2,251 matches
-
o oarecare măsură, un exemplu de fermă modernă de succes, cu condiția să nu se țină cont de ineficiența sa de-a dreptul legendară și de faptul că nu era reprezentativă pentru situația Tanzaniei. Cel de-al doilea aspect ce prefigura experiența tanzaniană era faptul că patologiile birocratice normale erau exacerbate de puterea deținută de un partid unic, de tradiția administrativă autoritară și de prezența unui dictator (fie el și binevoitor) care pretindea rezultate . Deseori, locațiile noilor sate erau alese nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
jucat de actorii de rând În cadrul revoluției. Vezi, de exemplu, G.D. Maximoff, ed., The Political Philosopy of Bakunin: Scientific Anarchism, Free Press, New York, 1953, p. 289, unde se arată că părerea lui Bakunin cu privire la limitele conducerii de către un comitet central prefigurează opinia lui Luxemburg asupra rolului modest al acestui organism. Acest mod de a analiza mișcările clasei muncitoare se baza În mod direct pe cercetările făcute de Luxemburg pentru teza ei de doctorat susținută În 1898 la Universitatea din Zürich, „Dezvoltarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dinastii de cărturari și literați ce trebuia, prin strălucire intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță explicabilă în primul rând prin continuitatea de preocupări de la o generație la alta, sunt prefigurate sferele de interes din anii maturității: istoria, filologia, folcloristica, literatura. Între cele dintâi scrieri literare (unele în limba rusă), îndeobște cu subiecte istorice, se află un fragment de roman și o schiță dramatică intitulate Arbore, fragmentul de dramă Domnița Rosanda
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
să definească valoarea și nonvaloarea. Bunăoară, articolul Mișcarea literelor în Ieși (1863) înglobează, normativ, un mic tratat de estetică a poeziei, analiza producțiilor din epocă fiind făcută cu referire la principii sine qua non. Și ca strategie a demersului, H. prefigurează aici spiritul critic maiorescian. În repetate rânduri el comentează piesele de teatru istoric, reacționează sarcastic la submediocritatea unei dramaturgii încremenite în literaturizări rudimentare. Cu o conștiință estetică evoluată, se crede dator să avertizeze asupra asfixiei provocate de o mentalitate perimată
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
a asigura continuitatea culturii române. Perfect valabilă, menită să argumenteze o opțiune, de altminteri lucidă și atent chibzuită, este distincția dintre marxizant, cel atras de filosofia lui Marx, și marxist, cel supus necondiționat marxismului ideologizat. În sensul revenirii continue, temele prefigurate în triada începutului sunt reluate în anii ’80, fiecare în câte o trilogie. „Impuritatea” artei, raportul ei cu alte forme de conștiință sunt descrise și argumentate în trilogia numită de autor „generală”: Nearta-artă (I-II, 1982- 1985), Literatură și filosofie
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
1944. A debutat cu poezie în „Adevărul literar și artistic” (1936). I s-a acordat Premiul de Stat în 1952. Scrierile lui J. se axează pe filonul social și pe realitatea istorică a perioadei postbelice. Cărțile sale de până la 1960 prefigurează și apoi ilustrează aproape în litera lor tematica și stilistica noii retorici culturale, proletcultismul. Clișeele realist-socialiste se fixează de timpuriu în romane precum Cumpăna luminilor (1952) sau Izvorul roșu (I, 1955). Predilecția pentru personaje colective se înscrie în aria tematică
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
Pe marginea „foiletoanelor” lui Caragiale apărute în „Universul” (1900), criticul emite reflecții despre relațiile temperament-idee, cuget-societate, reluate pe alt plan, sub titlul Literatura și societatea, în monografia Opera literară a d-lui Vlahuță (1912), dar și puncte de vedere ce prefigurează Spiritul critic în cultura românească (1909). De menționat, în același timp, dacă nu renegarea expresă, cel puțin detașarea de ideologia socialistă; acum el face apel la Schopenhauer, la pozitiviști sau îl citează pe „distinsul cugetător rus Mihailovski”, teoretician narodnic. În
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
în cazul unui conflict european de anvergură, prezenta o certă valoare strategică 4. În plus, interesul Londrei era să se asigure că petrolul românesc nu avea să cadă în mâinile unor potențiali inamici, precum Germania sau Uniunea Sovietică. Pe măsură ce se prefigura izbucnirea unui nou război în Europa, la sfârșitul anilor ’30, britanicii au recunoscut rolul tot mai important al României în asigurarea și apărarea flancului Poloniei. Acest lucru însemna destul de mult, deoarece Polonia, aliată cu Franța și Marea Britanie și sprijinită de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Ion Buzdugan semnează în aceleași pagini cu simboliști și moderniști precum D. Karnabatt, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Vinea. O direcție încearcă să traseze, de îndată ce începe să publice și articole, Nichifor Crainic. Eseul Iisus în țara mea (11-12/1923) prefigurează întreaga ideologie literară gândiristă. Paralel cu închegarea unei doctrine, cuprinsul literar al revistei devine mai puțin eteroclit, tinde spre omogenitate. „Gândirea” promovează un tradiționalism evoluat, înnoit prin contacte cu modernitatea. Respinge avangardismul, fără să abiliteze sămănătorismul desuet. Colaboratorii ei principali
