443,141 matches
-
neașteptată și nefirească în raport cu ceea ce a precedat-o. Jocul dintre debuturile în calma realitate imediată și finalurile în senzaționalul scandalos ori în excepționalul de sorginte mitică, un joc care se echilibrează și este acceptat întotdeauna, schițează profilul felului de a prezenta și a comenta, implicit, lumea, al legendei urbane. Este drept că tensiunea dintre comun și extraordinar stârnește, o clipă, o sincopă a povestirii, dar, aproape fără excepție, lucrurile neașteptate și tulburătoare sunt reciclate în sfera acceptabilului. Resortul infailibil al acestui
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
groaza de cosmic prin veselie, apare hiperbolizarea umanului josnic, accentul fiind pus pe orificiile prin care trupul se revarsă în lume sau primește lumea într-însul. La antipodul idealului clasic pentru care corpul uman e incomunicabil, lipsit de orificii, grotescul prezintă, grație acestui schimb de materii, două trupuri într-unul singur, unul al morții, altul al nașterii: „în stînga, o făclie aprinsă. După/ dezlegarea de la sfînta/ spovedanie. O/ cioară ciugulește și cîrîie, mimînd atît de bine dezorientarea/ și tristețea. În spate
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
a continuat să cerceteze spiritualitatea românească, să fie, cum scrie Virgiliu Florea, un „avocat” al spiritualității și cauzei românești. Mai mult decât atâta, i-a impulsionat și pe alții să se alăture nobilei cauze românești. Volumul la care ne referim prezintă tocmai un asemenea caz, de emul al lui Gaster, Agnes Kelly. Până la apariția unui articol al lui Mircea Anghelescu, Un folclorist necunoscut. Agnes Kelly Murgoci (în „Transilvania”, 1984, nr. 4), s-a mai semnalat un singur articol despre aceasta, acela
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
cinci!), care ar merita o analiză comparativă și care ne arată instalarea confortabilă a poetului în canonul estetic al literaturii române contemporane, canon eliberat de presiunile exterioare ale politicului și amenințat de presiunile divertismentului. Dintre cele cinci antologii, patru se prezintă ca selecții ale autorului, deși nu se recomandă în mod explicit ca atare. Cu o singură excepție, ele sunt însoțite de prezentări critice: versuri, Editura Eminescu, 1996, colecția „Poeți români contemporani”, postfață de Ion Bogdan Lefter; poezii, Editura Vitruviu, 1997
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
apropiat de artă lor și de spectacole În general; În această perioadă lui trebuia să i se joace piesă de teatru „Lais” la Teatrul Național câștigând, astfel, niște bani. Sunt chiar știri de presă: „Piesă În versuri a lui Eminescu, prezentată Teatrului Național, se va pune În repetiție peste 2-3 zile. D. C. Nottara va ține rolul de prim amorez din piesă, iar rolul Laisei se va Încredință unei debutante” (Universul, 2 februarie 1889). Directorul Teatrului Național era, Încă, I. L. Caragiale
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
se justifică. Nici unul nu ia cuvântul pentru a Întări sau dezminți textul din Universul. 4. În acești ani (1920-1930) apar multe informații necontrolate despre Eminescu. Doctorul Vines va scrie amintirile sale În 1931, G. Călinescu În 1932,etc. Iată cum prezintă, În prima ediție a „Vieții lui Mihai Eminescu”, G. Călinescu incidentul după alte surse, pe care le vom analiza: „... Petre Poenaru care, jucându-se că din Întâmplare cu praștia, Îl izbi În frunte / pe M. Eminescu,n.n./ cu o pietricica
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
efect de real” propus de Barthes prin anii ’60; „efectul de prezență” provine din introducerea în mod fictiv a autorului, un Flaubert, un Michelet, într-un loc în care logica povestirii nu i-ar permite să o facă, pentru a prezenta sumedenie de „lucruri văzute”, încălcînd sobrietatea povestirii neutre și distante. Prin toată această „plimbare” propusă de autor printre formele, figurile și efectele de metalepsă, aceasta se dezvăluie ca o figură a insolitului, a bizareriei, apropiată de paradox, de punerea în
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
chiar apa capătă înfățișarea unui hoit: „Din albia fluviului se înalță vîrtejuri/ de praf; nu privi, nu privi/ cadavrul acestui fluviu!” (Uitare). Contemplarea prăbușirii universale - o delectatio morosa - se condensează în imaginea demoniei, alegorie a decepțiilor și angoaselor ce se prezintă într-o manieră terifiant-amuzantă. Însă demonii ce bîntuie conștiința poetului (și aci caricatura vizionară își resoarbe ironia), nu se livrează văzului, rămînînd invizibili, inomabili: „Cum mi se-arată fără de vină/ demonii negri de pe colină!/ Tace orașul, ora-i pustie,/ nimeni
