1,518 matches
-
mai întâi în ritmul roților de tren (stimul auditiv ce antrenează memoria involuntară, inconștientul în Bizu "cântau" zurgălăii), iar apoi ancorat cu bună știință în peisajul familiar (element vizual, angajând conștiința și memoria voluntară), pe ale cărui coordonate se mișcă predilect imaginația scriitorului. Cu alte cuvinte, noul "roman" (etichetat astfel, ca și cel de dinainte, "în lipsa unei alte denumiri mai precise") va reedita din capul locului "formula" lovinesciană deja consacrată, în cadrele unei narațiuni gândite a multiplica, nuanțând până la infinitezimal, "experiențele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu duce la nimic bun, și cu atât mai puțin la cunoașterea de sine (idealul oricărui "analist"). Scurt spus, o dată cu Firu'n patru romancierul Lovinescu se delimitează încă și mai tranșant de tradiția prozei noastre psihologist-autenticiste, făcând din eroul ei predilect (intelectualul fascinat de absolut, Don Juanul cu preocupări metafizice) un inocent personaj de melodramă, un om în fond mediocru, care nu vede idei, dar visează cu ochii deschiși la idealul burgez al fericirii în doi și la pacea căminului conjugal
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
psiho-moral al scriitorilor 76, ceea ce ar fi trebuit să conducă, drept consecință firească, la elucidarea mecanismului creator. Așa se explică de ce vedea criticul o strânsă legătură între psihologie, critică și literatură, și de ce prefera el portretul sau anecdota ca mijloace predilecte de "analiză" psihologică. Ispitit de promisiunea unei cunoașteri facile (semn al încrederii în paradigma pozitivismului științific ilustrat de psihanaliză), "impresionistul" Lovinescu va opta așadar, bovaric, tot pentru o soluție dogmatică, raționalistă, care să-i furnizeze "teoria" capabilă să explice fără
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
legătură evidentă între "formă" și "conținut", între individ și comunitate, între "idee" și calitatea infinit sugestivă a limbajului care o vehiculează. Or, când judeca negativ proza eminesciană, Lovinescu avea în vedere doar elementele de "conținut" ale acesteia, "temele" și "motivele" predilecte, nu și valorile ei de sugestie (de parcă "fondul" și "forma" s-ar putea segrega de facto în două entități autonome!). Și ipostaza evidențiată în acest caz (cea de "ideolog") i se părea a fi tocmai cea mai perisabilă, pentru că se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
senzația, emoția, sentimentul erotic: "senzațiile lui creșteau de obicei în amintire și deveneau mai precise decât în timpul percepției lor"144. Am mai întâlnit "situația" aceasta psihologică și în romanele anterioare, alternarea dintre planul percepției și planul rememorării fiind un procedeu predilect de construcție narativă, articulat ca expresie nemijlocită a unei psihologii "schizoide" invariabile, schițată de Lovinescu încă din primele texte literare. Plecând de la observația că memoria are rolul de a anula "opoziția suflet/ trup", un exeget subtil precum Caius Dobrescu considera
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fost definită, metaforic, și ca o "boală a ochiului" ("disease of the eye") ce intensifică dorința sexuală, transfigurând-o, totodată, estetic 173. N-are rost să mai amintesc numele "bolii" cu pricina. Cert e că polarizarea sadism-masochism prescrie în mod predilect femeii o înclinație sadică, iar bărbatului (voyeur incurabil), una masochistă 174. Și dacă tot am adus vorba despre "perversiuni", o referință la Sacher Masoch se găsește chiar în Amintirile lui Mite Kremnitz, consultate, în vederea elaborării romanului, și de Lovinescu. Iat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate hermeneutică. Pornind de la tiparele și situațiile melodramatice exersate încă din anii debutului, Lovinescu construiește, la maturitate, un roman specular și analitic, cu o puternică componentă metaliterară. Eroul său predilect este un personaj-problemă, un intelectual ca atâția alții din romanele interbelice ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Ibrăileanu, Anton Holban, deci un ins care are un raport mediat cu "viața". În cazul lui Lovinescu, personajul este o conștiință melodramatică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mustecioară frizată și cu ochii mici clipind șiret", personajul va juca un rol însemnat în romanele ulterioare; naratorul ne informează că va ajunge deputat și ministru, dar că va muri de pneumonie, transformându-se într-o "piftie de viermi" sintagmă predilectă! 37 Ion Negoițescu, E. Lovinescu, Editura Albatros, București, 1970, p. 131. 38 Sugestii interesante sunt de găsit în cartea lui Jean-Yves Jouannais, Artistes sans oeuvres. I would prefer not to, Gallimard, Paris, 2009. 