1,908 matches
-
realității sociale. Ea a fost în mult mai mică măsură o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a unor societăți subdezvoltate preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă sociologia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cooperarea și întrajutorarea,atrag toți membrii echipei în activități entuziaste și participative, construiesc identitatea echipei, spiritul de echipă și implicarea . O altă concluzie ce se desprinde din cercetare este faptul că reprezentanții medicali manifestă tendința de fațadă. Sunt mult mai preocupați decât profesorii de a se face plăcuți, de a da răspunsurile pe care ceilalți le așteaptă, pentru creeare unei bune. imagini. Sunt înclinați să se conformeze normelor sociale și doresc să fie acceptați din punct de vedere social. La profesori
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a le oferi senzația că sunt tot timpul în siguranță, dar nu au inventat acea mașinărie capabilă să le dea un imbold necesar pentru a învia sentimentul de înțelegere între oameni, sau poate că asta ne lipsește și suntem prea preocupați numai de binele nostru, pentru a înțelege că prin dragostea ce există între oameni se pot realiza multe, chiar și lupta împotriva poluării un dușman al Terrei. Nu doar aerul pe care îl respirăm trebuie protejat de poluare ci și
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
cu Imperiile Centrale. Recalibrarea politicii externe, din acest punct de vedere, a fost mai de grabă o chestiune de nuanță - revenirea la mai vechea fixație a relațiilor preferențiale cu Germania. Altfel, principiile au rămas aceleași, pentru că erau ale unei generații preocupate prioritar de prezervarea edificiului statal creat (și nu de expandarea lui teritorială), o generație ce conștientiza de altfel acut fragilitatea poziției geopolitice a României și necesitatea unui scut protector. „În fond - scria ministrul de externe, Alexandru Lahovari, În decembrie 1894
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
de asemenea, Grigore Ploeșteanu, Românii În conștiința Europei. Studii și articole, I, Târgu-Mureș, 1994, p. 290 și urm. </ref>, Cabinetul german se arătase „extraordinar de rezervat”. Bismarck nu numai că sugera Încetarea oricărei rezistențe În ceea ce privește sudul Basarabiei, dar se arăta preocupat, În special, de răscumpărarea căilor ferate de către statul român <ref id="113">113 Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 94-95. </ref>. În egală măsură, Prințul Carol Anton recomanda fiului său o politică realistă, Întrucât nu erau mari speranțe În
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
liniștit”. Al doilea tip este denumit de A. Păunescu-Podeanu ca „bolnavul dificil, formă severă, majoră, ireductibilă”. Pentru autorul menționat, acest tip de bolnav „nu numai că se agață îngrijorat de boala lui, considerând-o foarte gravă, fiind acaparat de ea, preocupat numai de ea, dar este și nemulțumit de felul cum e tratat, acuzând pe medici și pe cei care l-au îngrijit, socotindu-i vinovați de suferințele lui”. La acest tip de „bolnavi dificili”, ideea de boală are un caracter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că s-au lăsat pradă pasiunilor politice, integrându-se în corul urii de rasă și de partid. Benda oferă numeroase exemple de cărturari care au fost marcați de caracteristicile patimii politice, excelând prin excese, ură, idei fixe, urmărind rezultatele imediate, preocupați exclusiv de scopul propus, în dispreț față de argumente. Rolul lor nociv e cu atât mai mare cu cât au posibilitatea, în numele aureolei lor, să influențeze lumea. De la exemplul lui Benda a pornit o cercetătoare a literaturii, Ana Selejan, pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
activism, echivalând cu confruntarea cu pericolul - suntem mai curând în registrul mâniei, dacă rămânem în cadrul schemei lui Diel. Dar această interpretare are valoare la nivel individual. La nivel social, activismul de căutare a hranei nu deranjează puterea. Dimpotrivă, o persoană preocupată să supraviețuiască, activă pentru a-și asigura existența are disponibilități reduse de implicare în viața socială, de apreciere critică a manierei în care este guvernată. Pasivitatea sau depunerea armelor se manifestă în raporturile cu puterea de stat. Prin urmare, din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
