1,810 matches
-
este susținută de lipsa unor atribute simbolice divine și, mai ales, de sacrificiul prin libație operat de personajul feminin figurat pe plăcuța nr. 1. Un alt argument este simplitatea hainelor purtate de cele două perso- naje feminine. Veșmânt similar poartă preotesele reprezentate pe rhyton-ul de la Poroina, județul Mehedinți (107, pp. 154-157), dar și femeile gete și dace figurate pe Tropaeum Traiani de la Adamclisi și, respectiv, pe Columna lui Traian. Interesant este faptul că ambii balauri nu sunt reprezentați, ca de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
getic de la Agighiol, județul Tulcea, secolul al IV-lea î.e.n. ; cf. 107, p. 45), ci îi leagă fie la propriu (cu căpăstru), fie magic (prin actul libației). Revenind la plăcuța nr. 2, consemnez faptul că poziția oblic- -ascen dentă a preotesei și a balaurului hipocefal (ambii figurați din profil), precum și lipsa terminației din registrul inferior al plăcuței (terminație realizată printr-un chenar din semiove pe care se sprijină, de regulă, personajele din celelalte plăcuțe) dau privitorului sentimentul că cele două personaje
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
precum și lipsa terminației din registrul inferior al plăcuței (terminație realizată printr-un chenar din semiove pe care se sprijină, de regulă, personajele din celelalte plăcuțe) dau privitorului sentimentul că cele două personaje ar pluti prin aer. Mai mult decât atât, preoteasa pare că stă călare (cu picioarele de aceeași parte) pe spinarea balaurului, conducându-l cu ajutorul căpăstrului. Această postură a fost remarcată și de I.H. Crișan și de M. Oppermann (163), care au comentat recent tezaurul de la Letnița. „Un personaj feminin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
163), care au comentat recent tezaurul de la Letnița. „Un personaj feminin de pe o altă plăcuță - notează I.H. Crișan -, care călărește un cal de mare (hippokampos) cu corp de șarpe și cap de cal” (106, p. 236). Desigur, poziția călare a preotesei rămâne discutabilă din cauza stângăciei reprezentării, dar însăși reprezentarea balaurului cu cap de cal și cu căpăstru este, după părerea mea, un indiciu că monstrul este (sau, cel puțin, poate fi) călărit. îmblânzirea balaurului prin punerea căpăstrului și încălecarea lui au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vrața, din nord-vestul Bulgariei (106, pp. 218 și 239 ; 107, p. 110). Așa cum am arătat, conform opiniei unor cercetători, pe cele două plăcuțe de argint ar fi reprezentată o zeiță. Situația nu s-ar schimba esențial, având în vedere că preotesele imitau și dublau gesturile și comportamentul zeiței pe care o slujeau. În acest caz, ar putea fi vorba de zeița tracă Bendis, figurată în două ipostaze similare. Zeiță a lunii, a pădurilor și a farmecelor, Bendis era considerată protectoarea femeilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care o slujeau. În acest caz, ar putea fi vorba de zeița tracă Bendis, figurată în două ipostaze similare. Zeiță a lunii, a pădurilor și a farmecelor, Bendis era considerată protectoarea femeilor, fiind adorată de acestea și slujită anume de preotese. Bună parte dintre cercetători (Tomaschek, Decev, Gh. Mușu, Mircea Eliade ș.a.) au indicat ca origine a teonimului Bendis rădă cina indo-europeană *bhendh = „a lega”. Vezi avest. bandayaiti = „el leagă” ; germ. binden = „a lega, a înnoda” ; rom. bandă, bentiță etc. (165
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în jurul căruia trăiesc triburi „care o cinstesc pe Artemis” (Scolii la Pindar). Herodot o numește pe Artemis printre „singurii zei pe care îi slăvesc [tracii]” (Istorii, V, 7). Același istoric grec aseamănă sacri- ficiile aduse zeiței Artemida Regina de femeile (preotesele) din Tracia și din Peonia (ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei zeițe „Artemis Hiperboreeana” (să nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Diodor din Sicilia, într-o legendă în care zeița este prezentată (ca și Abaris) venind în zbor din Hiperboreea, într-un car tras de balauri (Biblioteca istorică, IV, 51). După ce traversează împreună cu argonauții Pontul Euxin, Medeea intră în Tesalia ca preoteasă a zeiței Artemis, „ce venea din ținuturile hiperboreenilor”. „Medeea le vesti [oamenilor] că Artemis, călăto- rind prin văzduh pe un car tras de balauri, străbătuse o mare parte a pământului [...] pentru a-și face așezare statornică unde să-și întemeieze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeița, prin văzduh, din țara hiperboreenilor”. De asemenea, și Ovidiu (Metamorfoze, VII) povestește despre puterile vrăjitoarei