225,185 matches
-
aducă aminte că, vrem sau nu, știm sau nu, posibil sau mai puțin posibil, omul, același și mereu altul de mii și mii de ani, nu banul lui, rămâne măsura tuturor lucrurilor. O astfel de percepție a realului chiar și prezent, dacă nu i s-ar atribui, cum este cunoscut, presocraticului Protagoras, am putea-o considera de-a dreptul donquijotescă. Emoționantă și rizibilă în același timp. O carte precum aceea dedicată de doamna Mariana Băluță-Skultéty* primei poezii elegiace grecești (și europene
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
Gheorghe Grigurcu Defilarea îndeajuns de numeroaselor personaje din atracțiosul volum al lui Gabriel Dimisianu, Amintiri și portrete literare, se încheie cu personajul auctorial. Deși prezent în subsidiar în toate celelalte pagini, acesta iese la rampă cu prilejul unui amplu interviu acordat lui Ion Popescu-Brădiceni și publicat în revista Columna. Și nu oricum, ci, spre surpriza cititorilor, iritat de imaginea critică ce i s-a acordat
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
probabil că m-aș fi ocupat precumpănitor de clasici“. Cum s-ar fi simțit? Răspuns la fel de semnificativ: „după cît mă cunosc, m-aș fi simțit mai la largul meu în alte zone ale criticii, mai liniștite, mai depărtate de rumoarea prezentului“. Și nu sînt vorbe de clacă, dacă avem în vedere studiile ce le-a consacrat pe parcurs unor Costache Negruzzi, Ion Ghica, I. L. Caragiale, precum și cîtorva scriitori interbelici. Și atunci? Care e, pînă la urmă, „adevărul“? „Adevărul“ literar-moral al acestui
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
neglijate, pot arunca întreaga chestiune în confuzie. Căci nu e un secret că există falsuri în domeniu, revizuiri-surogat pe tarabele unor conștiințe oportuniste, care n-au curajul a respinge frontal conceptul, preferînd a-l sabota. Nu avem a face în prezent, punctează cu pertinență dl Dimisianu, cu operațiuni exclusive de reevaluare estetică, în perspectiva tihnită a lovinescienelor „mutații de sensibilitate“, „ci de revizuire amplă a unei epoci literare convulsionate, marcată de agresiunile ideologicului“. N-ar fi corect să încercăm a absolvi
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude totuși sursele occidentale: din franceză provin soarea, soir, banchet, chermesă, partuză; iar englezismul party este foarte la modă în prezent (“Party-ul va continua la Discoteca Millenium, unde motocicliștii vor tăia lanțuri cu drujba și se vor bate, pe bune”, EZ 14.12.1999; „servicii complete de catering pentru evenimente, cocktail-uri, party-uri și aniversări”, ebony.ro). Pentru alți termeni - familiar-argotici
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
raportul dintre centru și margine, dintre actual și inactual, dintre poziția ta și o împrejurare anume. Dar acest lucru nu se poate face fără a începe să selectezi și să valorizezi componentele situației. Iar situația e întotdeauna un amestec de prezent, trecut și viitor. Nu putem înghiți totul, fără discernământ. Iar discernământul implică, în primul rând, o reașezare a valorilor trecutului, căci ele vor orienta prezentul și viitorul. E timpul unui bilanț. Vremurile o cer. Dacă nu ne mișcăm destul de repede
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
începe să selectezi și să valorizezi componentele situației. Iar situația e întotdeauna un amestec de prezent, trecut și viitor. Nu putem înghiți totul, fără discernământ. Iar discernământul implică, în primul rând, o reașezare a valorilor trecutului, căci ele vor orienta prezentul și viitorul. E timpul unui bilanț. Vremurile o cer. Dacă nu ne mișcăm destul de repede, s-ar putea să fim depășiți de evenimente. Suntem prizonierii unei dinamici temporale care va schimba fața lumii în următorii zece ani. Suntem „oameni recenți
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
vol. 1, p. 258-261). Fără a apela niciodată la o ideologie politică, revista se va orienta în mod constant spre o Românie profundă, spirituală, arhaică sau eternă, atemporală, ca o reacție nedeclarată fățiș la o Românie comunistă, superficială, devotată unui prezent ideologizat. Acest vector al unui naționalism spiritualist este susținut în principal de Constantin Amăriuței, prin eseurile filosofice despre „dorul de veșnicie“ (în nr. l), despre „filosofia neghiobiei“ în existența absurdă a lui Păcală (în nr. 2), despre „Mitică sau logosul
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
tot de Editura „Jurnalul literar“. Virgil Ierunca ne apare în revistă în triplă ipostază: poet, critic și comentator al cărților de filosofie occidentală. Nume complet necunoscute pentru mine sunt Vasile Târă, Ion Negru, N. A. Gheorghiu și Ștefan Ion Gheorghe, ultimul prezent (în nr. 4) cu un lung poem de factură alegorică și muzicală eminesciană, un poet asupra căruia Virgil Ierunca atrage atenția că este pe nedrept complet uitat azi (nu-l găsim nici în Enciclopedia exilului... redactată de Florin Manolescu). Mai
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
despre gustul dulce-amar al iubirii. O privire întoarsă nostalgic spre trecut, un spectacol cu cei mai vechi actori, experimentați în limbajul lui Purcărete - Valentin Mihali, Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza, Constantin Cicort, Angel Rababoc, Iosefina Stoia, Ion Colan, Valeriu Dogaru - și prezentul, adică Cerasela Iosifescu, Nicolae Poghirc, Iulia Lazăr, Romanița Ionescu, Mihai Arsene. Și pianistul Ion Butnaru, muzicantul nostru de la spartul tîrgului. Și ploaia măruntă, rece, fără de sfîrșit, cade - purificator? - peste noi toți...
