1,686 matches
-
premii. Ludic impenitent, cu febrilități postmoderne, U., exhibând disponibilități de autor dramatic, e, ca director de scenă, un inventiv pândit întrucâtva de excesul de orgoliu. Aproape nimic în romanul Saltul (1975), debutul lui U. cu un volum propriu, nu-l prevestește pe condeierul acid de mai târziu. Pusee lirice, mici patetisme, ca și livrescul ingenuu împing în conformism o narațiune confesivă care tocmai își propune să torpileze „șabloanele” ce ar fi parazitând opurile de evocare a stagiului ostășesc. O carte cu
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
Mâna pe față (1984) și mai ales cu Ochiul atroce (1985) aproape nimic nu mai este „odihnitor” în poezia scrisă de U. Nu numai apariția generației ’80 dictează adaptarea la poetica durității citadin-nevrotic-ludic-subversive, dar însăși trecerea poetei înspre altă vârstă prevestea regresiunea egocentrică și inaugurarea unui soi de anatomie a singurătății: „Retrage-te în tine, sărbătoare,/ singurătate, ține-mi ochii goi,/ văd ceea ce visez că văd, e bine,/ un râu de miere curge în noroi.// Simt lanțul moale, sunt verigi de
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
Noi vrem pământ!, In opressores, Decebal către popor și Doina. Pe de altă parte, o lirică epigonică, alcătuită mai ales din pasteluri, fie peisaje, fie tablouri ale obiceiurilor câmpenești (Maria Baiulescu, Sânziene, Maria Cunțan, Pastel, De la sat, Sergiu Cujbă, Serenadă), prevestind patriarhalismul sămănătorist, își are modelul în Coșbuc. Țăranul e și în atenția lui J. B. Hétrat, poet al existențelor umile, surprinse în alegorii morale. Sentimentalismul posteminescian, comun în epocă, trece în versurile elegiace ale lui George Murnu, la Elisabeta M.
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
titlu: O vânătoare de vulpe în Campania romană. Badea Cârțan la Roma. În câteva mici scrieri rememorative relatările sunt înecate în descripții: Mănăstirea Dealu, Ceahlăul, împrejurimile orașului Albano. Spre Costești, un fel de reportaj cinegetic, întârzie asupra unor tablouri patriarhale, prevestindu-l pe Mihail Sadoveanu. Există în proza scurtă a lui Z. și o anecdotică animalieră, mai apropiată de paginile lui I. Al. Brătescu-Voinești decât de cele ale lui Emil Gârleanu (Bușcă, O curcă romanțioasă, Un pui și un gândac). Nuvelele
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
în monografii ale spațiului bucovinean, ci în consecința expresionistă a unei stări de spirit. Chiar și cel mai reușit roman, Ion Aluion (1938; Premiul „Ioan Al. Brătescu-Voinești” al Ministerului Educației Naționale), ce ar fi permis o dezvoltare realistă, pare să prevestească literatura care cultivă absurdul și existențialismul. Există un duh al satului, o demonie a eroilor, o atmosferă halucinantă care metamorfozează continuu peisajele și ființele și care transformă posibila monografie a satului bucovinean într-una a sufletelor posedate, tulburate de spectrul
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Bâcov și Eugen Ichim, primul fiind și autorul unei schițe-reportaj din viața pescarilor. Un scurt text nesemnat, Arthur Rimbaud vizionarul, menționează trei categorii de poeme ale autorului francez (cele predilect sociale, cele ce anunță o nouă poetică și cele ce prevestesc propria soartă), dar simplitatea naivă a comentariului face să eșueze orice idee. Rubrica „Informațiuni” consemnează sec catastrofa „fizică și morală” a evreimii germane. Și ilustrațiile susțin caracterul agitatoric al publicației. E. M.