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
de a fi „dintre toți cel mai competent în materie” - apreciere împărtășită și de mai marii săi pe linie ierarhică. „În vârstă de 40-45 de ani” (...) „e flăcău, stă cu soră-sa și cu mama lor, în Dobroteasa”. Comportamental, se prezintă ca „un tip de urbanitate”, chiar dacă, periodic, mai încurcă traseul prin oarece localuri de noapte „după cunoscutu-i obicei la luarea lefii”. Cam atâta știm despre omul care, în debutul nuvelei, se află împreună cu „mai mulți prieteni” - amploiați în administrație
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
Or, dacă stăm și ne uităm bine, toate acestea aparțin unui imaginar birocratic care, pur și simplu, n-are nici o tangență cu universul din Inspecțiune! Logica imanentă oricărei interpretări critice veritabile interzice substituirea singurei Autorități reale în plan literar - aceea prezentă neechivoc, efectiv, material, în paginile Inspecțiunii -, cu o alta fictivă, încropită ad-hoc, și, ce e mai grav diametral opusă ca imagine primeia. Șeful lui Anghelache, inspectorul financiar, omul care reprezintă Autoritatea - recte Ministerul, Guvernul, Statul, într-un cuvânt, ideea de
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
la modă astăzi. Pentru cei care încă nu s-au lămurit pe deplin cum e cu istoria orală, primul capitol al cărții este o foarte necesară introducere intitulată Despre uzul social al povestirii vieții. A doua jumătate a cărții ne prezintă o serie de documente orale despre viața de zi cu zi în întreprinderile socialiste. Cartea nu este o premieră. Astfel de studii însoțite documentar a mai publicat, dacă e să ne restrângem doar la București, colectivul condus de Zsoltan Rostas
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
unor suflete, a unor conștiințe. În plus, niște tăieturi pe text, o comprimare mi se păreau absolut necesare. Chip de foc este textul tînărului dramaturg german Marius von Mayenburg. Un text de succes, montat cu frenezie peste tot în lume, prezentat și la Avignon acum trei ani, un text special, scris impecabil, greu digerabil, un text care nu-ți dă pace, indiferent dacă ești interesat sau nu de astfel de piese din dramaturgia actuală, dacă le guști sau dacă îți rămîn
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
Tudorel Urian Editorialul ocupă în existența fiecărei publicații un loc special. Potrivit unei definiții clasice, acest tip de articol prezintă (ar trebui să prezinte) punctul de vedere al publicației respective în legătură cu o problemă care ține, la momentul respectiv, capul de afiș al actualității. Editorialul trebuie, de aceea, să fie semnat de o persoană care ocupă un rol proeminent în conducerea
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
Tudorel Urian Editorialul ocupă în existența fiecărei publicații un loc special. Potrivit unei definiții clasice, acest tip de articol prezintă (ar trebui să prezinte) punctul de vedere al publicației respective în legătură cu o problemă care ține, la momentul respectiv, capul de afiș al actualității. Editorialul trebuie, de aceea, să fie semnat de o persoană care ocupă un rol proeminent în conducerea revistei sau a cărei
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
revistei sau a cărei voce de mare autoritate se identifică de multă vreme cu publicația în cauză. Exceptînd unele cazuri speciale, editorialele sînt articole de dimensiuni fixe, relativ reduse, publicate cel mai adesea în același loc de pe prima pagină, care prezintă poziția redacției în legătură cu o problemă controversată, aflată în dezbaterea societății, sau justifică orientarea tematică a respectivului număr de revistă. Inutile silogisme de morală practică este o selecție a editorialelor publicate de Nicolae Manolescu în „România literară” începînd cu anul 1995
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
Sau poate fi covîrșitor de orgolioasă, ca în cazul nobilului spaniol mai sus citat, ce spune cu emfază: sînt atîția și au atîtea fapte extraordinare la activ, încît nu aș mai isprăvi în veci, de-ar fi să vi-i prezint, în amănunt, pe toți; j’en passe et des meilleurs. Și totuși am văzut că adevărata izbăvire i-o aduce lui Charles Surface nu o legiune de strămoși vînduți și lăudați în bloc, ci chiar acel portret pe care nu
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
facă și alte schimbări. În sfârșit, a treia versiune, Țarcul, reprezintă forma restaurată a acestui roman a cărui scriere și rescriere s-a întins pe durata a trei decenii. Bine ar fi fost ca autorul (sau editura) să ne fi prezentat într-o notă însoțitoare, oricât de succintă, istoria elaborării acestei cărți, atât de accidentată. Am fi avut astfel încă un document care să mărturisească despre confruntările literaturii cu instituția controlului ideologic, despre felul în care aceste confruntări au marcat, în
