7,015 matches
-
într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor acestei legi; de asemenea, oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici, fără personalitate juridică, poate formula orice cale de atac reglementată de această lege. ... 16. În concret
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
între interesele aflate în joc, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). ... 31. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul
DECIZIA nr. 41 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299778]
-
de procedură civilă, iar, pe de alta, litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece acțiunea are ca obiect revizuirea și plata drepturilor la pensie în cuantumul pretins. ... 36. Totodată, este îndeplinită ultima condiție legală, întrucât, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, rezultă că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs
DECIZIA nr. 103 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298533]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării
DECIZIA nr. 375 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298985]
-
textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai
DECIZIA nr. 375 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298985]
-
deși inițial nu au respectat formele procedurale, își pot atinge scopul, prin completarea sau refacerea lor. Nimic nu împiedică persoana interesată ca, în ipoteza în care există o vătămare ce nu poate fi înlăturată, să invoce și să dovedească vătămarea pretinsă. Condiționarea anulării actului de procedură care nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege de existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în alt mod nu are semnificația unei sustrageri a acestuia de la aplicarea sancțiunilor legale sau a unei „derogări
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu titlul „Drepturile victimelor infracțiunilor la reabilitare și compensare“. ... 18. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că se critică, pe de o parte, forma pretins eliptică a dispozițiilor legale criticate, iar, pe de altă parte, pentru că se solicită Curții Constituționale să se subroge în atribuțiile legiuitorului pentru a completa dispozițiile legale criticate în sensul celor arătate de autorul excepției. Se mai susține că excepțiile
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298136]
-
12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de
DECIZIA nr. 377 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299623]
-
reorganizării activității aparatului de specialitate al Senatului. ... 41. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia nu au avut loc consultări cu sindicatele din cadrul Senatului cu privire la reorganizarea structurii, Curtea reține că această susținere se reiterează în cadrul argumentării pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 41 din Constituție, astfel că această critică va fi analizată ulterior. ... 42. Referitor la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), autorii sesizării susțin, în esență, că doar trei alineate din art. 5 din hotărârea
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
și nu asociate unei norme active, astfel că nu intră în salariul funcționarilor publici. ... 69. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea pronunțată în Cauza Zelca și alții împotriva României, a statuat că, în cauză, nu se poate considera că pretinsele drepturi salariale ale reclamanților au un temei suficient în jurisprudența internă, având în vedere că interpretarea instanțelor în această privință a fost divergentă. În plus, hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din 21 septembrie 2009 pronunțată în recursul în
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
a fost divergentă. În plus, hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din 21 septembrie 2009 pronunțată în recursul în interesul legii, care a pus capăt divergențelor în această privință, a confirmat că funcționarii publici nu aveau dreptul la sporurile pretinse. Rezultă că reclamanții nu aveau un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 70. Prin urmare, la stabilirea drepturilor salariale cuvenite funcționarilor publici sub imperiul legislației anterioare, acest
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
recunoscut existența dreptului, lămurite asupra întinderii acestuia prin încheieri pronunțate ulterior, hotărârile ulterioare valorificând Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016. ... 72. Acest mecanism nu poate constitui, în sine, un temei juridic apt să conducă la fundamentarea dreptului pretins, întrucât Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 a avut în vedere norme cu aplicabilitate generală, cum au fost coeficienții de indexare a salariilor în sistemul bugetar, egalizarea cu nivelul maxim în plată vizând aceeași funcție, grad, gradație
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
172 din 24 martie 2016, astfel că prevederile art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale art. 31 din Constituție, se arată că autoarea excepției nu justifică în concret în ce mod dispozițiile criticate contravin normelor constituționale. ... 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
6 ianuarie 2012, a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, „dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă
DECIZIA nr. 429 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295943]
-
pot avea efecte juridice pe viață referitor la un candidat. ... 74. Astfel, decizia de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu este nulă, în condițiile în care este impredictibil să se stabilească ce procedee a derulat BEC pentru a verifica dacă pretinsele împrejurări imputate domnului Călin Georgescu există și la data începerii noului proces electoral din anul 2025. Or, în cauză, motivele pentru care a fost anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024 nu pot privi alt proces electoral decât