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
cu discernământ. O cercetare doctă își propune să probeze inaderența lui Titu Maiorescu la febrele modernității. Evocat cu un condei de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul clișeu de „poet al florilor”, prin prisma sensibilității moderne, ultimele sale proze prefigurându-l pe Urmuz. Ion Anestin, a cărui portretizare se axează pe însușirile de umorist, este una dintre restituirile meritorii înfăptuite de D., la fel ca și Gheorghe Banea, scriitor urmărit parcă de un blestem în destinu-i mult încercat. În dezacord
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
exemplificând efectele dezvăluirii acestora unor persoane neautorizate, ca și principiul „nevoii de a cunoaște”, fără a eluda însă capcanele supraclasificării. Interesante sunt paginile dedicate subclasificării informațiilor, care, fără a se concretiza în propunerea unei definiții cuprinzătoare a securității naționale, o prefigurează, evocând categoriile de informații generate în afara sferei guvernamentale (în mediul privat, bursier, financiar) care nu sunt supuse sistemului de clasificare, deși cunoașterea lor de către persoane sau entități neetice poate conduce la daune certe la adresa securității naționale, internaționale sau a cetățeanului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
simbolic, gest: pe patul de moarte, cere și inspiră parfum de roze. Dincolo de ecourile unor influențe neasimilate (Cezar Bolliac și D. Bolintineanu, dar și Hugo, Musset, Byron) și de căderile frecvente în prozaism, discursivitate grandilocventă și anecdotic, începuturile poeziei macedonskiene prefigurează viitoarele-i teme și atitudini lirice. Cu tot sentimentalismul ei, poezia socială, de un patetic suflu umanitar-romantic, și satira, încă stângace, cu accente rechizitoriale uneori, alteori deformant-caricaturale, anunță marile înverșunări antiburgheze caracteristice Nopților. Tonalitatea lamentoului romantic (însușită prin conformarea la
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
prima operă pe care i-a trimis-o lui Marcellinus, intitulată Despre pedepsirea și iertarea păcatelor și despre botezul copiilor (De peccatorum meritis et remissione et de baptismo parvulorum): în prima carte este reconfirmată doctrina păcatului lui Adam; în starea prefigurată de acel păcat se nasc toți copiii; cartea a doua neagă că omul ar putea să scape de această condiție. Nu e adevărat că perfecțiunea omului ar deveni imposibilă, așa cum susțin pelagienii, atunci când nu este admisă posibilitatea de a nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
propune o lectură accentuat teologică a Pentateuhului în care este revelată natura Dumnezeului trinitar și a raportului său cu ființele umane. Chiril acordă mare atenție negării tezei lui Iulian privitoare la ruptura dintre creștinism și tradiția religioasă iudaică: Vechiul Testament îl prefigurează în mod constant pe cel Nou. Chiril e în deplină concordanță cu operele sale exegetice. „Nu ne îndepărtăm de preceptele Legii ca și cum ar fi lucruri necurate, ci, mai degrabă, pornim de la ele ca de la niște figuri (typoi) ce ne poartă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fantasticului, extinzând-o la romanele „existențialiste”, expresii ale unui „pact biografic” al conlucrării dintre autor, narator și personaj. Autenticitatea ca formă de antiliteratură, justificată, după G., printr-o scriitură subiectivă de tipul jurnal, memorii, autobiografie, generează o narațiune indirectă, care prefigurează o direcție fertilă a prozei românești de mai târziu, metaromanul. În Poetica romanului românesc interbelic (1998), „o posibilă tipologie” distinge două modele epice coexistente: „modelul narativ obiectivat” și „modelul narativ experimental”, care, spre deosebire de literatura europeană și în raport cu proza antebelică românească
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
mari. Fiind nu doar informală, ci complet sustrasă controlului autorităților, era o piață complet liberă, prețurile formându-se strict ca urmare a raporturilor dintre cerere și ofertă. Și, în bună măsură, fenomenele care aveau loc pe această piață le-au prefigurat pe cele care se vor generaliza în perioada tranziției postcomuniste. Hrana a fost una dintre principalele domenii de expansiune a acestei piețe, mai ales după ce, în ultimul deceniu comunist, au apărut disfuncțiuni grave în distribuția hranei în mediul urban prin intermediul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
B.P. Hasdeu” al Academiei Române (1980) și Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (2002). Împărțindu-și eforturile interpretative între fenomenul literar și artele plastice, G. debutează ca istoric al literaturii engleze, prima sa carte, monografia Shelley, apărută în 1962, prefigurând coordonate ale lucrărilor viitoare - aspirația spre cuprinderile închegate, orizontul vast al documentării și rigorile analizei. Posibilitățile criticii socio- și psihobiografice relevă în viața și opera poetului avut în vedere un nonconformism constant, un romantism militant și o concepție raționalistă, înrâurită
