2,532 matches
-
luna lui mart, să-i tai capul cu o para de argint, în gură să-i pui un cățel de usturoi și să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La nouă zile după ce l-ai pus în pămînt sub pridvor, să cauți în locul acela, și ce buruiană va fi crescut din gura șerpelui s-o iei, s-o porți cu tine orișiunde. Pe unde vei merge cu această buruiană, toate celelalte buruiene și copaci au să vorbească cu tine și-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Săvoi ). Acest lucru demonstrează Încă o dată că finisarea bisericii s-a făcut de către Săvoi. Din cauza modificărilor bisericii, Între anii 1888-1895, de către preotul Costache Lupoianul, pisania a dispărut de la locul ei. Deschizîndu-se o mare arcadă, prin dărîmarea zidului despărțitor dintre pridvor și pronaos, sub care arcadă s-a instalat un cafas pentru cor bisericesc, pisania a fost transplantată deasupra noii uși de la intrare În partea dinăuntru pe Înfundătura cu zid a treflei dintre stîlpii de susținere, la intrarea În pridvor. Pridvorul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dintre pridvor și pronaos, sub care arcadă s-a instalat un cafas pentru cor bisericesc, pisania a fost transplantată deasupra noii uși de la intrare În partea dinăuntru pe Înfundătura cu zid a treflei dintre stîlpii de susținere, la intrarea În pridvor. Pridvorul fiind astfel complet Închis, acum face parte din incinta unui pronaos mărit. În prezent, În urma restaurării, descizîndu-se pridvorul, Biserica a fost adusă la forma inițială, pisania figurînd numai În documente. În 1816, la sfințirea bisericii, era preot İon Ereul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pridvor și pronaos, sub care arcadă s-a instalat un cafas pentru cor bisericesc, pisania a fost transplantată deasupra noii uși de la intrare În partea dinăuntru pe Înfundătura cu zid a treflei dintre stîlpii de susținere, la intrarea În pridvor. Pridvorul fiind astfel complet Închis, acum face parte din incinta unui pronaos mărit. În prezent, În urma restaurării, descizîndu-se pridvorul, Biserica a fost adusă la forma inițială, pisania figurînd numai În documente. În 1816, la sfințirea bisericii, era preot İon Ereul, din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
deasupra noii uși de la intrare În partea dinăuntru pe Înfundătura cu zid a treflei dintre stîlpii de susținere, la intrarea În pridvor. Pridvorul fiind astfel complet Închis, acum face parte din incinta unui pronaos mărit. În prezent, În urma restaurării, descizîndu-se pridvorul, Biserica a fost adusă la forma inițială, pisania figurînd numai În documente. În 1816, la sfințirea bisericii, era preot İon Ereul, din neamul Săvoilor. Acest vrednic preot a servit Biserica și pe enoriași timp de 40 de ani. Moare În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mărășescu. În 1959 Aristide Muja, Gheorghe Buciu. Din 1967 Purdescu Dumitru, apoi Murgilași İon. Aspectul general al bisericii este impozant și proporțiile armonios Împărțite, mărturisind gustulpentru frumos atît al ctitorilor cît și al meșterilor constructori. Are formă dreptunghiulară, fără abside. Pridvorul are 5 ferestre pe 6 stîlpi masivi, trei În față și două laterale trilobite. Pronaosul și naosul sînt boltite, cu cîte o calotă, ce se reazămă pe 4 arcuri dubluri, sprijinite pe console. Are o singură turlă centrală care se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
era dat de soarta, / un ultim glas să-mi lumineze gândul (...) Într-un târziu, cănd vocea suspinată / îmi coborî în suflet (...). (vv. 43-48, 52-53); în Canturile pisane, în Silviei, auzul, iar nu văzul, reprezintă simțul principal al percepției: din vechile pridvoare / spre glasul tău îmi aținteam auzul (Silviei vv. 18-19).389 Sentimentul este unilateral, la fel și încercarea de a comunica. Apariția feminină se conturează vag între absența și prezența. Distanță este dată de lipsă contactului vizual, si de proiectarea discursului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
păsările: "O țară e făcută și din păsări,/ Din V-urile mari căzând spre sud/ Rănite, alungate de frig/ Și de trădare,/ Venind înapoi/ Umilite de dor,/ Lunecând pe toboganul cerului/ Recunoscătoare/ Streașinei că nu s-a mutat/ De pe vechiul pridvor./ O țară e făcută și din păsări,/ Cum o biserică e făcută/ Și din viața de apoi". (O țară e făcută și din păsări) Plecarea păsărilor, cauzată de venirea toamnei, de instalarea frigului și de amenințarea iminentă a iernii este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tușe costiniene): el "văzu, prin ferestruia de deasupra ușii, pe tătari izvorând din zare în roiuri negre și apropiindu-se ca umbra unui nor". Rezistența organizată de Stoicea este promptă și fermă: "Din ferestrele cu zăbrele dese, de sub strășini, din pridvoare, coconii și argățimea împușcară în tătari". Punctul slab este constituit chiar de intrarea conacului, fapt exploatat rapid de invadatori: "ușa boierească [...] îngriji pe Stoicea. Și, într-adevăr, tătarii, la adăpost de gloanțe, tăbărâră pe ea. Topoarele lor cădeau ca grindina
