KorAP: Find »[drukola/base=preferențial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...222 >

5,550 matches

Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778

de acțiune a rețelelor internaționale de producție, fenomen care a accelerat comerțul întrun număr de sectoare care permit descompunerea și localizarea proceselor de producție în diferite țări. Politicile comerciale din țările dezvoltate au facilitat acest proces prin acordarea unui acces preferențial pe piață produselor realizate în cadrul operațiunilor de asamblare în străinătate din interiorul companiilor transnaționale la fel ca și bunurilor conținând componente originare din țările lor. În același timp, în mare măsură au contribuit și politicile adoptate de către țările în curs

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
bază a Tarifului vamal de import. Ținând cont de diversele acorduri sau aranjamente la care România a fost sau a devenit parte, Tariful vamal de import al țării noastre cuprinde, pe lângă taxele vamale convenționale și o serie de taxe vamale preferențiale, pentru importurile din: Uniunea Europeană (UE), Asociația Economică a Liberului Schimb (AELS), Turcia, țările semnatare ale Protocolului celor 16 (P16), statele membre ale Sistemului Global de Preferințe Comerciale (SGPC), țările aparținând Acordului Central European de Comerț Liber (CEFTA), Israel și Lituania

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
publicată în Monitorul Oficial 167/ 17.03.2003) privind stabilirea reciprocă de contingente tarifare pentru anumite vinuri și Acordul dintre România și Comunitatea Europeană privind protecția reciprocă și controlul denumirii vinurilor. Aceste acorduri, care au prevăzut îmbunătățirea pe o bază preferențială a condițiilor de acces pentru vinurile românești pe piețele țărilor membre ale C.E. și acordarea conform principiului asimetriei, a unor facilități la importul în România de vinuri provenind din aceste țări, au intrat în vigoare la 1 februarie 1994, respectiv

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
România de vinuri provenind din aceste țări, au intrat în vigoare la 1 februarie 1994, respectiv 1 martie 1994. Deoarece Acordul privind stabilirea reciprocă de contingente tarifare pentru anumite vinuri a expirat la 31 decembrie 1997, în vederea asigurării unui regim preferențial pentru comerțul cu vinuri dintre România și UE, acesta a fost prelungit pe baze anuale până în anul 20006. În prezent, noul regim comercial în domeniul vinurilor și băuturilor alcoolice vizează deschiderea de către UE la importul de vin din România a

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
reducerea taxei vamale cu 60%, astfel încât în anul 2000 acesta a ajuns la 188880 hectolitri. La importul din UE în România a rămas în vigoare contingentul tarifar de 60000 hectolitri, iar în anul 2000 s-a aplicat o taxă vamală preferențială de 10%. unele specii de pești și produse din pește și consolidarea avantajelor de care beneficiază România pe piața comunitară în baza sistemului generalizat de preferințe. Ținând cont de faptul că sectorul agricol beneficiază de protecția vamală cea mai ridicată

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
au acordat reciproc anumite concesii la unele produse care prezintă interes la export, România beneficiind de un tratament preferențial pe piețele țărilor AELS la un număr important de produse agricole de bază. În același timp, pentru a beneficia de tratamentul preferențial, mărfurile care fac obiectul schimburilor comerciale dintre părți trebuie să fie însoțite de certificatul de origine "EUR 1". b) Acordul de comerț liber dintre România și Republica Moldova 15, încă de la intrarea sa în vigoare la 1 ianuarie 1995, a prevăzut

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
țări, atât în cazul comerțului cu produse industriale cât și în cazul comerțului cu produse agricole, să fie complet eliminate. Acordul dintre cele două țări nu face parte din Sistemul de cumul european de origine, pentru a beneficia de tratament preferențial, mărfurile trebuind să fie însoțite de certificatul de origine "RM". c) Acordul de comerț liber dintre România și Republica Turcia 16 care a intrat în vigoare la 1 februarie 1998 a avut drept principal obiectiv crearea unei zone de liber

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
la 1 februarie 1998. reciproc accesul pe piață în aceleași condiții și pentru aceleași categorii de produse pe care le-a acordat UE în cadrul acordurilor respective. Și în cazul relației comerciale dintre România și Turcia, pentru a beneficia de tratament preferențial, mărfurile trebuie să fie însoțite de certificatul de origine "EUR 1". d) Acordul de comerț liber între Guvernul României și Guvernul Statului Israel,17 care a intrat în vigoare la 1 iulie 2001, a determinat identificarea și dezvoltarea unor noi

