899 matches
-
sensul liberalizant și pașnic, pericolul va rămîne prezent atîta vreme cît va exista un Imperiu, fie el și neamenițător, aflat față în față cu state pitice în comparație cu el și care rămîn dezbinate. În sfîrșit, principalul pericol nu stă în eventualul prădător, ci în prada care se oferă singură. Dezbinarea statelor europene face din Europa o pradă. Această dezbinare este cu atît mai gravă cu cît Europa nu a atins deocamdată culmea propriei fragilități. Retragerea protecției americane sau asfixia energetică prin privarea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cât mai multe alimente feculente pentru a înfrunta adversitățile vremii cu cele mai bune rezerve de energie posibile. Astfel s-a instalat un reflex la nivelul sistemului nervos, ale cărui resorturi s-au păstrat până la noi. Astăzi, omul a alungat prădătorii din viața sa (cine riscă să întâlnească un tigru fioros mergând la supermarket?), dar a inventat alte modalități de a-și provoca teama fără a înfrunta pericolele, cum ar fi filmele de groază sau horror. Cum reflexul încă funcționează, organismul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
zbucium pe Sava unde își așează o stăpînire proprie. În anul 406 altă urdie a goților și geților din Panonia se răsucește spre nordul Italiei cu gând să vadă ce frumoasă este Roma, dar este respinsă la Faesulae, și zburdalnicii prădători și căutători de comori ascunse sub zidurile altora, goții și geții, nu reușesc să prindă în vîrtejul cetelor de duhuri pe curva lui Ioan. La 14 august 410 Roma este cucerită de armata condusă de Alaric și timp de trei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
subziste, familia nu este necesară și în consecință nu se formează. Este cazul moluștelor, melcilor, unele insecte, unii pești (somoni, păstrăvi), unele reptile, broaștele țestoase și crocodilii care, după ce-și depun ouăle și le asigură în adăposturi speciale împotriva prădătorilor, nu se mai îngrijesc de soarta lor. Instinctul de proprietate, cu cele trei aspecte ale sale: ad ăpost, perimetru de subzistență și depozit pentru provizii, este, de asemenea, foarte bine reprezentat în natură. Iată de exemplu pentru primul aspect: - Adăpostul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poate influența atât individul în cauză, cât și alți indivizi ai aceleiași specii sau din specii diferite ce fac parte din aceeași comunitate. Faptul că o plantă are frunzele pubescente și că aceasta o apără într-un anumit grad de prădători are importanță mai mult pentru specie decât pentru individul în sine. Pentru a înțelege rolul perilor pentru o specie dată este necesar să cunoaștem interacțiunile trofice dintre speciile ce fac parte din respectiva comunitate (se au în vedere plantele, fungii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mult pentru specie decât pentru individul în sine. Pentru a înțelege rolul perilor pentru o specie dată este necesar să cunoaștem interacțiunile trofice dintre speciile ce fac parte din respectiva comunitate (se au în vedere plantele, fungii, ierbivorele, paraziții și prădătorii). În acest sens, Marquis și Whelan (1996) (cf. Scoot, 1997) acceptă că prezența perilor la o specie dată reduce accesibilitatea acesteia pentru ierbivore și paraziți. În concluzie structura frunzei poate exercita o influență profundă asupra funcționării diferitelor niveluri de organizare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și total inexactă. Lucrarea sa, Ajutorul reciproc. Un factor al evoluției, este o replică dată de gânditorul rus savantului britanic. Cooperarea, susținea prințul rus, este larg răspândită în lumea animalelor. Caii și căprioarele se unesc pentru a se proteja de prădători, lupii și leii se adună pentru a vâna, în vreme ce albinele și furnicile lucrează împreună în diferite moduri. P. Koropkin a susținut că și noi, oamenii, suntem dispuși să ne ajutăm unii pe alții în lipsa oricărei coerciții autoritare. Mai mult, el
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acea scrisoare de la Cristina, dar nu reprezenta interes pentru el așa că nici măcar nu o atinse. Acum aștepta un răspuns, răspuns ce îi captivă întreaga energie. Se lasă ușor în așternutul rece... Telefonul sună. Cu rapiditatea unui struț urmărit de un prădător răspunse: Alo? Fiecare pentru el și Dumnezeu pentru toți! Se auzi o voce artificial de languroasă care continuă: Tărgul va fi gata cănd ești și tu gata. Acum! Vino! Aici, de jos în sus: Pentru ca cititorul să nu atribuie un
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