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
erau doar stăpânii vremurilor de atunci. Ei mergeau să se Închine lui Dumnezeu, care este unul singur În trinitatea lui, fie că spunem Sfântul Duh sau Sfântul Spirit. Biserica fiind mică, puțini ajungeau Înăuntru pentru Închinăciune, dar stăteau acolo În pridvor și În curte pe Dâmbul unde se slujea În Mănăstirea Doamnei. Probabil că În Toplița să mai fi fost astfel de bisericuțe din lemn În acea vreme. Bătrânii mergeau cu căruțele trase de cai ori de boi, alții rămâneau acasă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Isus, aflată acum la Muzeul Mănăstirii Sf. Ilie din Toplița. Pe o steluță sunt gravate cu litere chirilice numele donatorilor din Toplița, din anul 1851. În prezent pereții sunt din lemn și cărămidă și i s-a mai adăugat un pridvor pentru arsul lumânărilor. Pictura În frescă a fost realizată de Nicolae Gavrilescu de la Gura Humorului În anul 1983. Printre preoții care au slujit la altarul bisericii se numără: dr. Liviu Racoțianu, (1926 - 1929), Ioan Petraș (1930 - 1935), Emil Roșca (1935
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că de aceea-i popă, să ne știe sufletul. Se putea citi căința pe sufletul lor, o părere de rău pentru sudălmile care le ieșeau din gură la mânie. Mânia nu trebuia să dureze prea mult, așa credeau ei. În pridvorul bisericuței din lemn transcendentul coboară, cum zicea Blaga, și acolo ei Își spun jalea și amarul. Prin cupolă, așa mică cum era ea, lumina coboară peste credincioși În fâșii invadând de sus În jos micul locaș de Închinăciune, fără să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Strâmba există și o biserică mai mică și un cimitir mai mic. Pagina web: www.biserici.org Biserica parohială din Giurgioana are hramul Sfinții Voievozi și este construită în anul 1861 pe locul altei biserici, ctitorie necunoscută. Este formată din pridvor, naos, altar și veștmântar, fiind construită din cărămidă pe temelie de piatră, în formă de cruce. Deasupra intrării se află 2 icoane pictate pe zid cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, patronii locașului, iar învelitoarea bisericii este de tablă valganizată
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
piatră, în formă de cruce. Deasupra intrării se află 2 icoane pictate pe zid cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, patronii locașului, iar învelitoarea bisericii este de tablă valganizată (!). Biserica este bine proporționată, are o turlă în formă octogonală deasupra pridvorului, în care se află 3 clopote: unul donat de spătarul Costache Ghica și soția sa, Smaranda, în anul 1861; altul donat de credincioși în anul 1929 iar al treilea este donat de Elena și Ioan Basoc în anul 1931. Biserica
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Ghica (!) și a soției Smaranda, proprietarii moșiei Giurgioana, iar credincioșii satelor Giurgioana și Răcușana au contribuit cu munca. Preot slujitor în timpul construcției a fost Vasile Ivan, după cum reiese dintr-un pomelnic al ctitorilor din anul 1861 ce se află în pridvor. De-a lungul timpului s-au făcut mai multe reparații, între care amintim pe cea din timpul păstoririi preotului Spiridon Focșăneanul, apoi în anii 1902 și 1922, iar în anul 1937 are loc o reparație capitală, când biserica este acoperită
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
la sud de acest sat. Locuitorii sunt români de religie creștină Ortodoxă, iar ocupația principală este agricultura. Biserica Parohială din Giurgiuana are hramul Sf. Voievozi și este construită în anul 1861 pe locul altei biserici, ctitorie necunoscută. Este formată din pridvor, naos, altar și veștmântar. Construcția este din cărămidă pe temelie de piatră în formă de cruce. Exteriorul pereților este tencuit cu nisip, ciment și var apoi stropit cu ciment și nisip. Deasupra intrării se află 2 icoane pictate pe zid