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
nu sunt suficiente pentru a justifica derogarea de la regulile salarizării stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 29. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute, deoarece nu se poate susține că Ordonanța
DECIZIA nr. 631 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295946]
-
arbitrală se finalizează prin pronunțarea sentinței arbitrale. (2) Dacă pârâtul recunoaște o parte din pretențiile reclamantului, tribunalul arbitral, la cererea acestuia, va putea pronunța o sentință parțială, în măsura recunoașterii. (3) Dacă reclamantul renunță la arbitrare sau la însuși dreptul pretins, după constituirea tribunalului arbitral, acesta va dispune, prin sentință arbitrală, închiderea dosarului sau respingerea în fond a cererii de arbitrare, după caz. (4) În cazul în care părțile încheie o tranzacție înainte de pronunțarea sentinței arbitrale, tribunalul arbitral va putea
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
după constituirea tribunalului arbitral, dar înainte de soluționarea pe fond a litigiului, tribunalul arbitral va pronunța o sentință arbitrală în care va fi menționată cauza închiderii procedurii. (6) Atunci când reclamantul renunță la cererea de arbitrare sau la însuși dreptul pretins, înainte de constituirea tribunalului arbitral, procedura arbitrală se închide printr-o dispoziție a președintelui Curții, pe baza unui referat întocmit de asistentul arbitral șef. Articolul 45 Pronunțarea sentinței (1) Deliberarea are loc în ședință secretă cu participarea tuturor arbitrilor. Dacă
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
Legea nr. 370/2004, pune concluzii de respingere a contestațiilor, arătând că, în ceea ce privește încălcarea obligațiilor administrative ale primarului general sau a regimului juridic al conflictelor de interese există remedii procesuale, în fața instanțelor judecătorești. În ceea ce privește pretinsele legături ale candidatului cu fosta Securitate, arată că acestea sunt simple supoziții ale contestatarului fără relevanță în cauză. ... CURTEA, examinând contestațiile în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr.
HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296355]
-
îndeplinirea celor două condiții necesare pentru a stabili existența „legăturii reale“ dintre aceste evenimente și intrarea în vigoare a Convenției (a se vedea jurisprudența citată supra, pct. 82). ... 90. Cu privire la prima condiție, Curtea observă că evenimentele care constituie pretinsa ingerință și care ar fi putut declanșa obligația autorităților de a ancheta au avut loc în 1941 - mai exact cu mai mult de 50 de ani înainte de data critică a intrării în vigoare a Convenției în privința României - și
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
victimă a unei încălcări a drepturilor recunoscute în Convenție. Pentru a pretinde că este victima unei astfel de încălcări, persoana trebuie să fie direct afectată de măsura contestată. În consecință, existența unei victime care a fost afectată direct de o pretinsă încălcare a unui drept prevăzut de Convenție este indispensabilă pentru a pune în mișcare mecanismul de protecție prevăzut în Convenție, chiar dacă acest criteriu nu trebuie aplicat în mod rigid, mecanic și inflexibil pe parcursul procedurii [a se vedea Aksu
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
cadrul unităților teritoriale subordonate A.N.R.S.P.S., ci efectele afirmate a exista ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 31/2021, anume o trecere a administrației respective din subordinea unui ordonator de credite în subordinea altui ordonator de credite și o pretinsă confirmare legislativă a naturii A.N.R.S.P.S. de organ de specialitate al administrației publice centrale. Caracterul esențial amintit este determinat de faptul că prin cererea de chemare în judecată, astfel cum este conținutul său reflectat prin Încheierea de sesizare din 17 septembrie
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
însemna instituirea unei discriminări (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Aplicând aceste considerații de principiu în speța dedusă judecății, Curtea reține că pretinsul caracter discriminatoriu al normelor procesual penale criticate este lipsit de temei. ... 28. De asemenea, Curtea nu poate reține că dispozițiile de lege criticate prezintă elemente de imprecizie. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. 117 alin. (1) lit. a) din
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
reține că, pentru persoanele care au avut calitatea de parte în litigiul în care instanța a dispus anularea în tot sau în parte a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ, în măsura în care acestea solicită și recunoașterea dreptului pretins, împreună cu reparații, efectele anulării actului se produc în virtutea principiului efectului relativ al hotărârilor judecătorești, producându-se și pentru trecut, în sensul că, pentru părțile din litigiu, anularea actului administrativ unilateral cu caracter normativ produce efecte juridice și pentru
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
parte, obligația de conformare a autorităților administrative, care nu mai pot aplica pe viitor textul respectiv și, pe de altă parte, obligarea acestora de a reanaliza, prin prisma noului cadru normativ, plângerile prealabile introduse după această dată pentru recunoașterea dreptului pretins, cu efect pentru viitor. ... ... ... IX. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene 36. În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene nu au fost identificate hotărâri privind soluționarea, în mod direct, a problemelor de drept a căror dezlegare se solicită
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]