argumente demonstrează că radicalii liberi joacă un rol major Într-un mare număr de boli numite „degenerative”, dintre care multe sunt asociate cu procesul de Îmbătrânire. Astfel, organismul nostru suferă zilnic 10.000 de atacuri ale radicalilor liberi, acești veritabili prădători ai moleculelor noastre sănătoase. Dacă nu Întâmpină nici o opoziție, această „devalizare” poate provoca stricăciuni foarte grave, și tocmai pe acest plan intervin antioxidanții. Antioxidanții ne vin În ajutor Există sute de substanțe naturale conținute În alimentele noastre care joacă În
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de o formă de mutant a lui homo sapiens, aclimatizată pe Dâmbovița, și pe care ar trebui să-l disecăm antropologic aici, dacă am avea spațiu. Doar două vorbe m-aș grăbi să spun despre habitatul și despre firea acestui prădător. Aborigenul din capitală trăiește, de regulă, în vizuini, cumpărându-și în rate, compensatoriu, mașini de fițe, și, de aceea, aș putea spune că trotuarul a fost ceva care m-a lăsat complet fără glas atunci când i-am vizitat mediul natural
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ori podul din Brooklyn: nouă din zece fotografi abia sosiți respectau ritualul, căutând instantaneul care să-i Înscrie În clubul select al turiștilor ororii. Dar acesta nu fusese nicicând cazul lui Faulques. El nu avea pretenția să-și justifice caracterul prădător al fotografiilor, precum cei ce dădeau asigurări că voiajau prin războaie fiindcă le urau și voiau să le pună capăt. Nu aspira nici să colecționeze lumea, nici s-o explice. Nu voia decât să priceapă codul planului, cheia criptogramei, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
presupun. - Ce interesant. - Cruzimea obiectivă, elementară, nu-i cruzime. Cea adevărată are nevoie de socoteli. Inteligență, cum tocmai ți-am spus. Uită-te la delfini. - Ce-i cu delfinii? Faulques a explicat ce era cu delfinii. A povestit cum acești prădători marini cu creier evoluat, operând Într-un mediu social complex, comunicând Între ei cu sunete rafinate, se apropiau de plaje pentru a prinde foci tinere, pe care apoi și le aruncau unii altora cu lovituri de coadă prin aer, jucându
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cine-i câinos n-are cum să nu fie. - Spun că suntem câinoși, n-avem cum să nu fim. Că astea-s regulile jocului. Că inteligența noastră superioară ne face câinoșenia mai mare și mai tentantă. Omul s-a născut prădător, ca marea majoritate a animalelor. Impulsul său e irezistibil. Să revenim la știință, proprietatea lui stabilă. Spre diferență de celelalte animale, inteligența noastră complexă ne Îndeamnă să prădăm bunuri, lux, femei, bărbați, plăceri, onoruri. Acest impuls ne umple de invidie
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
film privite fotogramă cu fotogramă; dar nici măcar o fotografie modernă, deliberată, făcută cu viteză mică de obturare și expunere Îndelungată a filmului n-ar fi putut obține vreodată același efect. Timpul și hazardul pictau și ele, În felul lor. Faulques, prădător grafic fără complexe, pictase călărețul din frescă cu toate acestea În minte; de aici rezultau aerul de fotografie mișcată al personajului, feluritele contururi pe care parcă le lăsa În urmă ca pe niște urme fantomatice În spațiu. Lucrase pulverizând apă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe Cel care este «cu adevărat Mântuitorul lumii» (In 4,42). Toate acestea nu se pot întâmpla altundeva decât la «fântână». Pentru patriarhi este locul curțării (Gen 24) și al manifestării vitejiei bărbatului ce știe să se împotrivească opresiunii masculilor prădători (Ex 2,17). În preajma fântânii, patriarhii își găsesc soție, căci în preajma fântânii discern și descoperă esența propriei lor umanități, cu ajutorul căreia pot întâlni și pot îmbrățișa umanitatea altora. De asemenea, Domnul Cristos, în ceasul suferinței și al morții sale, va
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ipocrite spre dionisiac și spre condiția de supraom, în trei etape. Prima este aceea a cămilei, a cărei forță tinde spre lucrurile grele, mai greu de dus. Cea de-a doua este cea a leului care, în calitatea sa de prădător prin excelență, se simte liber să spună «nu», trecând de la faza de venerare a devizei «tu trebuie», la cea de pasiune pentru «eu vreau». Însă nici aceasta nu este culmea evoluției umanizatoare. Cea de-a treia transformare este cea a
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
