1,135 matches
-
Și-n cinstea ta, - Cea mai cântată din cîte-n lume-au fost cântate, Din fiecare vers voi face Cîte-un breloc de-argint, în care Gîndirile-mi vor sta alături ca niște pietre nestimate De-a pururi încrustate-n bronzul Unei coroane princiare!... * Tu crezi c-a fost iubire-adevărată... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie... Dar ce anume-a fost - Ce-am vrut să fie, Noi nu vom ști-o poate niciodată... A fost un vis trăit pe-un țărm de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
drept prin mijloc. Grand Hotel du Boulevard și Hotel Union 205 s-au deschis cam pe atunci.* Lângă Mitropolie era actualul Hotel Avram 206, apoi, sub Mitropolie, Hotel Nemțoaica 207. Mai era Hotel Macedonia, Hotel de Rusia 208 lângă Hotel Princiar 209, Hotel Patria 210 prin piață, și alte câteva hoteluri mai mici.211 cofetăriile: Din toate cofetăriile de pe vremuri n-a mai rămas decât o sin gură firmă: Casa Capșa. 130 bucureștii de altădată 199. La numărul 2 (în 1897
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
restaurantul de lux Elizeu (Elysée), cunoscut și sub numele de restaurantul Teatrului, care a dăinuit până în anul 1938, când vechea clădire care-l adăpostea a fost demolată. 213. „Confiseria“ Giovanni se afla într-adevăr la 1873 peste drum de „palatul princiar“, după cum precizează Ulysse de Marsillac, într-un local modest, alături de casa Assan (viitorul Hotel Metropol); până în 1866, aici se termina trotuarul de pe Calea Victoriei, care începea la Capșa. Cofetăria Giovanni, afirmă Gheorghe Crutzescu (Podul Mogoșoaiei, p. 137), funcționase prin 1850 la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șapte ani de ilustră domnie și eternă memorie, Vodă-Cuza nu numai că a fost om 208 bucureștii de altădată avut loc la Ruginoasa două zile mai târziu, în prezența ministrului de Război, generalul Ioan Em. Florescu și a doi aghiotanți princiari - reprezentanți oficiali ai autorităților centrale, precum și a amicilor lui Cuza: C. Negri, V. Alecsandri ș.a. Pe tot drumul până la Ruginoasa, precum și la înmormântare au asistat mai multe mii de persoane, îndeosebi țărani, dovadă - cum preciza o broșură contemporană, cu accente
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La Grivița, armata română (14 dorobanți și 2 vânători) a cucerit de la turci 3 tunuri. Printr-un ordin de zi, Domnitorul hotărăște ca două să fie așezate lângă statuia lui Mihai Viteazul, iar unul lângă corpul de gardă de la palatul princiar. În seara de 11 septembrie a sosit în Capitală drapelul luat de cavaleria română de la cerchezi.128 Sosesc și cele trei tunuri luate de la turci. Sunt debarcate în gara Târgoviștea și aduse pe Podul Mogoșoaiei până la statuia lui Mihai. Acolo
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
130; Manuc (Dacia) 128, 130, 142, 218, 255, 266, 303, 380; Metropole 120, 131, 397; Minerva 124; Moldo-Român 130; Negoiu 125; Nemțoaica 130; Neubauer 130; Orient (al Piteșteanului) 116, 129, Orient Nou 104; Oteteleșanu 115; Patria 130; Pesth 118, 130; Princiar 130; Principatele Unite 130; Regal 125; de Rusia 130; Simion 129, 133; Simplon 146, 378, 419; Splendid 116, 129; Stănescu 125; Transilvania 130; Victoria (Calea Victoriei) 113; Victoria („din Șelari“) 130 Hristodor (birtul): 49, 113, 114, 134 Hugues (hotelul; restaurantul): 120
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Guvernului României, Imobiliara 120, 398; de Justiție (Tribunalul Capitalei) 5, 50; Ministerului de Externe 123; indice de nume de locuri 449 Ministerului de Interne 125; Naționala 127; Nifon 118, 126; Parlamentului, Poștelor și telegrafelor (Poșta Centrală) 117, 128; Regal (domnesc, princiar) 113, 115, 116, 120, 121, 128, 131, 135, 143, 146, 147, 376, 377, 381, 393; Grigore Sturdza 123; Suțu 124, 156; Știrbei 129; Telefoanelor 115, 298; Universității (v. și Universitatea) 395 Paltator (cofetăria): v. Baltador Paradis (grădina): 303 parcul: Cișmigiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
desculță”, În drama existenței deține, orgolioasă, doar verbul, egală astfel Demiurgului care, și el, tot de la și prin Cuvânt a pornit: „am cuvântul/ deci sceptrul. Pot domni peste o-mpărăție de vorbe/ și hârtie. Trăiesc nimicul”. O Evă expulzată, dar princiară totuși, „subțire și nocturnă”, cu „muchii reci ca șerpii”, În mână cu chibrituri pentru rug sau candelă. Jungla care i-a fost dată ca Împărăție terestră este singura pe care și-o revendică, patrie plină de primejdiile privilegiate ale cunoașterii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
