894 matches
-
Cineastul care crede că filmele sunt atât de importante, încât devine obsedat de ele cade într-o mare greșeală, după părerea mea. în multe cazuri este o greșeală fericită, o felix culpa, admit. Restul e tăcere este atât de bine povestit, încât numai cineva scandalos de superficial vede doar povestea facerii primului film românesc. Mie mi se pare că Nae decodifică patternul complicat al oricărui început la români. Așa încep lucrurile la noi, aici, la marginea Levantului. Ai dreptate când spui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
burlești. Suntem finalul filmului ne divulgă realitatea cu o ultimă imagine de neuitat în visul unui nebun, al nebunului satului, Schlomo ; din această perspectivă, totul se leagă, imposibila Istorie mare se face mică și posibilă, cât să încapă în istoria povestită a bietului Schlomo, în trenul deportaților, zburând în ritmul muzicii lui Goran Bregovici spre libertate Acestui concept (umanist sau dulceag, după dispoziția fiecăruia) îi sunt subordonate toate celelalte și poate că, dacă sunt de făcut reproșuri filmului, unul dintre acestea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Impresia e de film de televiziune, care, dintr-un viciu al CNC, a ajuns pe marile ecrane, în căutarea unui public pe care nu l-ar fi avut în veci la televiziune. Nu doar că povestea la rigoare, plauzibilă e povestită prost. Nu doar că există clișee peste clișee, care-ți sar în ochi pentru că altceva n-are ce să-ți sară. Nu doar că actrița pusă să o joace pe ziarista care investighează cazul ar fi mai la locul ei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
scuze pentru ignoranță și confuzie, merg la râu, apare o canoe, urc ușurată și știu că nu am să mă mai întorc niciodată să fac vreo ceremonie cu Don Julio. Ultima zi în Remolino Grande Restul zilei trece rapid cu povestitul aventurilor mele familiei lui Guillermo. Ajung și la detaliul cu plata și îi povestesc și pe acela întrebând dacă este vreo tradiție prin zonă apropo de plata pentru șamani. Guillermo cugetă puțin, apoi îmi spune că plata se dă întotdeauna
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mă știu un sănătos simț al umorului, după încheierea amabilei convorbiri, am râs ca prostul de unul singur un sfert de ora, apoi mi-am sunat consoarta la Iași, s-a distrat și ea, treaba cu "pupatul" fiind de atunci povestita la toate întâlnirile cu neamuri și prieteni. Spune o melodie sud-americana " amor con amor se paga" dragostea se plătește cu dragoste. Așa a fost! Azi, după transformări radicale, apartamentul nostru, inițial de confort 1 ceaușist, arată "de 5 stele", e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Național, unde odihnesc eroii naționali și marile personalități politice, științifice și culturale. Ultima "personalitate" depusă la Panteon în 2001, asistând la ceremonie din curiozitate, avea să fie ultimul băștinaș din tribul Charruas, Vaimaca Peru. Are o istorie interesantă care merită povestită. Băștinașii indieni au fost exterminați în Uruguay ca și în Argentina sau Chile, pentru diferite motive pentru a li se lua pământurile, pentru a-i transforma în sclavi, fiind uciși pentru că ar fi furat vitele coloniștilor, sau fără motiv. Pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fi înfrânți, șoptește Ștefan. Și... și cu Împăratul?... Cu Constantin?... Zi mai departe... Ce a urmat? Dincolo de moarte nu mai urmează nimic... încearcă Țamblac să scape. Nimic... O moarte poate să fie un început. Uneori, "Nemurirea". Te rog, Ioane... -Ți-am povestit. Doar știi ce a urmat... De ce mă chinui? Mă doare, se tânguie Țamblac. Te rog, spune până la capăt... Te rog! Bine, răule! oftează el și continuă. Mahomed îl căuta cu disperare. A pus mare răsplată pe capul lui. Îl voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care se afla un lac artificial, după ce ne-am plimbat, într-o după-amiază, cu barca (îmi amintesc deci și locul și împrejurările în care mi-a - ne-a? eram parcă mai mulți copii în jurul lui, colegi de-ai mei probabil - povestit amintirea sa din copilărie). Era, așadar, copil însuși, în orașul Bolgrad, unde se născuse, când, într-o zi geroasă de iarnă, împreună cu alți băieții de vârsta lui, în drum spre școală, trecând pe lângă casa unui ins ciufut, care nu știu ce le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