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
statală, în cultură și în limbă, vorbește despre relația personalitate-comunitate. Enunță chiar ipoteza unei „legi a polarizației” în istorie și încearcă o temerară periodizare. Există mult eclectism în gândirea lui, dar, consacrându-se filosofiei istoriei, H. face pionierat în domeniu, prefigurând și aici opera lui B.P. Hasdeu. Tot de la istorie pleacă în încercările literare, care complinesc, ca la toți reprezentanții familiei, cercetările în știință. I-au fost atribuite multă vreme câteva scrieri în proză care îi aparțin lui Boleslav Hâjdeu, fratele
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
Rima este facilă, uneori chiar forțată, dar ritmul alert e adecvat precipitării întâmplărilor. Prin lexic, printr-o anume familiaritate, prin umorul malițios și echivoc, cu un specific de mahala bucureșteană, H., cu iscusința sa de a versifica, pare să-l prefigureze pe Anton Pann. SCRIERI: Povestea mavroghenească, îngr. Gh. Adamescu, București, 1896; ed. îngr. și introd. Dan Simonescu, CPV, 225-229, 258-281. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit., III, 117-122; Călinescu, Ist.lit. (1941), 57-59, Ist.lit. (1982), 51-53; Piru, Ist. lit., II, 189-196; Dicț
HRISTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287461_a_288790]
-
al aderenței criticului modernismului la freudism, vizând un model epic de natură a sincroniza romanul românesc cu cel european. Proza criticului de la „Viața românească” e citită ca o prelungire a lecturilor și tezelor psihologice ale exegetului literar, în care se prefigurează tipul romanului care va urma, al erosului, al „spațiului-femeie” ș.a.m.d. Intenția comentatorului e de a demonstra caracterul organic al operei celor doi autori și de a identifica, la nivel general, diferența specifică a „prozei criticilor”. Ion Creangă. Spațiul
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
Între aspirațiile intelectuale către profesionalizare și performanța științifică pe de o parte, și controlul ideologic pe de altă parte. Afirmarea «contra-elitelor» intelectuale, dispunând de recunoaștere internațională În afara lumii comuniste, adesea purtătoare ale unui proiect politic democratic („disidenții») a precedat și prefigurat schimbările politice de la sfârtșitul anilor ’80 (Eyal, Szelenyi, Townsley, 1998). Trecerea de la un sistem la altul, cu dispariția subita a școlilor de paritd În special (cf. Gheorghiu, 2001, pp. 175-198), a da loc unor reforme succesive (noi legi, descentralizare și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
regim de cenzură: adusă inițial Într-o stare de și mai mare dependența de sistemul școlar și de un program ideologic, această producție s-a diversificat până acolo Încât a permis apariția unei piețe paralele și a unei «literaturi secundare», prefigurând câmpul literar autonom. În al treilea rând, acumularea de capital simbolic pe cele două piețe literare (omologe economiei oficiale și economiei informale sau «piața neagră», fără a se reduce la această) a făcut posibile luările de poziție contestatare ale ordinii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literar autonom. În al treilea rând, acumularea de capital simbolic pe cele două piețe literare (omologe economiei oficiale și economiei informale sau «piața neagră», fără a se reduce la această) a făcut posibile luările de poziție contestatare ale ordinii politice, prefigurând spațiul politic diferențiat de dupa 1989. Publicul scriitorilor Transformările statutului social al scriitorului se pot explica prin condițiile de apariție și reproducere ale unui public intern nou. Creșterea efectivelor universitare, principala sursă de recrutare a unui public literar și artistic restrâns
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Confederația Generală a Muncii, R.m. își propune să aibă un rol activ în modelarea etică și culturală a „noului stat” român. Pe parcurs, pierde interesul pentru sfera culturală, rămânând o tribuna pentru lansarea discursului ideologic. Prin literatura publicată se prefigurează un peisaj care va deveni definitoriu în următoarele decenii. Colaborează cu poezie Ștefan Tita, Basil Dahl, Ion Pribeagu, Mircea Florentin, N. Nasta, cu proza - Horia Iancu, Teodor Mazilu, Eusebiu Cămilar, Elisabeta Luca. Articolele revendică, dintr-o perspectivă maniheista, figuri culturale
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
Starea cel mai frecvent cultivată este aceea de contemplație extatică a singurei „priveliști stăruitoare”, „asemeni cântecului” - „priveliștea dinlăuntru”. Nostalgia purității originare și - cum s-a observat - „o tendință abia vizibilă de îngroșare expresionistă a detaliilor de univers liric” (Laurențiu Ulici) prefigurează o dimensiune complementară a poeziei lui S. Publicat după aproape două decenii, Îngerul exterminator (2002), sugerează încă din titlu altă viziune, s-ar spune oximoronică. Totuși fără modificări majore, dicțiunea poetică trimite acum la „retorica damnării”. Poemul e conceput ca
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]