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
serie de produse importante (lapte, zahăr, porumb), iar nivelul contingentelor tarifare pentru anumite produse a fost insuficient în raport cu potențialul de export al României. De asemenea, "numeroase au fost și situațiile în care exporturi, uneori substanțiale, s-au făcut în afara regimului preferențial, deși contingentele deschise erau subutilizate sau chiar deloc utilizate: ulei de floarea soarelui, suc de mere, tutun, prune, ceapă, ardei"30. Oferta românească de produse agro-alimentare s-a situat cu mult sub potențialul real datorită în primul rând fenomenelor de

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
declarare incompletă și la procedura de declarare simplificată (2002); elaborarea și punerea în practică a unei reglementări privind controlul utilizării finale a mărfurilor care beneficiază de un tratament tarifar favorabil în funcție de destinația lor finală (2001); referitor la regulile de origine preferențială, finalizarea acordurilor de comerț liber cu toate țările participante la sistemul de cumul pan-european (2004); dezvoltarea unei rețele proprii de laboratoare vamale în cadrul administrației vamale române (2004). În ceea ce privește Relațiile economice internaționale (cap. 26), acquis-ul este reprezentat în principal de

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate față de statele terțe beneficiare și aplicarea unui regim vamal preferențial acestor țări în conformitate cu cel consimțit de UE pe baza unor acorduri de asociere, de comerț liber sau a unor aranjamente și sisteme vamale preferențiale. Adoptarea Tarifului Vamal Comun implică astfel negocierea tuturor acordurilor comerciale preferențiale care sunt în vigoare pentru UE, deoarece acordurile comerciale actuale ale României vor fi anulate. Aceasta va reflecție: Evaluarea Stării Economiei Naționale, colecția ESEN-2, 2001, pp. 12-14. 16 D.

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
și aplicarea unui regim vamal preferențial acestor țări în conformitate cu cel consimțit de UE pe baza unor acorduri de asociere, de comerț liber sau a unor aranjamente și sisteme vamale preferențiale. Adoptarea Tarifului Vamal Comun implică astfel negocierea tuturor acordurilor comerciale preferențiale care sunt în vigoare pentru UE, deoarece acordurile comerciale actuale ale României vor fi anulate. Aceasta va reflecție: Evaluarea Stării Economiei Naționale, colecția ESEN-2, 2001, pp. 12-14. 16 D. Rădoi, V. Aldea, A. Beldescu, Op. Cit., p. 15 determina o serie

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
vor fi eliminate toate obstacolele tarifare între membrii Uniunii Vamale extinse; în cazul țărilor terțe, regimul tarifar va rămâne același (CNF sau SGP), dar nivelul taxelor vamale va fi diferit; o parte dintre partenerii comerciali care beneficiază de regim comercial preferențial își vor pierde acest statut datorită aplicării regimului de taxe CNF, în timp ce restul se vor supune unui acord comercial preferențial diferit; partenerii comerciali vor trece de la regimul CNF la regimul comercial preferențial prin negocierea de acorduri comerciale similare cu cele

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
vor supune unui acord comercial preferențial diferit; partenerii comerciali vor trece de la regimul CNF la regimul comercial preferențial prin negocierea de acorduri comerciale similare cu cele la care UE este deja semnatară. În prezent țara noastră a încheiat acorduri comerciale preferențiale cu un număr însemnat de țări în curs de dezvoltare (în cadrul SGPC și P16) sau este semnatară a unor acorduri regionale (Acordul European și CEFTA 18). Statele membre ale UE au acorduri comerciale preferențiale cu toți membrii OMC, cu excepția a

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
țara noastră a încheiat acorduri comerciale preferențiale cu un număr însemnat de țări în curs de dezvoltare (în cadrul SGPC și P16) sau este semnatară a unor acorduri regionale (Acordul European și CEFTA 18). Statele membre ale UE au acorduri comerciale preferențiale cu toți membrii OMC, cu excepția a opt țări, pentru care este aplicat exclusiv tratamentul clauzei națiunii celei mai favorizate. De aceea, după aderarea țării noastre la UE, marea majoritate a importurilor românești se vor derula în cadrul acordurilor comerciale preferențiale, cu excepția

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
comerciale preferențiale cu toți membrii OMC, cu excepția a opt țări, pentru care este aplicat exclusiv tratamentul clauzei națiunii celei mai favorizate. De aceea, după aderarea țării noastre la UE, marea majoritate a importurilor românești se vor derula în cadrul acordurilor comerciale preferențiale, cu excepția Acordurilor Europene care vor fi abolite. Prin urmare, în momentul aderării sale la UE, țara noastră va trebui să aplice regimurile vamale preferențiale pe care această grupare le va aplica țărilor terțe la acea dată: țărilor membre ale Asociației

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
aderarea țării noastre la UE, marea majoritate a importurilor românești se vor derula în cadrul acordurilor comerciale preferențiale, cu excepția Acordurilor Europene care vor fi abolite. Prin urmare, în momentul aderării sale la UE, țara noastră va trebui să aplice regimurile vamale preferențiale pe care această grupare le va aplica țărilor terțe la acea dată: țărilor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (efectul va fi de relativ mică amploare datorită faptului că România a 17 Proiectul PHARE RO 9907.02.01, Adaptarea