când Jeni mi l-a evocat. Ciudată e memoria noastră! N-am fost de față la acea întâlnire penibilă și deci nu am văzut zâmbetul acelui om probabil de nimic... De ce țin minte atunci atât de bine o scenă doar povestită și nu trăită? Ce nevoie am eu de strâmbătura aceea arogantă și grobiană? Și totuși, zâmbetul josnic, răzbunător al fostului soț al lui tanti Tony se ține, de peste 40 de ani, cu încăpățânare, scai de turma amintirilor mele... Nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și de naivitatea ei au profitat toți acei care au fost, sunt și vor fi în satul unde a fost trimisă de partid să execute sarcinile trasate, adică acei pioni principali și vistierii tuturor secretelor și ai bunătăților. Fiecare întâmplare povestită este o rană deschisă care încă doare. Evenimentele din ’89 o găsesc pe femeie complet nepregătită, valul de ură și de răutate o spulberă. Deși alungată din funcție de niște persoane aflate la limita moralității, reușește să părăsească în viață acea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de sindicalist simpatic și, în consecință, contestatar al puterii, livra ponturi interesante, povestindu-le savuros, numai bune de pus în pagină. În esență, asta era el, un narator, deși a stat mulți ani cu o cameră video pe umeri. Imaginile povestite aveau mai mult farmec decît cele surprinse cu obiectivul. Sotir era la bază inginer minier; de fapt, salvator în mină. A petrecut vreo 20 de ani în Valea Jiului, a jucat și ceva fotbal în Divizia B, la Lupeni, apoi a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din grădină. Totul pare încremenit. Fetița stie însă, că în interior, în casa lor, furnicile harnice nu stau nici o clipă locului. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Ce sunt furnicile? * Ce știi tu despre viața furnicilor? În ce anotimp se petrece întâmplarea povestită? Motivează răspunsul. * De ce crezi că a pus-o bunica pe Andrada să stea lângă mușuroi până când furnicile îl termină de reparat? * Ce au făcut furnicile? * Ce ai învățat tu din această întâmplare? 2) Scrie zece cuvinte care să arate acțiuni
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
se îndeamnă, se vaietă, chiuie, se sfădesc, și astfel plictisitoarele discursuri din epopeea clasică iau forme firești de comedie. Mergerea lui Parpangel la iad și la rai e o îmbinare de vămi ale văzduhului cu priveliști de paese di Cuccagna, povestite țigănește, însă în manieră dantescă. Astfel, așa cum împotrivitorilor lui Dante li se răspunde că poetul vine acolo din poruncă divină ("vuolse cosi colà dove și puote, ciò che si vuole"), eroul nostru nu-i nici el "dă voia" lui: Așa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rost în sesie. Sfîntul Mîntuitor le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună(adîncitură) unde i-am gonit, i-am prins și i-am lovit. Cercetată și povestită(scrisă, turnată) de preotul judecător credincios în cruce”. Grija lui pentru binele neamului get nu era totdeauna susținută și de cei apropiați iar sminteala și băutura făceau mare necaz. Din tăblița 38 aflăm cum înțelegerea geților de a-i primi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spus să tăcem, să nu s-audă vorbă afară, că nu e nimic... Dar după o jumătate de oră, bietul Eminescu murise!” Modestia și simplitatea povestitorului nu scad întru nimic caracterul dramatic al acestor ultime ceasuri ale nefericitului poet. Faptele povestite aici sunt consemnate, de altfel, mai de mult, de acei care, în vreme, au stabilit condițiile în care Eminescu a fost ucis de un dement, datorită firește numai unei regretabile lipse de supraveghere din partea administrației ospiciului unde și criminalul și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
afle, mă Întrebau doar de armament... Legionarii erau În prim-plan, iar, dacă cu noi s-au purtat mai ușor, asta a ieșit din cauză că noi În nici un fel de caz nu puteam să fim legionari. Dar bandiți, da... (râde - n.n.) Povestiți, vă rog, dacă vă mai amintiți episodul cu Alexandru Munteanu... A fost deschiderea - asta e foarte important -, pentru că unii spun așa, că a fost la Închidere. Nu. Eu Îmi amintesc așa, că la deschidere a fost. A venit prim-gardianul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
exemplele. Într-o oră le pun”. În loc să izbucnească în rîs, cum speram, R.C. s-a considerat jignit. „Cum vine asta: exemplele nu-s în carte? Drept cine mă iei? Eu sînt tovarășu’ cutare?” și enervat a închis ședința. De la întîmplarea povestită au trecut peste cincisprezece ani și în mintea mea ea a prins o glazură de anecdotă. „Nu crezi că Vasile a glumit atunci?”, l-am întrebat azi, la întoarcerea spre casă, pe S.A., pentru a-mi risipi o anume îndoială
