1,102 matches
-
a pământului Fiecare sat din Rusia are specialiștii săi în măsurarea pământului (în franceză, arpenteurs), notează Haxthausen. În procesul de măsurare sunt folosite bețe lungi, de dimensiuni diferite: „În guvernământul Iaroslav, de exemplu, se mai află încă în destule sate prăjini venerate ca unelte sacre de măsurare a terenului. Lungimea acestor bețe este în raport invers cu calitatea pământului, astfel încât bățul cel mai scurt corespunde celui mai bun pământ; altul, ceva mai lung, indică o calitate inferioară și așa mai departe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
egalitar și cu caracter statornic” între cei îndreptățiți (indivizi, gospodării sau cete). Loturile astfel obținute, deși egale inițial, puteau ajunge să aibă dimensiuni diferite ulterior, fiind fie subîmpărțite prin moștenire sau vânzare, fie, dimpotrivă, cumulate (Stahl, 1998, vol. I, 278-282). Prăjinile, ca unitate de măsură a pământului, sunt întâlnite și la români. Tăiate din lemn de alun, încrustate cu crestături ce marcau subunitățile (palme), ele erau încă păstrate, la începutul secolului al XIX-lea, în unele sate românești, unde continuau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge nimeni, căci ea pâlpâie permanent în sufletul meu și nu- și va pierde niciodată lumina. TANSA este bogăția neajunsurilor copilăriei mele, este sărbătoare, este firul ce ne leagă, este locul care astupă rănile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge nimeni, căci ea pâlpâie permanent în sufletul meu și nu- și va pierde niciodată lumina. TANSA este bogăția neajunsurilor copilăriei mele, este sărbătoare, este firul ce ne leagă, este locul care astupă rănile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
desfășoară măiestria, tineretul dansează. Între timp vin și alți nuntași. Atunci când sosesc sunt poftiți la o dulceață cu apă rece. Un obicei vechi, care astăzi a dispărut, era ca în curtea casei unde se ținea nunta, să se ridice o prăjină înaltă de aproximativ 20 de metri. În acest scop se tăia un copac potrivit, cel mai adesea un plop, i se lua coaja, în vârf i se lega o pâine, un colac ori o găină, un șervet sau alte obiecte
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
untură de porc). Flăcăii care doreau să-și arate măiestria la cățărat luau pe ei „îmbrăcăminte rea” pentru a nu strica hainele de sărbătoare și-și încercau norocul. Cel care ajungea până sus lua tot ce se găsea în vârful prăjinii. Spre seară nunta pleca cu tot alaiul la biserică pentru cununia religioasă. După aceea mergeau cu toții la salonul unde aveau loc masa și dansul. La sfârșitul mesei, mirii primesc daruri de la nuntași. Darul era în bani. Dăruiește mai întâi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
noaptea durează dansul. A doua zi de dimineață nunta se împarte în trei: mirii și o parte din nuntași conduc acasă pe nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor”. După toate acestea mirii și nuntașii se întorc la casa lor. Socrii, urmați de câte o parte din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a scris lucrarea Arta tacticii militare cam în aceeași vreme cu Iustin Martirul și spune despre armata romană că are în componență ,,diferite steaguri nu numai romane dar și scitice... Steagurile scitice le alcătuiesc niște balauri de mărime proporțională cu prăjinile de care sînt ei legați. Se fac din bucăți de pînză de felurite culori, cusute .laolaltă. Balaurii aceștia au capul și întregul trup pînă la coadă ca al șerpilor”. ,,Steagurile scitice” descrise de autorul roman sînt steagurile geților de pe columna
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și prăpăduri cît încape cum au făcut ivriții și mai tîrziu iudeo-creștinii, închinarea în fața ,,fiarei” și a icoanei ,,fiarei” o făceau pentru că așa vroiau ei. Să completez informațiile cu ,,11,1 Apoi mi s-a dat o trestie asemenea unei prăjini și mi s-a zis: «Scoală-te și măsoară Templul lui Elohim, altarul și pe cei ce se închină în el. 11,2 Dar curtea de afară a Templului las-o nemăsurată; căci a fost dată Neamurilor, care vor călca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
