39,397 matches
-
ore sau zile de eroism (real sau contrafăcut). Altminteri, există riscul de a crede că s-au opus lui Ceaușescu doar pentru a pune mâna pe averea lui și nu, cum clamează, pentru libertate! Pescuitul în ape tulburi nu se practică la noi de azi, de ieri. Caragiale, marele profet al nației, a prevăzut și această situație. El scria, negru pe alb, în faimoasa lui "Statistică" - un fel de strămoș al "barometrelor de opinie" de azi - aceste cuvinte care, dacă n-
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
teorii personale (spun că nu se sfiește tocmai pentru că uneori acestea sînt, în anumite privințe, îndrăznețe) și apelînd totodată la o bibliografie contemporană vastă, compusă din cercetări în domeniul studiilor culturale, antropologiei, psihologiei, ori filozofiei. Situația cu pricina este următoarea: practică unora dintre femeile europene a ultimelor decenii de a face plajă într-un costum de baie sumar, din care lipsește o piesă socotita de altii foarte importantă, sutienul. Precizez că e vorba de femeile europene, evident venind din anumite țări
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
cu multe stridente explicative, cu o artificialitate agasanta a felului în care e motivată introducerea ei drept context al celeilalte povești, cea cu adevarat pasionanta. Povestea pacientului, un ins pe nume Benjamin Tholon, scriitor care își cîștigă o existență obscură practicînd o îndeletnicire ce i se pare extrem de rușinoasă și periculoasă: scrie cărti-colaj, adică române în care aproape nici o frază nu îi aparține lui: totul e preluat din alți scriitori, tăiat și remixat după principiul lui copy and paste. Tholon e
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
ceva împotriva propriei sale patrii. Deși este educat să accepte orice dificultate cu o răbdare de călugăr, Alexandru Bota nu poate suporta această idee. Singura soluție care îi rămâne este să dispară, ca și cum nici n-ar fi existat vreodată. El practică formă supremă de devotament, devotamentul anonim. Într-un interviu apărut în revistă Luceafărul din 1 iunie 1985, Eugen Uricaru făcea mărturisiri în legătură cu modul cum s-a documentat pentru scrierea românului Rug și flacăra: Pentru un amănunt vestimentar din Rug și
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
profitorii în uniformă destituit? Sau măcar mustrat? Poate n-am aflat noi și, în acest caz, i-am fi recunoscători d-lui Dudu Ionescu pentru vigilenta arătată. Și atunci, unde e etern trâmbițata moralitate a țărăniștilor? În ju-jitsu-ul de mahala practicat de ministrul de interne, pentru a-și elimina, dând cu coatele și cu picioarele, adversari în care presimt, umilitor, superioritatea morală? Sau în declarațiile senile ale lui Ion Diaconescu, precum că tratatele încheiate de Română cu țările vecine nu au
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind de la mărturisirile lui Mircea Vulcănescu, autorul nostru amintește că Nae Ionescu a refuzat să scrie cărți de filosofie nu numai din comoditate sau datorită angrenării în alte
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
care se sprijină pe ele și le înglobează oarecum, într-o formă corectata... Nici un om activ din punct de vedere filosofic, nu se poate dispensa fără sancțiune de aceste instrumente". Păcat că dl. Mircea Flonta nu amintește de sistemul plagiatului practicat de Nae Ionescu, intuit de Rădulescu-Motru, si dovedit, în ultimii ani, prin clasică metodă a așezării textelor pe două coloane, de d-l Alexandru George și d-na Marta Petreu. Oare nu de aceea, întreb, a evitat Nae Ionescu să
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
închise. Alături, la Politehnica, ghișeul era deschis. Gata! Dumnezeu a decis: chimie. Și mi-am spus că asta e destinul meu. Mi-am luat diplomă cu Magna cum laudae, am fost numită asistență la Politehnica din Iași, dar n-am practicat nici o zi pentru că familia mea era deja mutată la București, după refugiu și după război. N-am putut trăi despărțita de ei. Și ce-ați făcut? La Iași, dar mai ales la București, am văzut foarte mult teatru. Era o
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
amintiti ce curs ați ținut, măcar unul, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră? Da. Am vorbit despre teatrul american. Îmi plăcea de atunci. Altă dată despre teatrul clasic francez. George Teodorescu a ținut un curs foarte frumos despre Commedia dell^ arte. Partea practică o lucrăm cu colegii noștri de la actorie: Tudorel Popa, Val Săndulescu, Constantin Codrescu. Pe urmă, făceam asistență de regie benevolă. Unii la Soare. Z. Soare, eu am fost la Sahighian, la Siegfried, la Sica Alexandrescu, la un moment dat, la