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1996) propune o redefinire a dualității tipice fantasticului, considerat în lumina discuțiilor de genealogie moderne. Subminarea discursului realist prin intruziunea „straniului neliniștitor”, raporturile dintre fantastic și poezie, alegorie, miraculos, straniu, necesitatea recitirii (a „metalecturii”) textului dublu canonizat (o „istorie miraculoasă” povestită realist), rolul fantasticului, al inconștientului în procesul de textualizare și de deconstruire a semnificațiilor sunt analizate pe rând și aplicate în foarte subtile analize comparative ale unor povestiri de Balzac, Villiers de l’Isle-Adam, Pieyre de Mandiargues, discuțiile incluzând și
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
e vorba de a fi conform pentru a fi autentic, pentru că autenticitatea nu se măsoară prin gradul de adecvare a reprezentării la obișnuințele noastre de gândire. Obiectiv, povestea care se scrie Își conține propriul adevăr ca poveste, nu ca realitate povestită. Reconcilierea dintre lume și literatură are loc cu multe rezerve: În primul rînd, Jauffret Își interzice recursul la orice metafizică literară conform căreia reușita literară se măsoară din perspectiva unei estetici normative (ca În clasicism) sau transcendente (a geniului). Adept
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din Cluj-Napoca, este succesiv, tot aici, cercetător principal la Arhiva de Folclor a Academiei Române, șef al sectorului de etnologie (1980-1990) și director (din 1990). Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
departe, coborând până la nivelul motivelor și al segmentelor de text, cărora le verifică variabilitatea, ponderea, stabilitatea, poeticitatea și inclusiv gradul de „consistență tipologică”. Probând un orizont teoretic remarcabil, cartea rămâne un instrument de lucru util pentru specialiștii în domeniu. Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare (1999) se remarcă prin atenția acordată aspectelor de viață din basme, legende, snoave, povestiri mitice ș.a., precum și rolului și funcțiilor complexe pe care le au acestea în comunitățile sociale, mai exact în
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
prin atenția acordată aspectelor de viață din basme, legende, snoave, povestiri mitice ș.a., precum și rolului și funcțiilor complexe pe care le au acestea în comunitățile sociale, mai exact în diverse medii și situații concrete de povestit. Analiza coordonatelor sociale ale povestitului, a manifestărilor de funcționalitate a comunicării narative și considerațiile asupra vieții specifice a fiecărei categorii, cu evaluarea stadiului atins în cunoașterea speciilor, dar și a dimensiunilor repertoriului național, duc mai departe tradiția științifică instituită în cadrul școlii sociologice de la București, folosindu
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Arhivei de Folclor a Academiei Române: Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești despre animale. SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Maria Cuceu), București, 1988; Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare, Cluj-Napoca, 1999; Probleme actuale în studierea culturii tradiționale, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare cu Maria Cuceu); G. Vâlsan, Studii antropogeografice
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
pentru cercetări monografice), precum și bogata colecție de basme (60 de texte), culese de d-l prof. P. Ștefănucă, care cuprind cele mai variate motive și în același timp formează fenomenul cel mai caracteristic din viața spirituală a satului Iurceni, anume povestitul. Tot în această campanie de cercetări monografice s-a organizat și un mic muzeu ceramic care a fost trimis la expoziția echipelor regale studențești din Parcul Carol. Materialele privitoare la starea economică a satului, starea sanitară a olarilor, industria casnică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legende, București, 1998; Jürgen Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală, București, 1998; Thomas Mann, Germania și germanii, București, 1998, Despre problema evreiască, București, 1998; Léon Poliakov, Istoria antisemitismului, I-III, București, 1999-2000; Marek Halder, Ce este un evreu? Iudaismul povestit tinerilor, București, 2000; Jean Tulard, Napoleon, București, 2000; Raphael Delpard, Copii evrei ascunși, București, 2001; Götz Aly, „Soluția finală”. Strămutarea populațiilor și asasinarea evreilor europeni, București, 2001; Pauline Bebe, Femeile și iudaismul. Dicționar, București, 2002; Moses Mendelsohn, Ierusalim sau despre
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]