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
într-o formă catastrofică evenimentele istorice ca pe niște pedepse pentru culpabilități colective (invazii străine, războaie, epidemii, secetă, foamete, inundații, cutremure, moartea unor personalități politice etc.). Se poate vorbi în această situație despre o întreagă semiotică a negativității interpretată ca prevestind nenorociri colective: eclipse, icoane care plâng, nașterea unor monștri etc. Societatea trăiește într-o atmosferă de incertitudine subiectivă, dominată și întreținută de emoțiile colective produse de conținutul pasional al discursului colectiv. Temele acestui discurs devin probleme de dezbatere permanentă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aici că prorocirea rozicruciană se referea la vremurile noastre - deși potrivirea este stupefiantă. Altele nu sunt mai puțin șocante pentru orice contemporan avizat. Când autorii Famei găsesc cripta lui Rosenkreutz, află că aveau de a face cu un Microunivers care prevestea foarte exact viitorul Europei și al Lumii. Să lăsăm la o parte simbolistica folosită astăzi la Consiliul Europei („Am deschis ușa și s-a arătat vederii noastre o boltă cu șapte laturi și șapte colțuri ș...ț. Deși soarele nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o „joacă” fără valoare. De altfel, această povestioară s-a și pierdut. Nu și tema ei, însă. În preajma anului 1616, speranțele lui Andreae au cunoscut o resurecție spectaculoasă. Nunta Electorului Palatin cu fiica regelui Angliei i s-a părut că prevestește acea unificatio universală visată de el. Între 1614 și 1615 a conceput și a răspândit vestitele Fama și Confessio; la ele, în 1616, va face referință în bizara alegorie politico-alchimică Chymische Hochzeit 22. Noua versiune a Nunții chimice era o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-a instalat adânc în mentalitatea euroatlantică și nu mai poate fi evitat. Orice încercare de a-l exorciza a dat greș. Prin urmare, dacă nu mai poate fi alungat, atunci acest diavol nou
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui „conu Lascăr”, Lascăr Catargiu, boier din alte vremuri, căruia tare i s-ar plânge de „mișelia” din țară. Bucșit de resentimente, bombănitorul unchiaș, cu toată trena lui de pitoresc, nu e neapărat un erou simpatic. Nuvela Rătăcirea din Stoborăni prevestește romanul Răscoala al lui Liviu Rebreanu. G. Călinescu o consideră chiar „un strălucit izvor”. E o narațiune vie, cu un ritm bine susținut, respirând un adevăr care ține de realismul psihologic. Din loc în loc, dramatismul se răsucește în comic, în
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
special activitatea clandestină a comuniștilor și reprimarea acesteia de oficialitățile vremii. Piesa se încheie cu procesul unui grup de comuniști, eveniment înfățișat ca o adevărată apoteoză a acuzaților care se transformă în acuzatori, vituperând energic rânduielile social-politice din epocă și prevestind răsturnări politice viitoare. „Drama” e un exemplu flagrant de artă explicit „angajată”, conformânde-se prin schematism și „mesaj” tezismului ideologic al momentului. Extrem de modeste valoric, prestațiile - târzii - ale lui M. în calitate de prozator nu prezintă vreun interes. Conștiințe curate (1972) e un
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
conceptul „monarhiilor în succesiune pe cicluri”(cele „patru monarhii” biblice) ș.a.m.d. Mai toate aceste sisteme de analiză includ, potrivit unei mentalități și unor gusturi proprii cărturarilor barochizanți, și o componentă rezervată predicției, în ideea că „întâmplările scurse le prevestesc pe cele viitoare”. Eforturile scriitorilor de istorie și ale celor ce căutau sensurile și învățămintele ei se vor concentra în preajma „semnelor” ce anunțau iminenta dispariție a Imperiului Otoman, agentul selectat spre îndeplinirea predicției fiind Rusia, marele imperiu creștin de la miazănoapte
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
dar s-au banalizat prin reluarea în interpretări neadecvate. Citite cu detașare, ele își relevă substanța, fără poză și artificiu. Versul își păstrează, măcar în parte, vibrația nealterată, farmecul ingenuu al emoției, tălmăcit cu accente nostalgice, în imagini cromatice ce prevestesc atmosfera bacoviană: „Îți mai aduci aminte, doamnă? / Era târziu și era toamnă, / Și frunzele se-nfiorau, / Și tremurau în vântul serii / Ca niște fluturi chinuiți, / Ca niște fluturi rătăciți / Din țările durerii. Ți-aduci aminte iar de seara / Și-amurgu-acela violet
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Sunt scene și imagini zugrăvite cu o ciudată voluptate, autorul zăbovind pe îndelete asupra chinurilor și zvârcolelii celor osândiți. Eminescu, necunoscând autorul, a fost reținut de această poemă, pe care a transcris-o cu grijă, intervenind în manuscris. Unele stihuri prevestesc pasaje din Scrisoarea I, alte ecouri fiind de regăsit în articolele politice ale marelui poet. Ca și C. Aristia, P. încearcă unele creații lexicale: „samuroblane”, „aniscrielnic” (letopiseț). O „facire epic-comică împrotiva întrunirii grecilor asupra Porții otomanicești” urma să fie Eterida
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