von Trieste”?... Cândva, nobilii dădeau nume și emblemă de prestigiu unei așezări umane cu care erau identificați. Îi preluau, la rândul lor, numele. Titlul de „von” nici nu este, până la urmă, decât această localizare, nu doar geografică, ci umană și princiară. Acreditare dobândită, nu moștenită. Simbol al aristocrației intelectului și Încununarea izbânzilor sale este Claudio von Trieste. Magris ținuse, acum vreo șase ani, la Bard, o conferință despre orașul său, ca „răspântie”, ca „teritoriu al nimănui”. Emblema exilului. L-am Întrebat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de Interne. Alexandru Ghica, licențiat în drept, fost magistrat, fost director general al Siguranței Statului în 1940, cu o figură și o ținută charismatică și o viață absolut fără pată și afară și în închisoare, cu un prestigiu în adevăr princiar și între deținuți și față de administrația închisorii. Noul venit Nistor Chioreanu este și el o figură proeminentă - doctor în drept cunoscut avocat pledant în Sibiu, este ajutor al lui Nicolae Petrașcu atât în lagărul de la Rostock, cât și în țară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Titus Cergău. Rubrici: „Cărți noi”, „Însemnări”, „Reviste”, „La redacție”, „Artiști dobrogeni”. Numărul versificatorilor este mare: Gr. Sălceanu, I. Dumitrescu-Frasin, Titus Cergău, Ada Val, Em. Papazisu. Proză semnează M. Pricopie, Al. Gherghel ș.a. publicistică - Ioan Micu (Panait Cerna), Roman Secăreanu (Poezia princiară a lui Radu Gyr), I. Simionescu (Dobrogea românească), N. Iorga (Istoria Dobrogei). Apar traduceri din poezia lui Al. Blok, Baudelaire, Petőfi și din scrierile lui Ovidiu, căruia i se dedică numărul 9-10/1939. Se publică și folclor dobrogean. Alți colaboratori
GANDURI DE LA MARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287154_a_288483]
-
din sclipiri de ametist// ... mai exist? nu mai exist?” - Răpind ochiul din izvoare). În calea timpului poezia este o armă tăioasă, ce se vrea înnobilată de reflecția stoică și dăruirea artistică („Încărunțit de gând/ să locuiești într-un cuvânt/ palat princiar/ cu ferestre de azur/ să auzi de demult/stele tremurând/prelungul zăpezilor/clinchet pur// cuvântul/sabie vremii/să lunece-n / oțelită lumină/pe-ale lumii/lunge milenii/sania lunii/ lină să vină// încărunțit de gând/să locuiești/într-un cuvânt
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
obidă. Pentru protectorul său, Grigore Ghica, autorul recurge la o înșirare encomiastică de calități: bun judecător și milostiv cu familia predecesorului său, politician abil în conflictele cu tătarii, spirit înnoitor în acțiunile sale culturale și edilitare, ce dădeau strălucire Curții princiare. Guvernarea lui „ca o lumină au străluminat, plină de bucurie”. Cronica rămâne o mărturie bogată în date istorice, politice și sociale (despre starea populației și fiscalitate, despre viața comercială din târguri ș.a.). Valoarea literară a textului provine din bogăția portretistică
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
Crăciun, București, 1945; Émile Zola, Madeleine Férat, București, 1924, Visul, București, 1928, Otrava, I-II, București, 1929; George Sand, El și ea, București, 1926, Ultima dragoste, București, 1930, Cora, București, f.a.; Ivan Bunin, Potirul vieții, București, 1928; Joseph kessel, Nopți Princiare, București, 1928; F.M. Dostoievski, Umiliți și ofensați, București, 1930, Casa morților, București, 1944; Jack London, Martin Eden, I-II, București, 1931; Cervantes, Don Quijote, I-II, București, 1936; Fenimore Cooper, Corsarul roșu, București, 1937, Pilotul, București, 1938; André Maurois, Instinctul fericirii
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
mult decât calul, șoimul este animalul preferat al cavalerilor începând cu secolul al XII-lea. Este pasărea nobilă prin excelență. Este interzis țăranilor să îl aibă. În rest, a-l cumpăra este foarte scump, a-l oferi este un cadou princiar. Moartea unui șoim este o pierdere dureroasă pentru stăpânul său"2. Prin urmare, șoimul nu este prețuit doar pentru ajutorul concret pe care îl dă aristocraților la vânătoare, ci și (sau mai ales) pentru faptul că el ajunge să reprezinte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
14-26. 24 Idem, pp. 20-21. 25 Claudio Moreschini, op. cit., pp. 176-179. 26 Dimitrie Cantemir, Metafizica, p. 202. 27 Pentru un comentariu privitor la raporturile lui Cantemir cu opera lui Aristotel, vezi și Ștefan Lemny, Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea, prefață de Emmanuel le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 71. În cultura română, contemporan cu Dimitrie Cantemir, Mitropolitul Antim Ivireanul dă și el glas, într-una din cele mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