39 Lovinescu menționează legea Lange-James, potrivit căreia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sociale "printre străini" sunt cotidiene, normale, chiar dacă nu idilice. Nici în România nu sunt. Același lucru se poate vedea tot mai mult în Europa sudică. V. N.: Italia și Spania. Și Portugalia. S. A.: Exact. Aceasta este actualmente zona de emigrare predilectă a românilor. E interesant cum se corectează astfel și o eroare istorică: în zorii modernizării sale, România a optat pentru Franța, pentru că Parisul și cultura franceză aveau o forță de iradiere colosală, iar Franța avea un rol geopolitic decisiv la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nivelurile de semnificare, pe forțarea limitelor cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică de mare libertate; registrele stilistice predilecte sunt: registrul simbolic, ludic, gnomic, colocvial, oral sau paro dicscriptural, amestecate fantezist, șocant. Tiparele de versificație de mare diversitate, alternând versuri libere înlănțuite prin ingambament și versuri aritmice în semirimă sau monorimă, versuri albe sau versuri clasice, chiar și în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Din perspectiva Tractatus-ului, dimpotrivă, limbajul natural este în ordine din punct de vedere logic. Limbajul aparține însă în aceeași măsură domeniului despre care nu se poate spune nimic ca realitatea transcendentă și valorile, care au constituit în mod tradițional obiectul predilect al discursului filozofic. În temeiurile ei, raportarea la metafizica tradițională a susținătorilor „cotiturii filozofiei“ a fost esențial diferită de cea a Tractatus-ului. Din punctul de vedere al acelei critici empiriste a metafizicii pe care o întâlnim în scrierile lui Rudolf
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
focarul atenției era latina. Desigur, romanii aveau cunoștințe de limbă greacă și respectau această limbă, dar în universul lor nu exista decît un singur centru și un singur popor și, în consecință, o singură limbă, cea latină. De aceea, chestiunile predilecte ale erudiților romani, etimologia, analogia și retorica, privesc numai limba latină, iar, mai tîrziu, în Evul mediu, cînd latina era limba oficială, a cultului și a științei, ea rămînea obiectul exclusiv al interesului filozofic și științific. De aceea, subtilitățile metafizice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a fi cultivată în orice împrejurare, și, în mod special, în realizarea textului filozofic, deschis inițiativelor individu-ale, exegezelor și interpretărilor marcate subiectiv, precum și construcției discursive în tipuri variate. Filozofarea ca exercițiu stilistic Gîndirea raționalistă a făcut din limbă un subiect predilect pentru investigația de tip filozofic, fără însă a redu-ce filozofarea la studiul limbii cu mijloacele filozofiei, indiferent cît de important era rolul atribuit limbii în caracterizarea umanului. În epoca lui Descartes și, mai tîrziu, a lui Condillac și Malebranche, problema
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Flori târzii - proză, versuri, aforisme (2002), Parfum de spini (2003), Educator adevărat (2004), Toamnă la Copou (2005) indică nu numai un ritm semnificativ de manifestare intelectuală, dar și modalități de expresie a căror complementaritate pare evidentă. Autorul, navigând multă vreme predilect în lumea didactică, nu e așadar un novice în domeniul scrisului cu adresă mai largă. Născut în 1929, la Dorobanți-Botoșani, el a absolvit Școala Normală „Al. Vlahuță“ din Șendricenii Dorohoiului, apoi Facultatea de Filozofie a Universității București, după care a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
imemoriale și păstrate în virtutea tradiționalismului medieval. Rupturile se produceau în contexte foarte precise. Evreii erau, în realitate, tributari alianței lor de fapt cu puterile momentului. În perioadele de schimbare, asta nu putea decât să-i fragilizeze, făcând din ei prada predilectă a forțelor în ascensiune. Plătind taxe mari regilor pentru protecție, practicând meserii ca aceea de colector de impozite sau consilier administrativ, ei erau inevitabil asociați cu puterea momentului. În timpul mișcărilor populare, deveneau ținta naturală a revoltelor. Serveau drept derivativ și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de organizare a societății. Corupția, economia informală, încrederea, relațiile, schimbul social, moștenirea dublei morale (cea oficială și cea reală), controlul asupra timpului (pe linia Verdery, 1996) sunt chestiuni abordate cu atenție și competență de autoare. Ele reprezintă, de altfel, teme predilecte ale literaturii recente dedicate postcomunismului (vezi Voicu, 2005a, pentru treceri în revistă ale acestei literaturi). Democratizarea, marketizarea și politicile sociale (dominante în literatura tranziției la începutul anilor ’90, dar atrăgând un interes în ușoară scădere, ulterior) sunt abordate doar în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
