32,703 matches
-
spațiu spiritual, cum ar fi acela răsăritean, s-au produs "revolta fondului nostru nelatin", tracismul, dacismul și celelalte. Mi-e greu să găsesc acum o explicație satisfăcătoare pentru excepțiile cu pricina. În ce ne privește, am totuși de făcut unele precizări. Schizofrenia, pomenită de Steiner și evidentă în subtext și la Judt, nu e chiar boala de care suferă cultura română. Să ne reamintim că Judt notează că, la central-europeni, obsesia autodefinirii vine dintr-o combinație de doi termeni morali. Schizofrenia
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
uzul ei între hotarele României. În România, activitatea de "cultivare a limbii", expresie a grijii pentru buna cunoaștere și întrebuințare a variantei literare, a limbii oficiale, se manifestă azi ca apărare, ca protecție și își găsește expresia în lucrări de precizare și explicitare a normelor, de cele mai multe ori în legătură cu semnalarea și combaterea greșelilor, a încălcării, sub diverse forme, a normelor, lucrări cu atît mai numeroase astăzi, cînd sentimentul "stricării limbii" este larg răspîndit în opinia publică. În Republica Moldova, grija pentru limba
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
în sensul normelor literare unice, informația se organizează în jurul termenului acceptat de aceste norme, care se constituie în titlu al articolului; fiecare articol cuprinde obligatoriu informația morfologică completă referitoare la cuvîntul-titlu, la care se adaugă, în funcție de dificultățile specifice fiecărui termen, precizări privind pronunțarea sau scrierea corectă indicîndu-se explicit și "greșeala" (cf., de pildă, afíș sn., nu sf. afișă; art. afișul, afișului, pl. afișe, nu afișuri). Abaterile, cuvintele și formele neliterare, sînt incluse însoțite adeseori numai de trimiterea la termenul literar recomandat
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
de la Snagov, președintele Iliescu și-a mai încercat o dată norocul, în aceeași localitate. Însă în locul așteptatei Declarații de la Snagov, dl Iliescu s-a ales cu o amînare, deoarece o parte dintre participanți a considerat că textul Declarației are nevoie de precizări pe ici, pe acolo. Editorialiștii cotidianelor centrale au fost în majoritate de acord că această Declarație nu va impresiona prea tare factorii de decizie ai NATO. Un editorialist, Dan Pavel, și-a intitulat contribuția din ZIUA: Integrarea de la Snagov, ceea ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
că se simte mai apropiat de "generația războiului" decât de "leatul" său, Cornel Regman observă că mai degrabă este vorba despre o "înrudire cu Șerban Cioculescu, urmaș direct al școlii lovinesciene, prin pasiunea pentru glosarea faptelor de istorie literară (...), cu precizarea că la înaintaș, implicarea susținută a eului, cu toate ale sale: orgolii, resentimente, incriminări, joacă un rol cu totul secundar în țesătură narativă". Toate acestea, după ce exclamase la un moment dat: Stranie alcătuire mai e totuși Alexandru George!" Despre Grigurcu
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
țării". Dar asta nu l-a împiedecat să continuie ziarul Lupta și, apoi, din 1901 pînă în 1910, să editeze revista Săptămîna, foarte stimată, scrisă integral de el, de la cronica politică la cea dramatică. Sub frontispiciul revistei era inserată mîndra precizare "revistă scrisă de George Panu". În 1888, după ce la alegeri izbîndesc mai toți fruntașii opoziției, cade guvernul I.C. Brătianu, succedîndu-i, cum spuneam, guvernul junimist Th. Rosetti. Părea că, politic, țara s-a liniștit. N-a fost așa. Bacalbașa apreciază că
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
prime ediții nu e meritul criticului, ci chiar al poetului. Bizară ipoteză și prin nimic demonstrată. Într-un loc (p. 128 din întîiul volum), referindu-se la scrisoarea lui Maiorescu către poetul aflat la sanatoriul vienez Ober-Döbling și la unele precizări ale aceluiași critic din nota sa asupra ediției (prefață), dl N. Georgescu observă: "Asta atestă, o dată în plus, că Titu Maiorescu nu-și ia răspunderea să schimbe ceva, că transmite un mansucris așa cum l-a primit (găsit) și supraveghează ca
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
să fie mai cunoscute peste hotare. Dar tot în momentul de față, România a revenit în atenția Occidentului ca fiind țara în care extrema dreaptă a lui Corneliu Vadim Tudor a cîștigat un procentaj considerabil la alegeri (Bailey face această precizare în cronică). Și e de asemenea în atenția Occidentului prin polemicile pe tema Holocaustului și a Gulagului, purtate între intelectuali dintre cei mai importanți și cunoscuți. Firește, adevărul e întotdeauna spinos, iar postmodernismul s-a străduit atîta amar de vreme
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