surpriza, pentru că eu însumi trăiam în aceleași condiții și nu aveam nici un reproș. Atunci un student mi-a explicat că aceste mișcări sunt clopoțelul de alarmă de care cei din vârful piramidei au nevoie. Altfel, totul se năruie. Ei rămân preocupați doar de îmbogățire, iar ceilalți sărăcesc. Adâncirea prăpastiei nu este dorită de nimeni, deoarece toți vor cădea în ea. În plus, din aceste manifestări, fiecare student și fiecare tânăr exersează și înțelege nevoia de ascultare. Dintr-o altă perspectivă, un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tratamentul sau explicația/soluția „potrivită”. Sub comunism se explica doar colectivul, nu individul, însă tocmai această atitudine a făcut ca sistemul să fie antisocial. Nu trebuie apoi uitat că transcendentul - sau ceea ce se află „dincolo” - a fascinat întotdeauna orice intelectual preocupat și de alte „lumi/fenomene” din afara experienței cotidiene sau a granițelor patriei, de netrecut corporal. Atracția unei metode de relaxare prin transcendere era stimulată de oferta lărgirii măcar a granițelor conștiinței, dacă nu ale țării, și, cum erau nemulțumiți de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Puțin cunoscută, activitatea literară și culturală a lui P. impresionează nu prin volum, ci prin îndrăzneala cu care sunt abordate domenii încă ignorate la acea vreme. Prima încercare de folclor comparat este, la noi, disertația lui de doctor în medicină. Preocupat să combată practici dăunătoare sănătății, el include un bogat material documentar asupra riturilor populare de înmormântare din toate provinciile locuite de români, comparându-le cu cele ale romanilor, grecilor și slavilor. Sunt citate surse germane, franceze, italiene, Dimitrie Cantemir și
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
atât poezia, cât și critica presupun o modelare concomitentă a eului și a lumii, a poetului/interpretului și a textului. Iar modalitatea critică cea mai adecvată acestui ideal este o exegeză empatică, bazată pe comuniunea dintre lector și discurs și preocupată mai degrabă de reconstituirea universului imaginar al operei decât de descrierea angrenajului său retoric. În fond, așa se explică și atracția vădită a lui P. pentru Școala de la Geneva (și pentru critica de identificare în genere, de la fenomenologie la tematism
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Un anxios care se voia olimpian. Individ de geniu, așezat pe un agresiv complex de superioritate - poate fi inhibat de privirea rece a unui student! Orgolioasă timiditate, sensibilitate exacerbată. Călinescu era un Hercule cu multe călcâie ahileene.” P. se arată preocupat și de teoretizarea anumitor aspecte ale mass-media. În Elemente esențiale de tehnică mediatică (2001) prezintă sistematic noțiuni, concepte și practici proprii domeniului. Autorul e și aici aplecat spre interdisciplinaritate, iar discursul său nu neglijează raporturile ce se stabilesc între text
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
titlurile, numele proprii, lexicul, versificația) și ajunge la nivelul imaginilor și al expresiilor poetice, cu deschidere spre viziunea existenței. Eminescu și Alecsandri (1936) urmărește comparativ teme, motive și vocabular care îi apropie pe cei doi poeți, autorul fiind tot timpul preocupat să argumenteze temeinicia afirmațiilor sale. SCRIERI: Sub cupole de vis, Iași, 1913; Orașele dezamăgite, cu un portret de Iser, Iași, 1914; Neliniști, București, 1927; Cum se dezorganizează învățământul, București, 1933; 32 opere din literatura română, București, 1933; La Lisieux, cu
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
ci și în al întregii culturi române” -, Ciprian Șiulea procedează la o critică amănunțită, contestând-o „din perspectiva adevărului, în sensul general de confruntare cu realitatea”, nu pentru a o respinge în numele unei alte versiuni, proprii, despre p. românesc, ci preocupat să examineze „coerența internă a demersului, pertinența acestui discurs în contextul imediat al culturii române”. Reamintind trăsături definitorii - „Postmodernismul înseamnă, pe scurt, declinul transcendenței, relativizarea valorii și conștientizarea caracterului de convenție al reprezentărilor noastre despre lume, despre noi înșine și
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
împotriva instituțiilor burgheze (școala, armata, familia ș.a.) ori împotriva „monstruozităților” descoperite în manuale școlare și în cursuri universitare. Deseori și aici, atitudinea suficientă, exagerarea criticii, asociate cu stilul rău dau unei acțiuni salutare, cel puțin ca intenție, aerul unei răfuieli. Preocupat, ca profesor și ca publicist, de limba și de literatura română, N. încearcă diverse căi de abordare a domeniului. Cu informația la zi, cunoscător al școlii neogramatice, desigur și prin intermediul lucrărilor lui A. Lambrior, pe care le analizează și le
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
