiile îndrăznețe, precum și elementele de intertextualitate sunt destul de frecvente, ele potențând în mod cert farmecul cărții. Șirul de experiențe (de viață sau pur spirituale) ale autoarei se suprapune peste un
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
descins în infern!... Parpanghel înfioară asistența povestind câte a văzut el în iad. Groaza dă preț vieții. țiganii uită să mai mănânce, - captivați. Să spicuim câte ceva... Tiranii crunți și fără omenire șed legați pe tronuri înfocate, bând sânge fierbinte din potire; iar din mațele lor spintecate fac dracii cârnați și sângereți ș-alte mâncări pentru drăculeți... Simplițianu, - pe care adineauri îl credeam făcând parte și el dintre cărturari, - o dă în bară, criticându-l pe Parpanghel pe motiv că dracii ar
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
a releva ceea ce s-a numit Spiritus mundi care, în viziunea poetului e Mîntuitorul: „Tu cea mai tristă singură și bună/ tu candelă de jertfă visătoare/ tu răsărit apus și înstelare/ tu mugur în explozii de furtună/ tu strană și potir cuminecare/ tu leagăn și colind și nor și lună/ tu țipăt ce pustia încunună/ tu rugăciune la iluminare/ tu harul și prescura din petale/ tu smirnă și ofir din patrafire/ tu roza orchestrîndu-mi cimitire/ tu Ghetsimani și Auralul, iată-l
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
incomparabilul proces de spiritualizare a relațiilor interumane, simțul unei eternități care se construiește de aici, dăruirea și simțul etic, transpar mereu, la Alicante sau la Valencia, din gesturi mici sau din proiecte ample, din măreția catedralei orașului care păstrează Sfântul Potir, San Caliz, Sfântul Graal, sau din modernismul arhitecturii de inspirație acvatică a palatelor Muzicii, Științei, Artelor etc. Civilizația europeană, adică, tradiția, nucleul creștin, experimentul, erezia, avangarda. Cultura înseamnă dialog, nu excludere. Arabii și spaniolii, simbioza unei arhitecturi specifice Spaniei, Cidul
Mâna care scrie pe cer by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6007_a_7332]
-
simte aceeași irezistibilă încântare. Wagner, autor al libretului și al versurilor, explică orbirea celor doi și șocul regăsirii prin efectul miraculos al unui filtru al iubirii pe care Brangäne (Michelle de Young), însoțitoarea prințesei l-a oferit celor doi. Schimbând potirul care ar fi trebuit să ascundă o băutură ucigașă. Filtrele, prezente emblematic încă din celebrul preludiu se insinuează în țesătura simfonică. A curs multă cerneală în legătură cu aceste farmece simbolice. Wagner s-ar fi putut lipsi de ele obținând el singur
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
la Al. Macedonski ne întimpinau "mișcări onduloase" (Bucolica undă), "pustiuri onduloase" (Stepa), "ondulări de grumaji și de solduri" (Thalassa). La D. Anghel, "copacii și florile iarăși se plecară și același suflu se ridică, ondula pe fata ierbii, mișcă încă o dată potirele de sînge ale bujorilor și dispăru că un duh" (Din tainele lunii). La Gala Galaction, viscolul cerne lumină felinarelor "prin crepuri lungi, ondulatoare" (Jurnal, 6.III.1907), livezile sînt și ele "ondulatoare" ("Mi-e dragă Nonora!"), iar frumusețea meridionala a
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
toate acestea, a fost Monty Python, un grup format din cinci britanici educați la Oxford/Cambridge și un american, care la început făcea momentele de desene animate care legau scheciurile. Dincolo de acestea, au produs și câteva filme: În căutarea sfântului potir Graal (o parodie a legendelor arthuriene), Viața lui Brian (parodie la viața lui Isus) și Sensul vieții. Ei făceau cam totul, scriau scenariul, jucau rolurile, regizau, se băgau chiar și la montaj. S-au apucat chiar să facă o suită
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
mai des în rolurile principale din filme. Dar, repet au făcut și filme. Nu oricum: când EMI i-a lăsat baltă, fostul membru The Beatles George Harrison a pus pe picioare o companie pentru a-i finanța. În căutarea sfântului potir Graal, făcut după ce seriile de televiziune se terminaseră, a ajuns pe ecrane în 1975. Hohotele de râs încep înaintea filmului. Genericul e scris în engleză modernă, subtitlurile - într-o bășcălie de engleză veche. Pe fundalul muzicii sumbre, genericul și subtitlurile