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
legate de comerț. Preferința comercială nereciprocă introdusă în a patra Convenție de la Lomé a fost menținută. Aceasta include scutirea de taxe vamale pentru toate produsele industriale și pentru o mare parte din cele agricole și alimentare, precum și acordarea de taxe preferențiale pentru aproape toate celelalte produse agricole. în curs de dezvoltare la care participă în momentul actual (SGPC și Protocolul celor 16). De asemenea, faptul că în prezent țara noastră este participantă la aceste sisteme de preferințe va conduce la o

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
în curs de dezvoltare la care participă în momentul actual (SGPC și Protocolul celor 16). De asemenea, faptul că în prezent țara noastră este participantă la aceste sisteme de preferințe va conduce la o diminuare a efectelor aderării la acordurile preferențiale ale UE, care au o amploare mult mai ridicată în raporturile cu statele în curs de dezvoltare. În ceea ce privește Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP), România va înceta să mai fie țără beneficiară, devenind țară donatoare în cadrul accestui sistem de preferințe, prin

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
vamale definitive" importul (secțiunea I) conține: competențele de elaborare a Tarifului Vamal de Import, utilizarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor ca bază a Tarifului Vamal, aplicarea articolului VII din acordul GATT referitor la determinarea valorii în vamă, aplicarea regulilor de origine preferențială în procesul de stabilire a nivelului taxelor vamale aplicabile; 21 www.customs.ro exportul (secțiunea II) prevede: condițiile de realizare efectivă a exportului, precizând faptul că la exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale; prohibiții și restricții la import

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
și 0%); pentru lapte, smântână, amabalaj sub 2l (138,8% și 35%), etc. Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (PNADR), aprobat de Comisia Europeană în decembrie 2000. În ceea ce privește relațiile comerciale cu UE în domeniul produselor agricole, au fost încheiate acorduri preferențiale succesive în cazul vinului și băuturilor spirtoase și a fost continuată liberalizarea comerțului bilateral. De o importanță majoră a fost și intrarea în vigoare pe data de 1 iulie 2000 a regimului "dublu-zero", care prevedea zero taxe vamale la import

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
România comparativ cu valoarea aceluiași indicator calculat pentru importul în UE. De asemenea, adoptarea Tarifului Vamal Comun implică și acordarea unui regim vamal preferențial țărilor terțe cărora UE le consimte un astfel de tratament, România trebuind să aplice regimurile vamale preferențiale pe care această grupare le va aplica țărilor terțe la acea dată. În același timp, țara noastră urmează să se retragă din sistemele de preferințe vamale între țările în curs de dezvoltare (SGPC și Protocolul celor 16) și să mai

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162

Blocarea comunicării prin răcirea relațiilor, prin birocratism, conduce la scăderea randamentului membrilor. Funcționând corect, pe principiul feed-back-ului, procesul de comunicare asigură coeziunea grupului, valorizează pe fiecare membru, acționează ca un factor de omogenizare. 3 Procesul afectiv - apreciativ presupune corelarea criteriului preferențial, socio- emoțional, cu criteriul axiologic. Aceasta Înseamnă că preferițele interpersonale nu sunt spontane, strict emoționale, ci o valorizare prin prisma unui sistem atitudinal, al unor acumulări calitative. Dobândirea experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
primar, de aceea posedă toate caracteristicile generale ale acestuia. (1 Atributul esențial al grupului primar, deci și al clasei școlare este interacțiunea directă, nemijlocită, față În față, a membrilor, interacțiune care Îmbracă forma comunicării, a relațiilor ierarhice și a celor preferențiale/ simpatetice. În cadrul clasei școlare, interacțiunile se realizează la niveluri diferite (profesor-elev, elev-elev, elev- grup, grup-grup și se diferențiază Între ele prin gradul diferit de determinare, felul interacțiunii dintre membri și mijloacele de realizare. M.Zlate apreciază că interacțiunea profesor-elev este

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
puțin determinate, desfășurându-se În toate direcțiile. Mijloacele de realizare a acestor interacțiuni sunt diferite Între cele două planuri; În planul profesor- elev, forma principală de interacțiune este comunicarea verbală; În planul elevelev forma principală este comunicarea afectivă prin relații preferențiale. În ceea ce privește relația elev-grup se poate face următoarea observație: deoarece fiecare membru al clasei se află În câmpul psihologic al celorlalți, percepând la rândul său pe toți, Înseamnă că În același timp cunoaște grupul privit ca Întreg, după cum grupul devine preocupat

CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]