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
Pavel Șușară Cu puțină vreme în urmă, Paul Neagu a fost prezent din nou în actualitatea artistică a Bucureștilor. O expoziție cu lucrările de pictură din ultimii ani și o amplă monografie, prima apărută în România, pe care i-o dedică Matei Stârcea-Crăciun, au constituit reperele acestei reveniri a marelui artist în
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
Ion Simuț Soarta unei reviste, după ce a animat prezentul, fie că a reușit să se impună, fie că nu, este să intre în fondul documentar pasiv al unei biblioteci. Colecțiile publicațiilor sunt rar de tot deranjate de curiozitatea unor cercetători, interesați să reconstituie contexte, dispute, începuturile de afirmare ale
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
o consideram protejată - după ce am depășit mai multe probe de rezistență - de mari șocuri și bulversări. Poporul român a suferit o mutație profundă (istorică, socială, mentală, comportamentală și de psihologie de masă) a căror urme le putem constata și în prezent. De ce să ne mirăm de situația actuală a României? Noi nu ne-am asumat critic și cu răspundere «trecutul care nu vrea... să mai treacă». Oare nu cumva trăim cu un cadavru ascuns într-un dulap și cîndva, cînd vom
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
celor vinovați penal nu are prea multe șanse. Este exact ceea ce a dorit puterea actuală... Se crede că «noaptea generalilor» a luat sfîrșit! Din contra... Ioan Talpeș, Grigore Ureche, Priboi... sînt numai vîrfurile ghețarilor care plutesc în apele limpezi ale prezentului. Dar cei despre care încă nu am aflat nimic? Așa că, cine să-i mai acuze și să le facă un proces? - Aveți de gînd să continuați demersul din această carte într-un volum și, implicit, să aduceți noi documente în
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
citit în biblioteci. În casa părintească a existat întotdeauna o bibliotecă, datorită împrejurării că tata avea un cult pentru cărți. Apoi, trecând anii și așezându-mă la casa mea, mi-am alcătuit o bibliotecă proprie, aflată de la început și până în prezent în continuă expansiune. Cu greu îi țin sub control tendința de a se extinde în toate ungherele locuinței. Am ajuns la o adevărată dexteritate în manevrarea cărții ca obiect. Când stau în pat, țin volumul în mâna stânga și dau
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
estetică de alte valori ale unui text, m-a învățat să citesc literatura ca literatură, ceea ce venea în continuarea lecției primite de la Ibrăileanu. Apoi, după ce am început să scriu critică literară, modul meu de a citi s-a profesionalizat. În prezent, ca să fiu sincer, citesc simultan în două moduri: naiv și lucid, liber și constrâns de disciplina profesiei, entuziast și sceptic. Îmi închipui foarte bine cum sună poezia lui Nichita Stănescu pentru un neinițiat chiar în timp ce o citesc ca un inițiat
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
alb, ușor sacadat, care făceau parte din universul meu, chiar dacă nu eram conștientă de lucrul ăsta“. Destule au fost împrejurările propriei vieți față de care poeta s-a simțit îndemnată să reacționeze „bacovian“, cu „ironie amară“, ceea ce de altfel și în prezent i se întâmplă, în era exasperantei tranziții fără sfârșit: „Tranziția asta care nu se mai termină m-a făcut să revin și mai des la Bacovia. Fie pentru a spune cu o ironie amară «Mi-am îndeplinit toate profețiile politice
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
militară a Daciei în timpul administrației romane. Fie că se referă la culte și divinități de variate origini, la „gesturi și semne” de natură religioasă, la reprezentări de zeități sau scene mitologice ori la obiecte cu destinație cultică, articolele reunite în prezentul volum, unele publicate mai demult, dar toate actualizate, poartă amprenta seriozității și a lucrului bine făcut. Mihai Bărbulescu este unul dintre cei mai mari specialiști în istoria religiei romane în Dacia, colaborator la LIMC, editor al numeroase piese originale cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