eveniment de la patinoar avusese deja loc), cauzale ("dacă n-ar fi intervenit un anumit eveniment în viața dumitale, v-ați fi logodit") etc. Numele de familie, Beldiman este un cuvânt format de la beldi(e) al cărui sens este "cotor, tulei; prăjină lungă și subțire"98, țăruș care face parte din "constelația simbolurilor puterii supraumane, venind din cer sau de la demoni, metonimie a arborelui cosmic (axis mundi) sau a arborelui vieții"99. Darul ghicitorului în pietre se sprijină și pe descendența sa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noastră. Mai sus de locuința noastră, apa din gârla în care pescuiam cu Ion punea în mișcare o moară. A proprietarului Budacă care producea făină de porumb, unde măcinam și noi porumbul pe care îl obținea m de pe cele zece prăjini, loc de cultură. Și tot privind, privind satul de acolo unde eram , luat de gânduri, simt că mi se face foame. Scot din traista pe care o aveam la mine bucata de mămăligă și boțul de brânză pus de mama
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
așa mă chema ea, ia du-te în hambar, vezi, este un sac de vreo 25 kg. cu porumb, ia l și du-te la moară, macină-l ! Era ultimul porumb din grădina noastră , recolt at de pe cele 9 10 prăjini cultivate, nu ne ajungea până la noua recoltă, dar pentru că venea Paștele trebuia s o facem și pe asta, restul aveam să mai vedem. Cum pun sacul în spate, o și aud pe mama că-mi atrage atenția: — Vezi, să-mi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cont propriu, să prospere, că prea ne afundasem în nevoi. A făcut un împrumut de la b ancă, ba și vreo 15000 lei de la Societatea creditul car bonifer, având drept garant pe Dragomir Lungu căruia îi dă în arendă cele 80 prăjini fâneață cu clauză că în cazul în care nu-i restituie suma într un anumit interval de vreme, garantul devine proprietarul acelui teren. După ce obține toate aprobările, cu banii pe care îi avea, angajează oameni și pe terenul său începe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o sută de metri de casă, pe marginea gârlei despre care am mai vorbit, mama făcea o copcă, un fel de farfurie pe care o numea „tochila noastră”, aici aducea cânepa, legată într-un fel de plută, prinsă între niște prăjini de lemn, bine legate și ele dar și cânepa, ca să nu se împrăștie, o băga la „murat”, farfuria realizată era umplută bine cu apă, o împrejmuia cu pământ ca să se mențină cantitatea de apă, peste ea punea pietre ca să rămână
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în comport are și acțiune, ținându-l în lanț, nu avea putința să ne păzească și grădina cu pomi. De ea și pomii și fructele lor am găsit de cuviinț ă să mă ocup eu, gospodarul lui tata. Cele opt prăjini de livadă, cu pruni, perji, corco duși erau mai la fundul grădinii, iar mai aproape de casă aveam merii, perii, gutuii, iar toamna, în afară că ne asiguram povirla necesară, reușeam să strângem și să păstrăm și alte fructe. În special
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ea înțepată. Hai să terminăm, vreau să încerc rochia. Există în baraca asta o cabină de probă?" "Firește, magazinul, rectifică maestrul Wang pe un ton pițigăiat, are o cabină de probă. La dreapta, exact în fund." Desprinde rochia cu o prăjină cu cârlig. Pare să-și spună că pe scrântiți nu trebuie să-i contrazici prea tare. În "magazin" e beznă. Bâjbâie, printre boarfele împrăștiate pe jos, și dă cu capul de ușa jalnicei chichinețe, cam împuțită, botezată cabină de probă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
preot. Un vânticel răcoros ridică frunzele moarte și împrăștie câteva picături. Gabriela închise cartea și se ridică. Prin ușa larg deschisă a refectoriului scăpa cacofonia bucuriilor de duminică. Intră și se așeză într-un colț. Vecina ei de pat, o prăjină, care în fiecare dimineață își trăgea îndelung ciorapii, mândră de picioarele ei, zdrăngănea la pian un tango, iar elevele din clasele superioare, neținând seama de izurile de bucătărie, dansau. Câteva perechi evoluau strâns înlănțuite, fără a-și vorbi, într-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nici cel mai slab curent de aer, numai dacă n-o veni vreun ciclon." Ochii lui Pussy surâdeau, batjocoritori, și vocea ei, cam răgușită, implica din fire persiflarea. "Aici e "Titanicul". În salon se dansează, în timp ce apa năvălește în cală." Prăjina bătu cu violență un ultim acord și se ridică: "Să trecem la altceva!" Perechile se despărțiră încet, cu părere de rău. "Ai vreo idee?" întrebă o voce moale. Prăjina făcu semn că da, și fetele se buluciră în jurul ei, cap