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu ciment și nisip. Deasupra intrării se află 2 icoane pictate pe zid cu Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, patronii locașului, învelitoarea este de tablă galvanizată. Biserica prezintă în exterior un aspect bine proporționat, împodobită cu una turlă așezată deasupra pridvorului. Forma turlei este octogenală și în ea sunt instalate 3 clopote. Clopotul cel mare este donat de Spătarul Costache Ghioca și soția sa Smaranda în anul 1861 și are o inscripție cu litere chirilice despre numele donatorilor. Un alt clopot
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
soția sa Smaranda, proprietarul moșiei Giurgiuana, iar credincioșii satelor Giurgiuana și Răcușana au contribuit cu muncă și osteneală. Preot slujitor în timpul construcției a fost Preotul Vasile Ivan, cum se arată într-un pomelnic din anul 1861 ce se păstrează în pridvorul bisericii în care sunt trecuți ctitorii bisericii. Reparații mai importante s-au făcut în timpul păstoririi preotului Spiridon Focșăneanu și a constat în legarea zidurilor cu fier de un meșter Neculai Movanu din Bârlad. Reparații mai mici s-au făcut în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
casei. Doi seimeni îi tăiară calea și un al treilea îi smulse copilul din brațe și o îmbrânci spre boier Preda. Ticălosul luă băiețelul de picioare și, ținându-l cu capul în jos, îl izbi cu toată puterea de stâlpul pridvorului. Pe loc, sângele sări pe varul alb, roșind peretele, în timp ce creierii copilului zburau în lături. Boierul Preda căzu ca un mal, horcăind, iar Tudora neagră verzuie la față, prinse a vărsa. Mulțimea amuțită se dădea înapoi, căci nu se mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
gătită ca o adevărată prințesă ce era. Când au ajuns sus pe deal și a ajutat-o să se dea jos din trăsură, a băgat de seamă că trupul femeii bătrâne se scutură mărunt, de un tremur abia perceptibil. În pridvor o așteptau Constantin Vel Stolnicul, Iordache și nepotul Constantin Brâncoveanul, băiatul Stancăi, ajuns mare logofăt. Toți purtau caftane din stofe fine brodate cu fireturi de aur și tivite cu blănuri scumpe, cu toate că se aștepta o zi călduroasă. Bătrâna îi salută
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ești doar un slăbănog. Nu te amăgi, ești slăbănogul de la scăldătoarea Vitezda.” Și prin somn, ca venind din altă lume îmi răsunau cuvintele: „Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare care se numește pe evreiește Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare și tulbura apa și cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca un om din cei proști” în odaia rece și fără candelă aprinsă la cap, astăzi ei, cinul preoțesc și călugăresc, veneau să-i aducă cinstire. L-au scos din Curtea domnească opt frați monahi, ducând năsălia pe umeri. În pridvorul bisericii l au așezat în coșciug și așa l-au dus înăuntru. Când a prins a se lumina, au început utrenia, apoi sfânta liturghie. La strană cântau cei mai mari maeștri ai psaltichiei, cu o intonație perfectă demnă de urechile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Radu Vodă, Mihai Vodă și Sfântul Gheorghe pe partea cealaltă. „Aghios o Theos”, cântau monahii greci când Io Șerban Cantacuzino ieșea cu picioarele înainte din biserica domnească. „Sfinte Dumnezeule”, ca la Prohodul din Vinerea Mare, preluară călugării români și mulțimea din pridvor se dădu la o parte, lăsând șirul fraților monahi să iasă în curte. Acum parcă toate clopotele băteau deodată. Dorobanții care așteptau în fața Curții se aliniară, dădură onorul și porniră primii, apoi venea coșciugul, dus de cei șaisprezece monahi în urma
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și coborî în vreme ce dorobanții dădeau onorul. Își îndreptă trupul, îi numără pe toți ai lui. Lipsea doar Mateiaș, mânca l-ar tata, că-i prea micuț. Oftă, lipsea și doamna Maria a Moldovei, Dumnezeu s-o odihnească în pace. În pridvor chiar sfinția sa îi întâmpină. Făcu asupra domnului semnul binecuvântării și intrară amândoi deodată în biserică, urmați de patru diaconi în stihare negre de catifea bordate cu argint în jurul gâtului și la mâneci. În urma lor venea doamna, între Constantin și Radu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
calești au intrat în curtea largă pavată cu lespezi de piatră de Albești și, în urma lor, porțile grele s-au închis. Cu un gest, vodă concedie garda care-l însoțise la denia Vinerii Mari și intră cu pas măsurat în pridvorul cu felinare florentine din fier forjat și sticlă semitransparentă. Din urmă îl ajunseră doamna Marica, capuchehaia Ianache Văcărescu și prinții Constantin și Ștefan. Intrând în sala de jos, Vodă spuse: — Aș dori să cinăm în iatacul doamnei, să pună masa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]