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
vor dovedi cândva apte de "ringul poetic". Reclamă boeresciană , precum se poate psihanaliza, dernièrement, i-a prins bine tinerei Adela, chiț că protecția dansilviuluiboerescu nu întotdeauna poartă noroc, mai ales de când domnul critic literar are mulți dușmani de breaslă ce practică lovitură cu bată/ bârfa în scris (vezi înjură turile de la o revistă pentru o altă revista , de la un scrib la altul), ritual sub deviza "divide et impera" triburile și treburile generațiilor literare. Cine este, care-cum-va-să -zică -Adela Greceanu?- s-au
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
al unor scriitori români idolatrizați, ca Mircea Eliade sau Emil Cioran. De altfel, și prin structura personalității și-ar putea revendică o dublă naționalitate. Erudiția să aproximativa și patetica aduce aminte de Nicolae Iorga, în timp ce raționalismul popular pe care îl practică dezinvolt are ceva rabinic. Mai presus de apartenență etnică, Z.Ornea rămâne însă un cărturar. Și morală să este a unui cărturar. Z. Ornea vrea liniște, ca să poată să citească, vrea relații cordiale cu semenii, ca să poată să coopereze. Foarte
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
mister, pe lîngă taină fiecărui text, autor, al inflexiunilor vocale! Am semnat atîtea regii, ascultînd teatrul radiofonic! Mi-am imaginat într-o mie de feluri studioul de înregistrări. Nici o singură proiecție nu seamănă cu ceea ce aveam să văd în realitate. Practică din anii studenției se făcea, de regulă, la Institutul Călinescu sau la cel de lingvistică, la Institutul de etnografie și folclor și desigur, în școli, unde erau și cele mai multe locuri. Într-un an a apărut pe lista și Radioul cu
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
pe șine se judecă exact, cu o obiectivitate inumana, ceea ce inspiră respect, dar și teama și chiar un fel de aversiune, ca un indiciu că judecătorul nu va face nimănui vreo concesie. Până și politețea să (rece), până și fair-play-ul (practicat cu ostentație) aduc a reproș (la adresa celor nepoliticoși și lipsiți de fair-play) și agasează. Lui Dorin Tudoran i s-ar potrivi, poate, alt popor, cu alt stil de viață. Un popor imun la exaltare și gata să se lase analizat
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
ridică ușor de pe frunte/ că un diamant aiurit s-ar ivi/ orașul acesta". Numeroase sunt în versurile ei gesturile de curaj artistic făcute firesc. Chiar și în momentele de mare gravitate, în ritualurile unei iubiri de o intensitate mistica, poeta practică o originalitate șocantă cu o deplină siguranță, cu siguranta cuiva care visează și știe că visează astfel încât se poate aruncă într-o prăpastie fără să pățească nimic: "De-aceea mă las în seara aceasta sfârtecata de fructe/ tu scrii la
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
descris atent, cu sfințenie și recunoștință. Uimitor că, aici, libertatea este totală, fără prezenta obligatorie la serviciile religioase, liberă fiind și conduită personală. Își descrie tovărășii de călugărie mai mult pentru a fixa, pe hîrtie, obiceiuri și cutume, mai toți practicînd activ yoga, meditînd, si actualizează spiritualitatea cărților sacre, pe care, unii, le citesc. Cu siguranta, aici, in mînăstire, a studiat, măi adîncit, viitorul savant practicile yoga, descrise, apoi, în cartea omonima. Să notez că memorabile sînt paginile despre cobră neagră
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Un flirt adolescentin nu se poate oficializă pentru că băiatul face parte din aristocrația Veneției și trebuie să se însoare conform rațiunilor de stat. Din rațiuni existențiale, fata va fi inițiată în meseria de curtezana de chiar mama ei care a practicat-o cu voluptate și o preda cu elegantă: de la savurarea unui strugure și diferite alte stratageme de seducție pînă la studiul în biblioteca, fiindcă - în acele timpuri - ele, curtezanele, erau "cele mai erudite dintre femei", cartea fiind o binemeritata răsplată
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
Z. Ornea E uimitor cît de proaspăt și ademenitor poate fi examenul istoriografic practicat de un cercetător venit din lumea exegezelor literare. Mai ales a celor de natură structuralista și poetica. Cazul se verifică în situația d-lui Sorin Alexandrescu, autor, pînă a se stabili, la mijlocul anilor șaptezeci, în Amsterdam, al unei remarcabile monografii
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