referire la Rubens și Rembrandt. A dovedit o înzestrare deosebită ca traducătoare, dând, singură sau în colaborare, mai cu seamă versiuni ale unor scrieri din limba engleză. Nuvela care dă titlul cărții de debut dezvăluie un talent matur, N. fiind preocupată de incursiunea în universul psihologic feminin. Dragostea pentru același bărbat desparte două prietene, una dintre ele alegând moartea. Prozatoarea sugerează cu delicatețe înfiriparea sentimentului în abisul emoțional al protagonistelor, pentru ca totul să se amplifice într-un sincretism tumultuos ce surprinde
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
se simte chemat să le restabilească. De fapt, fata respectă o seamă de norme impuse de iubitul ei, Serafim Corbu, care o amăgește mereu, dovedindu-se nesincer în sentimentele lui, un mărunt donjuan de extracție rurală, un amant de ocazie, preocupat să-și joace cartea îmbogățirii prin Saveta, fiica bogătașului Filimon. Scenele duplicității sunt surprinse cu veridicitate de autor, care își depășește și îmbogățește mereu registrele narative, căci în Iléana la Possédée interesante de urmărit sunt mai ales isterizarea colectivă trăită
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
se retrage curând din învățământ. Pe temeiul studiilor mai vechi de la școala lui Gh. Lazăr, devine în 1838 inginer hotarnic, noua profesiune aducându-i avere și ranguri: pitar în 1839, serdar din 1850. P. a fost un pedagog cu prestigiu, preocupat, în spirit iluminist, de înnoirea metodelor de predare și de îmbunătățire a manualelor. Numeroasele abecedare și „dialoguri” pentru învățarea limbilor franceză și greacă, compuse sau traduse de el, vădesc, prin prefețele și istorioarele care le însoțesc, grija pentru „luminarea” tinerilor
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
Dialogul se desfășoară pe baza tehnicii „săgeții care coboară” utilizată de mai mulți autori pentru a preciza neliniștea. Terapeutul - Atunci când v-ați îngrijorat la serviciu, de ce consecințe vă era teamă? Marie - Incercam să nu mă gândesc la acest lucru, eram preocupată de ceea ce mi-a spus soțul meu la telefon... Terapeutul - Era vorba despre unele consecințe negative care vi se păreau posibile și pe care nu doreați să le vedeți apărute în realitate? Marie - El tocmai mi-a spus că sindicatul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi aprobat/ de a primi recunoștință: sentimentul că valoarea sa depinde înainte de toate de reacția celorlalți. Domeniul V: supravigilență și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și anxietăți profunde, de neșters” (p. 8). O bună parte a acestora, pentru europeni mai mult decât pentru alți locuitori ai planetei și, desigur, pentru evreii cu rădăcini În Europa mai mult decât pentru ceilalți continentali, se leagă de Holocaust. Preocupați Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și nonintervenției, dar și de a diagnostica tranșant prestațiile autoritare sau deriva perversă. Cartea de față se vrea un ghid pentru clinicienii de grup, consultanții echipelor, analiștii instituționali care sunt blocați, În munca lor, de indivizi megalomani, infantili și primitivi, preocupați să lupte Împotriva celor care construiesc ceva, să spargă solidaritățile, să rupă legăturile sociale. Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la Început chiar, un urmaș al lui Recamier, care considera perversul narcisiac un impostor, un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legăturile sociale. Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la Început chiar, un urmaș al lui Recamier, care considera perversul narcisiac un impostor, un escroc și un mistificator, mânat În acțiunile sale de un autoerotism psihotic, preocupat să seducă, drept tactică de descalificare a celorlalți. El folosește În acest scop anturajul, circumstanțele și toate ocaziile; el recurge la cultura sa, adesea impresionantă, Își antrenează creativitatea sa În această direcție. Nimic nu-l descurajează În lupta de afirmare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teatrul antic grec și latin (2000) și în Introducere în teatrul Renașterii (2000), „parada” marilor creații din Antichitate și din Renaștere e abordată dintr-un unghi de înțelegere, pe cât posibil, neîndatorat opiniilor unor specialiști, prin urmare ferit de „certitudini anticipate”. Preocupat să identifice „ideile-reper”, „dominantele ideatice și artistice”, teatrologul propune, de câte ori are ocazia, „piste de lectură” în perspectiva unor spectacole care să valorifice înțelesurile perene. Scrise accesibil și atractiv, cursurile sale au un timbru personal și o anume culoare a expunerii
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]