public (specifică, de exemplu, timizilor), persoana în cauză evită situațiile sociale. dar poate că și mai ilustrativ exemplu este cel al individului suferind de „autofobie”, respectiv de teama de a fi, sau de a rămâne, singur cu el însuși — subiect predilect de analiză al filosofilor existențialiști. O puternică impresie de frustrare există și în „obsesiile impulsive”, care cuprind în contextul lor executarea unor acte neraționale, ridicole, pe care persoana respectivă le realizează contrar voinței sale, dar cu sentimentul inutilității lor (ex.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la Suceava prin nonviolență (Într-o formulă numită autoreeducare), reeducarea a eșuat; reluată amplu și machiavelic la Pitești, atât la nivel moral (blasfemie, trivialitate), cât mai ales fizic (tortura de uzură), reeducarea prinde rădăcină. Tehnica lui Țurcanu și formula sa predilectă constau În „a stoarce” și „a beli”. Studenții au fost cei pe care s-a mizat În primul rând, astfel ca prin reeducarea lor să fie slăbită rezistența anticomunistă. Ei au fost triați În funcție de virulență și de gradul de periculozitate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prezentările făcute în capitolul III, „Stiluri culturale de a vorbi”. Ele sunt detaliate în Andra Vasilescu, Cum vorbesc românii. Studii de comunicare (inter)culturală, Editura Universității din București, București, 2007. Practicile discursive ale românilor pendulează între cuvânt și tăcere. Tipurile predilecte de discurs sunt discursul public (în fața mulțimii, adică în piața publică sau în Parlament), discursul argumentativ (în instanță), discursul fatic, flecăreala (de stabilire și întreținere a contactelor sociale: „vorbim să ne aflăm în treabă”, „să ne treacă timpul”, „să ne
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a gurii, în basme se regăsesc frecvent căpcăuni, transmițând copilului aviditatea libidoului lor, precum și fantasmele de apropriere totală. Oralitatea se structurează pe mai multe nivele: - fizic: prin hrană mai ales, dar și prin alcool, tutun; - sexual: constituind o zonă erogenă predilectă, sursă fundamentală de plăcere (supt voluptuos, sărut, felație); - afectiv: descriind modul de comunicare fuzional, dorința de a-l face pe celălalt să intre în sine (de a-l înghiți); - intelectual: creând evantaiul reprezentărilor, prin descoperirea «bucalăă a lumii (bebelușul care
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
la aceleaș i date, pentru planificare și control. După cum se știe (dar ne place să repetăm ), un ERP folosește o bază de date unică, în care informația este introdusă o singură dată și doar o singură dată (o altă aserțiune predilectă a specialiștilor ERP). Împreună cu avantajele care decurg din caracteristica anterioară, putem proclama superior itatea netă a sistemelor integrate în desfășurarea unei planificări consistente și a unui control riguros; ERP facilitează comunicarea și colaborarea intraor ganizațională. Nu suntem siguri dacă le
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
ere postbiologice” sau „postevolutive” (vezi Stelarc mai josă, în măsura în care protezele cybermedicale și interfețele computerului constituie un prim pas către condiția postumană. Literatura de specialitate abundă în astfel de asocieri, cyborgul, ca superpoziționare a biologiei și a tehnologiei cibernetice, devenind exemplul predilect al postumanului. O mostră de discurs cyborgic în această direcție a excesivului (ca limită riscantă a gândirii umanuluiă, a utopicului, a metaforei sau a constructului ficțional (evident punct de vedere care exclude susținerea practicăă este „identitatea terminală” (vezi Bukatman, 1993Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată de către teoreticiană în termeni postmoderni: descentrare, invizibilitate, fragmentare, multiplicitate, joc de roluri, devenind astfel un subiect predilect al studiilor culturale care reunesc trăsăturile postmodernismului și ale culturii virtuale sub aceeași umbrelă. În acest context, spațiul virtual devine un mediu și un prilej pentru construirea și reconstruirea identității umane: utilizatorul jocurilor denumite MUDs sau MOOs16 se prezintă ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau de divergențele oneste; cum să înțelegeți agresorul verbal. Știind ce îl face „să explodeze”, vă puteți pregăti o strategie pentru a pune capăt abuzului verbal; cum să înțelegeți caracteristicile personale (sau alte atribute) care vă pot transforma într-o predilectă țintă a atacului verbal (deși nu este vina dumneavoastră). Dacă până acum ați fost o țintă sigură a abuzurilor verbale, această carte vă va oferi soluții pentru a schimba situația; cum să găsiți soluții atât pe termen scurt, cât și
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care, interferînd, în țesătura meșteșugită a piesei, firescul și nefirescul, te anihilează dacă nu găsești o rezolvare. Șanse, s-ar părea, încă mai sînt. Destul cu născoceala cultivată maniacal între patru pereți (pentru caii verzi, se știe, peretele este "imașul" predilect)! La aer... În natură!... Înapoi la adevăr! Numai că adevărul ia-l de unde nu-i... Reperele sînt deregulate, bulversate în sistemul coercitiv din care "eroii" au încercat să fugă. Vrînd să pășească în ținutul ademenitor al lumii aievea, Popeștii vor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]