Medeea asupra stihiilor atmosferice și despre zborurile în văzduh pe care aceasta le întreprindea într-un car tras de balauri. În acest caz însă, preoteasa invoca, pe lună plină, prin descântec, pe „întreita Hecate”. în textul lui Diodor, Medeea este prezentată ca fiind o preoteasă misionară care ar fi introdus cultul zeiței Artemis Hiperboreeana (probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și despre zborurile în văzduh pe care aceasta le întreprindea într-un car tras de balauri. În acest caz însă, preoteasa invoca, pe lună plină, prin descântec, pe „întreita Hecate”. în textul lui Diodor, Medeea este prezentată ca fiind o preoteasă misionară care ar fi introdus cultul zeiței Artemis Hiperboreeana (probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende apare și la Aristotel. Povestind despre întoarcerea argonauților pe Istru, filosoful grec amintește de „un templu al zeiței Artemis, înălțat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cea de la templul apolinic de la Delphi. Asklepios era fiul zeului Apollo care, cum zice Ovidiu, „laur în mână purta și [drept cunună] pe fruntea lui sacră tot laur” (Ars amandi, II) (274, p. 224). În templul de la Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și apoi interpretate de preoți : „Pythia coboară în lăcașul profetic și, în loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin [= laur]” (cf. Plutarh, De
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coordonate simbolice, narcotice și terapeutice care s-a dezvoltat mai ales la civilizațiile din bazinul mediteranean. în primele decenii ale secolului al XIX-lea, un poet ca Iancu Văcărescu înțelesese valoarea simbolică a cununilor de plante narcotice. Faptul că bacanta, preoteasă a zeului Bacchus, poartă pe cap o cunună de iederă este banal : Toți aproape-mi se adună, De iederă-mi pun cunună, Baccu[s] spune c-a lui sunt ! (112, p. 113) Dar este foarte interesant faptul că Iancu Văcărescu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și dansu- rile rituale executate în satele românești de paparude pentru dezlegarea ploilor în timp de secetă. Ritualul a fost menționat încă de la începutul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (259, p. 235). Ca niște mici „preotese” ale unei zeițe păgâne, tinerele fete de nouă- doisprezece ani se dezbracă în pielea goală și își acoperă trupul cu vlăstare și frunze de boz (Sambucus ebulus). De asemenea, își pun pe cap cununi făcute din această plantă „toxică” („bozul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Încerc o discuție despre Socrate și perioada sa doar plecând de la dictonul "Cunoaște-te pe tine însuți". Delfi (Pytho) era locul sfânt al Greciei, loc ce fusese consacrat de religie din vremuri imemoriale venerației popoarelor, într-un peisaj propice. Pythia (preoteasa de la Pytho) profetiza, transmitea oracole, dar celebritatea locului a fost dată de Apollo, zeul care întruchipează adevărul aplicat vieții pământene și ordinii sociale. Conform convingerilor socratice, virtutea este o știință a lumii interioare în care lupta începe sub genericul "Cunoaște
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
două cauzele producerii lucrurilor: căldura și frigul (Diogenes Laertios). Socrate a avut două legături spirituale cu femei: Aspazia (din Milet), o curtezană care l-a învățat doctrina dragostei, care-i face pe oameni mai buni și Diotima (din Mantinea), o preoteasă care a jucat un rol important în formarea intelectuală a lui Socrate. Informațiile privindu-l pe Socrate au două surse principale, reprezentate de Xenofon și Platon. Datele furnizate de cele două surse diferă, fapt ce explică de ce unii au considerat
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în prăvălii. Argumenta în contradictoriu, dar scopul său era să ajungă la adevăr, nu să schimbe părerile altora. Ideea socratică de bază ilustra preocuparea sa pentru modul în care trebuie să trăiască omul, ce și cine este el cu adevărat. Preoteasa de la Delfi declarase că dintre toți muritorii Socrate este cel mai înțelept. Afirmația "știu că nu știu nimic" a fost corelată cu enunțul "cunoaște-te pe tine". Au fost aplicate de Socrate la propria persoană asigurând un "transfer" către apolinic
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pune să zămislească pentru obște, vom spune că greșește împotriva preceptelor sfinte și a dreptății, că el odrăslește un copil pentru cetate, care, dacă ar aparea pe ascuns, nu se va naște prin puterea jertfelor și a rugăciunilor pe care preotesele, preoții și întreaga cetate le vor rosti la fiece căsătorie, ca să se nască mereu din părinți buni copii mai buni, și din părinți folositori copii încă mai folositori. Ci vom spune că pruncul este născut din beznă și oarbă nestăpânire