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
e "Titanicul". În salon se dansează, în timp ce apa năvălește în cală." Prăjina bătu cu violență un ultim acord și se ridică: "Să trecem la altceva!" Perechile se despărțiră încet, cu părere de rău. "Ai vreo idee?" întrebă o voce moale. Prăjina făcu semn că da, și fetele se buluciră în jurul ei, cap în cap, expulzându-le fără milă pe fetițele care încercau să li se infiltreze în conclav. Chipul ciudat asimetric al lui Pussy se teși și mai tare pe-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
înăbușită o făcu pe Gabriela să se împotrivească. Replică adresându-se poate ei înseși: "Dar o idee în care nu crezi până la ascetism, ce preț mai are?" Vocea i-a fost acoperită de larma fetelor care se întorceau din expediție. Prăjina începu să bată iar înverșunată în pian și toată gașca se dezlănțui într-un dans sălbatic, sacrificial, pe care căderea serii, grăbită de cerul amenințător, o făcea halucinantă. O lumină vie invadă sala brusc. Pianul tăcu, iar fetele încremeniră buimace
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lumină vie invadă sala brusc. Pianul tăcu, iar fetele încremeniră buimace, trezite parcă în plină noapte. Doamna Walter răsucise comutatorul pentru a semnala întoarcerea la program. Bătu nerăbdătoare din palme: "Vă rog, domnișoarelor, masa e peste un sfert de oră!" Prăjina își veni prima în fire. Cu un umor neașteptat, atacă un marș, în vreme ce celelalte începură, încă năuce, să pună sala în ordine. Liniștită sub acest aspect, doamna Walter se duse să deschidă ușa bucătăriei. Și tresări îngrozită: focul era stins
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ca niciodată și... aroma fructelor răspândea în toată casa un balsam deosebit. Corcodușii aveau ciorchini de "mărgelușe" de toată frumusețea. Toți vecinii s-au înfruptat din mireasma lor. Cele mai mari satisfacții însă ne-au adus nucii și prunii. Cu ajutorul prăjinilor de la gang am reușit să batem nucii și să ne umplem podul casei. Băieții cei mai isteți din ulița noastră, Vasile și Iliuță Grigoraș ne acordau tot sprijinul. Acolo unde nu ajungeam cu drughinile, ei se cățărau ca niște pisici
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am avut trei nuci bătrâni de vreme. I-a sădit bunicul. Aveau trunchiul gros, acoperit cu o scoarță plină de adâncituri, brăzdați parcă de "nervuri" neregulate. Coroana mare, rotundă, umbrea mare parte din livadă. Multe ramuri erau susținute de niște prăjini groase, lungi și foarte rezistente. Cele mai groase erau lăsate aproape de pământ, culcate, parcă vrând să se odihnească. Timpul cu intemperiile sale și-a pus din plin amprenta pe ele. Mie îmi convenea de minune, poziția lor. Nu aveam nevoie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au speriat și n-au mai venit în livada noastră. Am observat că s-au mutat în livada vecinului Tărâță și făceau o mare zarvă în nucii lui. Vasile și fratele lui Ilie ne-au ajutat la bătut nucii cu prăjinile. Când avea timp venea și tata. Au fost foarte încărcați și am scos o mare cantitate de nuci. Le-am dat o găleată cu nuci și băieților, căci ne-au fost alături, apoi o găleată i-am dus vecinului orb
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care avea ca proprietar și editor însăși Societatea politică Concordia; redactor responsabil Vasile Marco. „Pentru ocuparea postului de secretar în comuna Arborea din districtul Rădăuți condițiile sunt: leafă de 400 florini anual, locuință, 32 florini pentru încălzit și 30 de prăjini ogor. Se cere cauțiune 300 florini, cunoașterea deplină a limbii germane și române scris și vorbit” - spunea ziarul (aflăm că 100 kilograme de grâu costa 6,20 - 6,30 florini, iar 100 kilograme de popușoi 4,80-4,90 florini). Că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]