procese ale sistemului și cum anume conduc acestea la a ști cum lucrează sistemul gândit ca un întreg. În economie se vorbește despre piața prețurilor și interacțiunea dintre cerere și ofertă. În ecologie se vorbește clar despre interacțiunile dintre specii (prădător și pradă) și cum conduc acestea la diversitatea ecosistemului și la deosebiri în productivitatea și stabilitatea acestuia. În rezumat, se poate spune că ecologiștii studiază sistemele naturale, iar economiștii studiază sistemele umane. Sistemele naturale și sistemele umane se află însă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
au luat în considerare mereu la împărțirea teritorială făcută de-a lungul ocupației. Se spune că în această perioadă atît de scurtă, geții ca niște sărîntoci și-au lepădat limba ca pe o boarfă uzată și plini de dragoste pentru prădătorii și măcelarii lumii, au mers în castrele lor să ia lecții de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest popor prădător și plin de aroganță. Nicăieri în istorie, cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriți flori, busuioc și ceva parale, ei au adus crime, jafuri, nenorociri și distrugerea unor sisteme sociale și civilizații cînd s-a trecut la ocuparea teritoriu-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și civilizații cînd s-a trecut la ocuparea teritoriu- lui. Să ne amintim ce dezmăț a urmat la Roma după cucerirea Geției și jefuirea ei de tot ce se putea jefui iar noi și acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii, am fă-cut-o și cu turcii timp de cîteva secole, ne-am mai uitat și în est 45 de ani pînă ne-am smintit și am uitat complet ce înseamnă bolșevismul. Românii din Basarabia au stat sub ocupație rusească 164 de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
arimin că cetele de geți și sciți l-au în-ghesuit rău pe faraon chiar în propria țară și dacă nu și-ar fi găsit salvarea în fortifi- cațiile din sud, făcute împotriva etiopienilor, ar fi fost căsăpit de grupurile de prădători. Ori aceste evenimente se suprapun aidoma peste perioada hicsoșilor amin-tită de cronicile egiptene. Ne mai spune Iordanes că o parte din oștire s-a retras și după ce au cucerit toată Asia, unii s-au stabilit pe aceste meleaguri iar alții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
colonie, oraș + na: răzor, strat, a pregăti, loc, tămîie + an: cel din ceruri, Creator) sau casa neamul ales de Dumnezeu. Și Iordanes ne-a lăsat mărturie că prin acele lorcuri s-au lăsat ademeniți de belșugul locului o parte dintre prădătorii care au ,,vizitat” Egiptul prin secolul XVlll î.e.n.Chiar cuvîntul Palestina care arată numele regiunii în greacă, vine de la numele populației arimine/getice ce s-a stabilit pe aceste meleaguri în vremuri pe care încă nu le putem pune pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
est - Marea Roșie; vest - Marea filisteni- lor pe care noi o știm că este Marea Mediterană; sud - pustiul care duce în Egipt iar nord ,,rîu”, adică rîul Iordan de la izvoare pînă la vărsare în Marea Roșie. Acest teritoriu pe care neamul lor de prădători pretind că le-a fost hărăzit de către Iahwe, l-au numit cu emfază ,,țara făgăduinței”, ori corect ar fi de fapt ,,țara îngăduinței” pentru că s-au așezat aici numai prin bunăvoința populațiilor băștinașe iar prin mi-șelie pretind ei că le-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
preluat de la pelasgi termenul și odată cu el mitul catastrofalei prăbușiri a muntelui ce despărțea Marea Neagră de Mediterană. Legenda arată încă odată că am fost pe aceste locuri chiar înaintea potopului și nu ne-am schimbat casa și limba după năravul prădătorului care ne-a tîlhărit pînă și de cenușa din vatră sau firimitura din barbă. Tradiția greacă spune că acești pelasgi au venit cu numeroasele lor turme de oi din ținutul hiperboreenilor care este situat undeva la nordul Dunăre. Dar țîvlitorii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
megaliții’’. În ciuda rolului esențial pe care l-au jucat pelasgii în civilizarea Europei, ei dispar din istorie în mod misterios. Jules Michelet explică această dispariție prin adversitatea aheilor față de pelasgi care nu este altceva decît ura unor triburi migratoare de prădători, față de o populație sedentară formată din agricultori și meșteșugari care exploatau adîncurile pămîntului. I-au șters din istorie dar le-au preluat în totalitate cultura materială și spirituală. Situația este identică pentru celălalt neam al nostru, emeșii care au dat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]