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
741b-741c) Acum legea stabilește ș...ț în primul rând condițiile de împărțire a loturilor pe care cetățenii trebuie ori să le accepte, ori să nu participe la împărțire: mai întâi, că pământul este închinat tuturor zeilor, apoi că preoții și preotesele se vor ruga cu ocazia primului, celui de-al doilea și celui de-al treilea sacrificiu ca acela care-și vinde casa sau pământul primite în distribuție, cât și cel care le cumpără, să sufere pedeapsa potrivită acestei încălcări. d
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mine, Socrate”. De ce nu ar fi în acest loc începutul discret al controversei dintre filosofie și poezie? Dovadă că Socrate, analizând ultimul „discurs-martor”, nu face decât să arate cât de eronată e concepția poetului despre Eros. Să vedem ce crede preoteasa Diotima sau poate Socrate ori, de ce nu?, Platon însuși, despre tema în discuție. 3. Secretul Diotimei-Platon contra Socrate (sau despre cum are dreptate cel redus) Cât privește pe Diotima, comentatorii se împart în două tabere: după unii, Diotima este un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lor, afirmă Epicur. De altfel, mulțimea se înșală atunci când și-i imaginează pe zei accesibili pentru rugăciunile oamenilor. în mod evident, filosoful își aduce aminte de vizitele făcute pe când era copil alături de mama sa, care recita incantațiile sacre ca o preoteasă... Dvinitățile nu au în mâinile lor destinele oamenilor, este ridicol să credem că putem influența mersul lucrurilor prin invocații când soluția se află în mobilizarea propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ani, avem o puternică presiune din partea comunităților locale de a-și planifica singure dezvoltarea. În ciuda diversității ideologiiilor, abordărilor și agenților implicați, planificarea se dovedește a fi de o mare importanță pentru reușita eforturilor de dezvoltare socială. Promotor local - Ana Maria Preoteasa Unul dintre obiectivele programelor de dezvoltare comunitară constă, pe lângă realizarea unor bunuri sau servicii de interes comunitar (infrastructură, programe sociale sau economice) și în dezvoltarea capacității comunitare (a capitalului social). Dezvoltarea comunitară este un proces complex în care sunt implicați
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
metodei, atribuită lui Kaplan, unul dintre membrii echipei de cercetare de la RAND, vine de la celebra localitate din Grecia unde era amplasat unul din templele lui Apollo. Templul a căpătat faimă în lumea antică datorită darului de prevestire a viitorului atribuit preoteselor zeului. RAND Corporation este o organizație non-guvernamentală cu activitate de cercetare și analiză în domeniul politicii și luării deciziei. Apariția sa este legată de un proiect inițiat de United States Army Air Forces și Douglas Aircraft Company, în 1946. Anul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Tanströmer, Tom Stoppard ș.a. Rubrici: „Sine ira et studio”, „Istorie literară”, „Eveniment”, „Comedia inumană”, „Graffiti”, ținută un timp de Gheorghe Tomozei. Alți colaboratori: Ilie Purcaru, Petru Poantă, Mihai Firică, Adela Popescu, Marius Iancu, Dan Lupescu, Nicolae Diaconu, Val Mănescu, Marinela Preoteasa. A.S., N.Br.
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
ROMÂNIA LIBERĂ, cotidian apărut la București începând din 28 ianuarie 1943. Inițial este tipărit ilegal, cel dintâi număr editat legal datând din 24 august 1944. În 1945 redactor responsabil este Grigore Preoteasa, apoi Nicolae Bellu. Până în decembrie 1950 poartă subtitlul „Cel mai mare ziar de informație și reportaj”, ulterior devine „Organul Sfaturilor Populare din Republica Populară Română”, iar din 1965 - „Cotidianul Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste”. Ca ziar social-politic de stânga
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
religioasă ca blasfemie, se relevă ca un atribut al împlinirii și al continuității, iar oamenii se mișcă sub semnul zeului solar Ra, care înseamnă viață. Pe căi diferite, marele preot Bubasta și faraonul Amenhotep caută să-și apropie dragostea frumoasei preotese Ti, ființă fragilă, din familia celor care cred în puritatea sentimentului. Personajele parcurg cu emoție și cu participare drumul ce desparte efemerul de etern, cunoscând tensiunea ezitărilor, a întrebărilor aparent fără răspuns, gustul abandonului și al clipei de fericire. Bubasta
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]