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
pale,/ Ce mor în tonuri indecise - / În parcul de'ntâlniri fatale - / ți-ai distilat în flori privirea,/ În clipa când plângeŕ iubirea/ Pe-aripa searbădelor vise.// Eu te cunosc de mult... Parfumul/ Evaporat în nopți cu stele,/ Când îți desfac potirul, crinii - / L-ai presărat printre dantele/ și-ai adunat în ele - aroma:/ Ca'mpărătesele din Roma,/ Sculptate'n aur de Cellini...// Eu te cunosc de mult... O lume,/ De poezii și dansuri rare,/ Evoci în ondulări feline/ Sub focul pietrelor
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
precum pianul lui Wagner, scrinul, martor al compoziției operei "Lohengrin", diverse costume ale soților Wagner, de asemenea, o expoziție de costume vechi aparținând primilor interpreți ai unor personaje din opera compozitorului. Am putut vedea prima cupă (refăcută aproape identic) a potirului Sf. Graal de la premiera operei "Parsifal". în parcul vilei se află mormântul lui Wagner care odihnește aici împreună cu Cosima. Pe piatra funerară nu există nicio inscripție. Monumentul este sobru și discret. Erau puse doar câteva buchete de flori ale unor
Festivalul Bayreuth 2009 (I) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6913_a_8238]
-
chiar unul dintre punctele de fugă ale discursului creștin steinhardtian, preluate direct de la sursa sacramentală (Liturghia Sf. Vasile cel Mare): „ființarea convivială cu celălalt, consfințită în chip liturgic de faptul că toți creștinii ne împărtășim dintr-o Pâine și dintrun Potir”. Aceeași temă va deveni măr al discordiei între Noica și Steinhardt, ultimul scandalizându-se efectiv la citirea afirmațiilor filosofului cu privire la românii anilor ’80, care „se tot vaită «de ceea ce nu au» și pe care un Calvin i-ar duce în
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
Imbecili de nenorocire./ Preamărim absurdul baroc/ Sub ziarele patrafire./ Pe-ncovoiata-ne spinare/ Ne arde litera de foc./ Orbi, orbi în oarbă alinare,/ Orbi în pustiu de mîntuire/ Orbecăim prin gnoze culinare,/ Prin vid geros de rugăciune/ - Milă din stelele potire,/ Vezi-ne stelele nebune,/ Vezi-ne țopăind pe capșa,/ Supți, castrați de divin și spune/ Milă, te faci pedeapsă?". Precum o probă a catastrofei unanime ni se înfățișează transpunerea ei în chiar zona născătoare de viață prin excelență, care este
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să nu ne gîndim la Rabelais și la ale sale liste de o diversitate monotonă, cînd citim, de pildă, relatarea lui Constantin Diichiti despre “cum s-a făcut treaba după ocuparea cetății Corinthos”: “(...) răpia cine ce putea și fugia: cine potire, cine discoase, cine linguri, cine sfite, cine zvezde, cine epetrafile, cine cruci, cine icoane, cine candile, cine cărți, cine sfeșnice, cine lumînări, cine aur, cine mărgăritariu, cine inele, cine brățări, cine oglinzi, cine piepteni, cine arginturi, cine arămuri, cine talere
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
greu, Dar nu ruginește eterna mașină, Strivește destine, surîde mereu. în miresme îngropat în zori o să ne-atace trandafirul, Treziți copiii, spuneți-le clar Că a sosit minutul milenar Să vă spălați pe suflete cu har și să înapoiați, golit, potirul Ce duce-n Dumnezeu la ora șapte. Veniți și încărcați-vă-n priviri Parfumuri dense amintind psaltiri Scrise de fluturii ninși pe cetate La ora inefabilei jertfiri. în zori o să ne-atace trandafirul, Deja țintește sufletu-mi stingher, în focul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
muzeu etrusc înfățișând statui sau oameni, la fel de absenți... Tablourile lui George Țipoia, în schimb, invocă Prezența. Figurativul a dispărut pentru a ceda locul simbolicului. O dâră subțire de sânge traversează în diagonală o cruce neagră. Pe fondul întunecat al unui potir se deschide ca o fereastră o cruce de lumină. Clepsidra devine sarcofag, din cruce se desface steaua, din lemnul răstignirii se ridică aripi. Chipul Fecioarei e și el o fereastră, paleta pictorului, care la Alexandru Țipoia devine instrumentul visării și
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]