crâșmărița se află la bulgari într-o singură variantă, iar cel din Gruia la arat nu are o răspândire prea largă, în timp ce motivul corbului și cel al travestirii în haine călugărești se întâlnesc în mai toate literaturile sud-slave, unde corbul prevestește nenorociri, spre deosebire de baladele românești, în care el este solul eroului întemnițat. Baladele românești despre Novăcești din categoria celor fantastice sunt răspândite în Banat și sunt cele mai vechi variante ale acestui ciclu. În Muntenia au circulat baladele Gruia la Țarigrad
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
crudă. Au mai pățit-o și alții relatează, cu lejeritatea unui divertisment, tribulațiile conjugale ale postelnicului Andronache Zâmbolici. În Toderică, de fapt o traducere mai slobodă a nuvelei Fédérigo de Prosper Mérimée, felul ingenios în care Toderică păcălește moartea îl prevestește parcă pe Ivan Turbincă al lui Ion Creangă. Fragmente istorice se înfățișează ca o secțiune neomogenă. Regele Poloniei și Domnul Moldaviei pare mai curând o pagină de istorie, folosind ca izvoare Histoire de Charles XII de Voltaire și letopisețul lui
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
o stare apăsătoare de urât, de spleen (ca în poezia simbolistă) și o melancolie tulburată, vag, de presentimentul morții. Prin atmosfera deprimantă provocată de spectacolul naturii în destrămare, Amurg, Dies irae (după Leconte de Lisle) sau Sfârșit de toamnă îl prevestesc pe G. Bacovia. P.-P. este însă, în primul rând, un eminescianizant. Lirismul lui, în care răzbate sunetul pur al ingenuității, cuprinde totuși atâta autentică simțire, câtă să nu facă din el un searbăd epigon. Versurile erotice, în care se
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
variantele de dată mai recentă, în care cauzele crimei sunt rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Jericho, Zaccheus’ town - passes down Zaccheus’ street, and by Zaccheus’ house, and up to Zaccheus’ person. What is all this but seeking? What the Bible calls election. Frederick William Robertson, Sermons Preached at Trinity Chapel, Brighton (1861) Iisus tocmai își prevestea moartea, vorbindu-le în șoaptă celor doisprezece apostoli. Urcau spre Ierusalim. Cu o săptămână înaintea pătimirii, Domnul știa că „va fi dat păgânilor și va fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat”. Prietenilor, între care zelosul Petru, Iisus le
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
printr-o încordare supremă a voinței, izbutești să nu devii un Mazeppa - adică să nu te pomenești dus într-un loc, unde nici soarele atotvăzător nu te-ar putea zări. încă ceva: așa cum liniștea adîncă, dar aparentă, care precede și prevestește furtuna, este uneori mai îngrozitoare decît furtuna însăși - liniștea asta fiind doar învelișul furtunii, pe care-o ascunde, la fel cum pușca aparent inofensivă ascunde pulberea, glonțul și explozia fatală - tot așa, grațiosul repaos al saulei, care șerpuiește în tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-l inspiră cu atîta tărie. De fapt, nu vezi nimic, nici o trăsătură precisă, nici nas, nici ochi, nici urechi, nici gură, nici un fel de față - doar fruntea aceea lată ca un firmament și învrîstată cu semne enigmatice, care coboară tăcută, prevestind pieirea corăbiilor, bărcilor și oamenilor. Această frunte uimitoare nu se micșorează nici din profil, deși dac-o privești astfel măreția ei nu te impresionează chiar atîta; dar observi depresiunea orizontală, în formă de semilună, din mijlocul ei, depresiune care, potrivit lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
evocatoare pentru Înțelegerea completă a stărilor de lucruri de până atunci. Satele se află la discreția arendașilor și logofeților de teapa lui Aristică și Codârlă, care se sprijină pe „fiscali” ca Znagoveanu. (Ă). Episoadele În care sunt zugrăvite răbufnirile țăranilor, prevestind răscoalele din 1888 și 1907 sunt revelatoare pentru starea de spirit a populației sărace și a satelor din acea epocă”. Pentru diversificarea temelor În proză pledează Dan PETRAȘINCU 28, propunând orientarea spre literatura fantastică, spre noul fantastic bazat pe ultimele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multe localități vasluiene puternic afectate de seism pentru a consemna urmările dezastrului. Cu acest prilej, am aflat un lucru extraordinar, pentru mine cel puțin: mulți țărani din comunele Tutova, Zorleni, Fălciu, Delești, Miclești, Dragomirești etc. susțineau că puternicul seism fusese prevestit, ba cu câteva zile, ba cu câteva ore, înainte să aibă loc, de către diferite animale. “Știam că va fi un cutremur mare, că vă fi o nenorocire” susțineau mai mulți țărani în vârstă. “Mugeau vitele, behăiau oile și lătrau câinii
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
de animale (câini, mai ales), care erau crescute special pentru acest scop, urlau toată noaptea înaintea seismului, alarmând populația. De aici și interesul oamenilor de știință (seismologi etc.) pentru studierea comportamentului acestor “seismografe biologice” cu abilități de a anticipa și prevesti declanșarea unui cutremur puternic, catastrofal. Sunt dotate asemenea animale cu un al șaselea simț, așa cum s-a crezut inițial? Evident, și în mod cert, nu! Comportarea anormală (termen folosit în mod obișnuit în literature de specialitate) a animalelor este, în
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]