trucare a rezultatelor alegerilor în acest deceniu (că și în celălalt) se datora exclusiv imaturității electoratului. Putea să fi fost electoratul cît de matur (cum crede autorul că s-a petrecut la alegerile din decembrie 1937) trucajul în alegeri se practică sfidător cu cele mai variate mijloace, de la votare pînă la măsluirea rezultatelor. Și asta pentru că regele numind guvernul, care, apoi, făcea alegerile, acestea știa întotdeauna să le cîștige. La noi, atunci, guvernul nu era expresia alegerilor ci, paradoxal, invers. Personalitatea
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
și pe o mică porțiune, a statalitătii.Autorul nu privește cu ochi buni această strategie pe termen scurt. Cred, dimpotrivă, ca a fost benefică, salvînd, totuși, statalitatea. Revenind la regele Carol al II-lea, autorul observa că, si acesta, a practicat o politică de balans între dispariția României ca stat și cedarea teritorială. Dar crede că suveranul de atunci a greșit impardonabil acceptînd ultimatumul sovietic din iunie 1940. Dacă s-ar fi opus rezistenței armate, atunci poate că nu s-ar
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
să vrea să meargă mai departe. Dorința poetei - un fel de nesaț care frizează nebunia - este să ajungă acolo unde n-a mai ajuns nimeni, cu orice preț, chiar și cu prețul unei autoincendieri a conștiinței Sinceritatea pe care o practică are ceva sfâșietor. Iar decentă de care vorbea Nicolae Manolescu nu este chiar decentă, ci o înălțime spirituală care transfigurează indecentă, ferind-o de orice cădere în proza vieții. De fapt, poezia Angelei Marinescu este fundamental indecentă, un streap-tease metafizic
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
identității sale spirituale pe care orașul grecesc a dobîndit-o prin cărți. Este evident că efectul atenian, spre deosebire de cel quijotic, este colectiv, nu individual, cu urmări sociale și practice, putînd fi de aceea considerat materialist. El nu stîrnește imaginația literară, ci practică politică. E vorba apoi de o piață, legînd cartea de negoț, de circulația bunurilor. Cărțile sînt factori modelatori pentru întreaga societate, pornind de la o elită subțire spre grosul populației. Iată cărți care formează caractere, îi solidarizează pe oameni și le
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
Fîntîneru. Romancierii noii generații (Eliade, Sebastian) și ceilalți, pornind de la experiența lui Gîde și Papini, propuneau formulă românului subiectiv (narațiune tip jurnal), iar Petru Comarnescu numise această formulă nu autenticistă ci "experientalistă". Camil Petrescu, deși, în cele două române remarcabile, practica formulă autenticității, era teoretic, în eseul sau din 1935, Noua structură și opera lui Marcel Proust, pentru românul de tip proustian, în care vedea o expresie fericită a autenticității. Proust, influențat mult de filosofia lui Bergson, de cea a lui
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
personală - scrie an toiul comediei jucată de prințesa - să mărturisim că ar fi un deliciu pentru noi să fim ănselati astfel timp ăndelungat." Mărturisire aducând de fapt și un elogiu potrivirii - an spiritul unui autor de geniu - ăntre ănselătoria reală, practicată cu mult duh și minciuna, ficțiunea scriitoriceasca. Depravarea ansa nu este totul... Prințesa ănvărte lumea după cum vrea ea. Din atâția amanți ansa,... diplomați, militari, bancheri, nobili fără vreun hâr, ruși aristocrați fără treaba, Europa toată, ce vreți! - exclama ea ăntr-un
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
se împotrivi în mod declarat râului? Lectură românului 1984 al lui Orwell? Sentimentul că mama ei, pe care o iubea mai mult decât pe șine, rămăsese prizoniera unei țări comuniste? Atașamentul față de civilizația românească dinainte de război, cunoscută prin intermediul stilului intelectual practicat la cenaclul "Sburătorul"? Fără îndoială toate acestea au contat, într-un fel sau altul, insă motivul principal l-a constituit revoltătoarea opacitate a opiniei publice din Franța față de relatările transfugilor din Europa de Est. Memorialista reconstituie cu sarcasm tragicul malentendu: "Într-adevăr
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
nu erau viabile financiar. S-a ajuns până acolo, se spune, încât cursele nu mai acoperă nici sumele cheltuite cu maturarea vagoanelor. Cu toate acestea - citeam într-un ziar - chiar trenuri care circulă pline nu aduc nici un beneficiu, pentru că se practică evaziunea la scară mare. Vină o poartă, se spunea, eternul "nas", corupt și nesimțit, care a reușit să privatizeze, înaintea F.P.S.-ului, daca nu garnituri întregi, în orice caz, vagoane întregi! Nu știu cum stau lucrurile în realitate, însă nu cred că
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]