forme fără fond. Într-un fel, ne reîntoarcem în secolul al XIX-lea. Dar pe atunci evoluam pe o linie a normalității, a creșterii organice, încercam a ne elibera de-o înlănțuire de circumstanțe ale unui context nefavorabil, în vreme ce în prezent trebuie să înfrîngem atît obstacolele contextului, cît și răul din noi înșine, mai grav decît cele dintîi. Istoria nu se repetă decît aproximativ! Cartea lui Cassian Maria Spiridon are meritul de-a ne stimula reflecția asupra acestor fenomene care, de
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
nici o vilă!». Negarea actuală a celor vinovați penal de abuzuri, crime și tortură în timpul dictaturii, negarea responsabilității teroriștilor și a celor care au condus mineriadele se încadrează în fudamentala minciună care încă domină gîndirea și mentalitatea celor care sînt în prezent la conducerea țării“. O rudă bună a minciunii este defăimarea, acea apucătură de-a distorsiona, de-a stropi cu noroi tot ceea ce depășește măsura comodităților curente, a adaptabilităților lașe: „Discuție cu X - distins intelectual - despre Călin Nemeș care, la Cluj
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
data asta! * CONTEMPORANUL din februarie este dedicat lui Nicolae Breban, la 70 de ani. Adevărat, deși de necrezut: autorul Bunevestiri și al Animalelor bolnave a atins vîrsta patriarhilor. România literară îi urează “La mulți ani!”. Directorul revistei este, de altfel, prezent în numărul omagial cu o amintire. Iar “noua lectură” a d-lui Alex Ștefănescu din ultimele două numere (7 și 8) ale României literare îl are, ca “subiect”, deloc întîmplător, pe septuagenarul romancier. * Două viguroase articole polemice, în revista 22
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
Ov. Densusianu. Publicat prima oară în fascicule, între 1907 și 1914, din păcate neterminat (se oprește la litera P, la verbul a putea), dicționarul este una din lucrările prestigioase, permanent citate și intens utilizate de specialiști de la apariție pînă în prezent. Retipărit acum în ediție anastatică, la Editura Paralela 45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
criticii întemeietori ai canonului pe care editura tocmai se străduiește să-l materializeze în monografii, dar pentru asta nu trebuie încărcat derutant tabloul general. Riscul și orgoliul canonului de la „Aula” abia de la această limită se văd, când trec încoace spre prezentul imediat. Sunt incluși astfel în canon dintre șaptezeciști: Emil Brumaru (de Rodica Ilie) și Virgil Mazilescu (de Ion Buzera), iar dintre optzeciști: Ștefan Agopian (de Ruxandra Ivăncescu), Mircea Cărtărescu (de Andrei Bodiu), Gheorghe Crăciun (de Mihaela Ursa), Ioan Groșan (de
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui nume lipsește din marile sinteze ale literaturii române din perioada interbelică (în foare încăpătoarea sa Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, unde găsești pe cine vrei și pe cine nu vrei, G. Călinescu nu-l pomenește decît în treacăt, pe motiv că, deși traduse în românește chiar de autor, prozele sale ar aparține, de fapt, literaturii franceze, iar E. Lovinescu în
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
prețuire și simpatie, cu „onorevole”, cuvânt care, În italiană, nu Înseamnă doar „onorabil”, ci este și un titlu dat parlamentarilor cu o activitate Îndelungată. În administrarea așezământului cultural din Monte Tabor, alături de onorevole Franco Foschi au lucrat (lucrează și În prezent) doi apropiați colaboratori ai săi: distinsa doamna Donatella Donați, profesoara, jurnalista și scriitoare (societara și a Societății Scriitorilor Francezi), director responsabil al revistei „Poesia é” (periodic al Centrului Mondial de Poezie și Cultură), și domnul Ermanno Carini, specialist În italiană
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]