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
Delia Verdeș Pe culmile disperării, cam pe-atunci retipărită în românește, după 57 de ani, de către Editura Humanitas, și pe care imediat am tradus-o în polonă, adăugându-i o largă prefață. Aceasta a fost prima încercare de a-l prezenta cititorului polonez ca om și gânditor. De atunci am tradus alte cinci opere din creația lui. Cea din urmă, Lacrimi și sfinți, - abia a ieșit de sub tipar. Pot afirma că, acum, când în limba polonă au apărut deja opt cărți
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
avut șansa să îl traduc și pe Noica. Șase maladii... Această carte a apărut în 1997. Dar în 2002 a apărut admirabilul Jurnal de la Păltiniș, semnat de G. Liiceanu. Pe Noica și pe „paideea” lui am avut prilejul să-l prezint de două ori în fața studenților și-am simțit cu câtă emoție aflau ascultătorii despre celebrul „experiment de la Păltiniș“. Tinerii constatau că și în lumea de azi este loc pentru o reflecție serioasă asupra surselor culturii noastre, asupra muncii individuale, a
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
unor producții neo-gîndiriste ca Pămînteanul sau Transhumanță, publicate în revista Luceafărul), de ce n-ar exista și căminul cultural al “glimbocanilor”? Dar la Glimboca se poate ajunge și din fotoliu, pe calea imaginației. În ghidurile turistice ale anilor optzeci, așezarea e prezentată ca un punct de atracție prin biserica ortodoxă, numită și “Voronețul Banatului” și prin nedeea populară de la 8 septembrie (România. Ghid turistic, București, Sport-Turism, 1983, p. 129); în intervențiile localnicilor, ea se evidențiază prin ciment, difuzarea promptă de ziare (ale
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
1996 actul de guvernare n-a fost la înălțimea așteptărilor - n-a reușit să producă ruptura definitivă de sistemul pe care Moscova l-a impus la sfârșitul războiului prin forța armelor - tocmai datorită slăbiciunii partidelor componente ale coaliției. Cum se prezintă azi situația? Partidul de guvernământ care, înghițind PSDR, și-a dobândit o recunoaștere internațională pe care n-o spera, este departe de a fi un partid social-democrat. El este forța coerentă și bine structurată care caută să perpetueze esența vechiului
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
apreciată o asemenea implicare post-festum a unei conștiințe tinere. Evitînd atît șablonul encomiastic, cît și impulsul unei negări rău intenționate, aceasta tinde a se exprima pe sine prin mijlocirea imaginii „pe cît posibil obiective” ce-o propune, așa cum pictorii își prezintă cîteodată chipul cu discreție în cadrul unui tablou de grup. Avem a face cu una din scrierile ce deschid calea unei interpretări degajate de preconcepții a scriitorilor contemporani importanți, adesea încă supuși oneroaselor stereotipii, clișeelor devitalizante ce funcționează în bine sau
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
Nicolae Manolescu este mai interesat în sistemul său mental de configurația armonioasă a întregului și nu acordă o atenție excesivă elementelor componente. Mai importante vor fi pentru el relațiile dintre fenomene, și nu fenomenele înseși; explicația pe care ne-o prezintă e foarte convingătoare. «Aproape toate revelațiile intelectuale ale adolescenței mele au fost legate de noțiunea de „sistem”: cu alte cuvinte, mi-a venit mai ușor să observ și să memorez relația, legătura, raportul dintre două lucruri decît lucrurile înseși; care
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
un colaj, fără să fac vreun comentariu... prefer să-i las privitorului posibilitatea de a-și forma o imagine și imaginea este de fiecare dată alta mai ales în cazul celor care au cunoscut-o pe Aglaja. Filmul a fost prezentat mai întîi la Zürich, într-o sală arhiplină; autoarea era celebră în Elveția. Proiecția a fost urmată de dezbateri - bănuiesc că fiecare dintre spectatori a citit măcar una din cărțile Aglajei, mulți dintre ei au cunoscut-o personal... Se pare
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
succes de critică și nu de vînzare. Ea a avut succes dar nu a devenit aici o autoare de best-seller. În Elveția situația a fost cu totul alta. R. B.: Și totuși, cînd Aglaja Veteranyi împreună cu Jens Nielsen și-a prezentat primul ei roman sub forma unui happening la Librăria Bittner aici în Köln, evenimentul a fost ieșit din comun și succesul, incontestabil. De ce atunci, proiecția filmului, tot la Köln, nu a avut aceeași rezonanță? L. M.: Se cuvine să fiu
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]