14-26. 186 Idem, p. 20-21. 187 Claudio Moreschini, op. cit., p. 176-179. 188 Dimitrie Cantemir, Metafizica, p. 202. 189 Pentru un comentariu privitor la raporturile lui Cantemir cu opera lui Aristotel, vezi și Ștefan Lemny, Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea, prefață de Emmanuel le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 71. În cultura română, contemporan cu Dimitrie Cantemir, Mitropolitul Antim Ivireanul dă și el glas, într-una din cele mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru o bună bucată de vreme), iar de acolo bibliotecarul prințului Mihail Sturdza (cunoscător de germană), apoi apropiat de Mihail Kogălniceanu, coleg de lojă masonică cu toți revoluționarii moldoveni de la 1848, y compris Cuza. Se ceartă cu Asachi pe favorurile princiare, iar la sfârșitul vieții, după ce reușește să obțină o slujbă de la Alexandru Ioan Cuza, în 1866, înființează prima școală de sericicultură din România. Începe să crească viermi de mătase și face avere. Alex. Leo Șerban: Nu ți se pare că
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
curtea palatului. într-o dimineață, curtea fu trezită de țipetele sălbatice ale împărătesei. Bătea cu furie din picior, în pridvorul palatului, îmbrăcată, în ciuda frigului paralizant, doar într-o rochie de voal subțire; pridvorul se afla de cealaltă parte a grădinii princiare, vestită peste mări și țări, acoperită acum de un strat gros de zăpadă. Era atît de frig, de parcă lumea ar fi fost pusă sub un glob de gheață. Cuvintele mînioase ale împărătesei erau mici clopote zăngănitoare, dar de-acum, strigătele
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
în Occident... Pe urmă, această ființă uzată, care trăise atâția ani de foamete acută, vrea să mă învețe pe mine, mai ales, care nu știam, rusește. De ex. când îi arăt, mutește, cheia camerii, ea râde fericită din cauza darului nostru princiar, exclamând veselă: Niet, niet, pa ruski! adică să-i spun numărul camerii pe rusește; și nu mă lasă până când nu spun și cifra și cluci... E felul ei de a mă răsplăti, de a se achita, învățându-mă cu duioșie
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
cu exceptia de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "DI ER Gamma Services" - S.R.L. din București într-o cauză comercială având ca obiect evacuarea autoarei excepției, solicitată de către Societatea Comercială "Princiar 90" - Ș.A., pe cale de ordonanță președințiala. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că aplicarea dispozițiilor legale criticate poate conduce la încălcarea dreptului de proprietate, din moment ce pe calea ordonanței președințiale doar "se pipăie" fondul și se ia măsură provizorie
DECIZIE nr. 309 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151544_a_152873]
-
500 LEI, iar dedesubt, anul emisiunii - 2009; la exterior, inscripțiile circulare "ROMÂNIA" - în partea de sus și "ALEXANDRU IOAN CUZA" - în partea de jos. Reversul prezintă stemele reunite ale Moldovei și Țării Românești în scuturi ovale, timbrate de o coroană princiară, simbolizând unirea celor două principate sub același suveran; la exterior, inscripția circulară "UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE * 24 IANUARIE 1859 *". Articolul 3 Monedele, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare a tematicii emisiunii, redactate în limbile
CIRCULARĂ nr. 4 din 21 ianuarie 2009 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede dedicate aniversării a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207072_a_208401]
-
târziu, după o domnie de 56 de ani, fiul său urmându-i la tron ca Albert al II-lea, Prinț Suveran de Monaco. După o perioadă de doliu oficial, Prințul Albert al II-lea a preluat în mod oficial coroana princiară la 12 iulie 2005, într-o sărbătoare care a început cu o solemnă Liturghie la , unde tatăl său fusese înmormântat cu trei luni mai devreme. Accederea sa la tronul monegasc a fost un eveniment cu o altă ceremonie, la care
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
solemnă Liturghie la , unde tatăl său fusese înmormântat cu trei luni mai devreme. Accederea sa la tronul monegasc a fost un eveniment cu o altă ceremonie, la care au participat șefi de stat străini la 18 noiembrie 2005, în Palatul Princiar istoric din . La 27 august 2015, Albert al II-lea și-a cerut scuze pentru rolul jucat de Monaco în facilitarea deportării unui total de 90 de evrei și luptători din Rezistență, dintre care doar nouă au supraviețuit. „Am comis
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
care, împreună cu structurile militarizate de stingerea incendiilor și protecție civilă (Sapeurs-Pompiers) formează totalitate forțelor publice ale Principatului Monaco. "Compagnie des Carabiniers du Prince" a fost creat de prințul Honoré al IV-lea în 1817 pentru protecția Principatului și a familiei princiare. Compania numără exact 116 ofițeri și soldați; în timp ce subofițerii și soldații sunt localnici, ofițerii, în general, au servit în . În plus față de îndatoririle de pază, Carabinierii patrularează plajele Principatului și apele de coastă. Monaco este un oraș-stat suveran, cu 5
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]