în România, despre care cred că este un exemplu al coliziunii imaginilor contrastante despre una și aceeași țară... R.B.: Credeți că aici în Occident s-a creat o imagine a țării bazată pe clișee? T.P.: Da, în orice caz cu precizarea că trebuie să ne întrebăm căror cauze se datorează aceasta. Există firește motive dintre cele mai diferite. Pe de-o parte, nu se știu prea multe despre România. În timpul războiului rece, România s-a autoizolat nu numai față de Occident, ci
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
din acest punct de vedere, în centrul atenției ar trebui să stea conceptul de C ca instrument de comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în limba română, în mod greșit termenul de calculator, care, prin precizarea inclusă în română, îndreaptă direct știința axată pe C spre aspecte strict cantitative sau pur "tehnice"; aș menționa, cu acest prilej, că s-a evitat termenul de C în deosebi din pudibonderia cenzurii regimului Ceaușescu - care "în particular" nu evita
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de vorbă: Czeslaw Milosz cu Alexander Watt, Wojciech Karpinski și Leszek Kolakowski, Jürgen Habermas și Adam Michnik. Am spus: ispitiți. Poate era mai firesc să spunem: provocați. Dar înainte de a arăta de ce, Cronicarul are un reproș a face: lipsește orice precizare (în afara titlurilor lor) în legătură cu aceste convorbiri. Unul singur e datat. Despre nici unul nu aflăm de unde e reprodus (căci e evident că n-au fost scrise pentru revistă, ci reluate). Era, în fine, nevoie și de mici fișe de prezentare, căci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
invitație obține un efect umoristic mai puternic. Construcțiile temporale evoluează spre o semnificație modală: la viața ("La viața mea..."). în cazul expresiei la fix cred că pot fi imaginate mai multe evoluții semantice, dintre care una ar putea porni de la precizarea temporală; aceasta nu mai e însă prezentă în utilizările curente ("se vede la fix"), oricum, specificul familiar-argotic s-a stabilizat în mod neechivoc prin adăugarea unui atribut: la (marele) fix. Construcția e comparabilă cu o alta, la mica înțelegere, în
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
Cronicar Cum poate fi cineva scriitor român evreu Sub acest titlu, revista VATRA (numărul dublu 10-11/2000) publică un amplu grupaj (anchetă, texte literare, articole etc.) consacrat "condiției scriitorului român-evreu stabilit în Israel". Precizarea aparține lui Al. Cistelecan, într-un preambul de o singură pagină, dar care este lucrul cel mai limpede din tot cuprinsul celor peste o sută de pagini ale numărului rezervate temei. Cîteva întrebări ajutătoare: cum se văd ei, cum sunt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
chiar pentru diversitatea provenienței regionale a purtătorilor lor); sper că, citînd cîteva nume reale, nu voi răni sensibilitatea celor ce le poartă; ar fi chiar interesant dacă, în eventuala calitate de cititori ai revistei, ar avea de făcut corecții sau precizări. Revenind la Gheorghe, constatăm că acesta apare ca nume de familie de 4383 de ori (cifra include și numele cu sufix, deci cu o secvență grafică în plus, dar acestea sînt foarte puține: 22 Gheorghescu, 15 Gheorghevici etc.); comparat cu
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
explică autorul - de ce lipsesc nume precum Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru etc., le-am răspunde că analizele asupra producției lor pot fi găsite în volumele noastre anterioare." Este un posibil răspuns. S-ar mai putea adăuga însă precizarea că Gheorghe Grigurcu a fost și a rămas un nonconformist, care subminează cu consecventă prin opțiunile sale ierarhia de valori consacrată. Poeților în vogă, poeților care se bucură de popularitate și datorită unei "impurități" a poeziei lor, el le opune
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
Varsanufie) că sunt de la Duhul Sfânt. Dar de cele greșite rămase de la Origen, nu spune aceasta 17. Epoca patristică și răstimpul acesteia Fiindcă tot s-a vorbit în rândurile de mai sus de epocă patristică, considerăm necesar a face unele precizări în legătură cu această epocă și răstimpul ei. Această antichitate creștină are caracterul său propriu: creștinătatea, considerată în cele două mari fracțiuni care o compun, poporul latin și poporul grec, este una, în ciuda diviziunilor parțiale care o devastează în diferite rânduri, pentru
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
lumea antică, căci este bine cunoscut faptul că acest cult al frumosului era prea înrădăcinat în acea lume, au augmentat acestea în mod fericit și așa le-au pus la îndemâna tuturor, neomițând însă a îndrepta, a face unele corecturi și precizări atunci când situația reclama acest lucru. Gândirea acestor luceferi ai științei, instrumentată variat și cuvântul lor ca mijloc de comunicare urmăresc progresul, epectaza, în cunoașterea deplină a puterii divine și a primirii harului 75. Răsărită mai ales din Evanghelie, literatura patristică
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
mai tîrziu va căpăta numele lui N. Iorga. De pe aceste poziții ce păreau inexpugnabile stăpînea totul, nimic important nepetrecîndu-se fără avizul lui. Manualul de istorie unică, din 1948 și 1952, valabil în licee și facultăți, purtau semnătura lui sinistră, după precizarea de circumstanță "elaborat de un colectiv coordonat de...". Institutul de Istorie, unde funcționau, din milă, în calitate de colaboratori externi, remarcabili istorici, a elaborat și publicat cîteva importante volume de documente (mai ales cele privind răscoala țăranilor din 1907). Pe toate le-
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
lui ține însă nu de vreun abstract pionierat, ci este o consecință directă și totodată un indicator al evoluției psihanalizei noastre. Psihanaliștii români (da, există de câțiva ani și această profesie!), aflați majoritatea încă în perioada de formare și de precizare a unor interese specifice ori mai vast existențiale, dețin acum o sinteză de referință, extrem de bine concepută, o "cărămidă" de temelie pentru proiectele proprii. Această realitate dobândește o transparență deosebită în faptul că primul volum s-a bucurat deja de
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
plece în Franța în loc de a studia în URSS, după obiceiul vremii, apreciind corect, pe baza atacului lui Brucan, cursul pe care-l vor lua evenimentele la noi în țară. Aflatul în treabă În DILEMA VECHE (nr. 62) ne atrage atenția precizarea că în Dilema nu s-a publicat niciodată fraza citată de Eugen Mihăescu în articolul său despre MAE din ZIUA (11 martie), conform căreia "membri fondatori ai revistei" ar fi declarat că n-au știut ce "hram poartă" regretatul Mihai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
o regret, cu atât mai mult cu cât acest "personaj profund, spectaculos și, de multe ori, incomod" cum o caracteriza Pavel Șușară, a plecat, de curând, dintre noi. Fără a cuprinde elemente de spectaculoasă noutate, cele două scrisori contribuie la precizarea unor detalii din biografia artistului, conținând totodată indicii prețioase istoricului de artă, în configurarea unui portret interior al acestuia. Nu în ultimul rând "epistolarul" publicat acum, contribuie și la cunoașterea dr. Alexandru A. Sturdza și a Eugeniei Iftodi, fidelă cercetătoare
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
am dat seama că el, tatăl meu cumplit, a fost personajul principal al imaginarului meu poetic." O "exorcizare" și un fel de împăcare. O recunoaștere a tatălui de care nu poți scăpa. Dincolo de ea, după ce vei fi parcurs, în Addenda, "precizarea" teoretică, unificatoare, a lui Ion Vianu, Ce este un tată?, nu mai rămîne nimic de adăugat... În lumea taților, carte gîndită și alcătuită de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2004, 238 pag.
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
mă, nu!, îl reped. Cum poți face asemenea confuzii? Dar, spuneam: a fost perioada sincerităților televizate, așa că scheciul în "primă televizare" interpretat cu rafinament și tact de Adrian Năstase și Antonie Iorgovan s-a înscris perfect în peisajul telepesedist după precizarea "părintelui Constituției" că el va candida, exclusiv în dandem cu Năstase, pentru orice funcție din partid. Numai pentru a-i demonstra... -Quod erat demonstrandum, sau nu? m-a întrebat Haralampy. Și totuși, ceva-ceva lipsea din cadru, așa că, după ce am tras
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
care-i pretinde o anume "colaborare", eveniment ce-l obligă a lua decizia gravă a desțărării: "Fără această intrevenție a unui anume organism în viața noastră, eu n-aș fi făcut niciodată acel pas, care a devenit ulterior inevitabil". Cu precizarea unui resort de primară probitate: "Conștiința nu mi-a îngăduit să devin un sub-om, cum mi s-a cerut. Am decis să mă fixez la Paris". E un nivel de aventură dramatică ce frînge linia existențială structural trasată, ca
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
cauzat prin refuzul eliberării spațiului în termenul mai sus menționat și a cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea procesului". Înainte de a semna, trag o linie de final, și cu atenția mărită la efectele posibil paradoxale ale textului meu, formulez următoarea precizare care mi se pare extrem de importantă. Aceea că eu nu acuz ci relatez, și că riposta mea plină de nedumeriri nu este cum ar părea la prima vedere un protest, de altfel inutil, ci tot o relatare, în beneficiul celor
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]