1,382 matches
-
cu care bucătăresele mele, din toate timpurile, mă invitau la pat; pentru că a reușit, s-a prins, din întâmplare, cu intenție și fără alte adaosuri. Abia ieșisem - parcă expulzat - și eram din nou afară, când Ilsebill a spus fără dubii principiale: "Ei, de data asta o să fie un băiat." A nu se uita cimbrul. Cu cartofi copți sau, ca pe vremuri, cu mei. Întotdeauna, carnea de berbec este recomandabil să fie mâncată din farfurii încălzite. Totuși, sărutarea noastră, dacă îmi este
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
de a face cu sofismul cauzei false, întrucât faptul că Dinescu sau alți membri ai CNSAS amenință cu greva foamei în cazul desființării instituției poate să nu aibă nici o legătură cu "teama șomajului" care, nedeclarată de Dinescu, nu are cum, principial, să fie cunoscută de autorul articolului din Jurnalul Național. Aceasta în condițiile în care, pe de o parte, motivația oficială vizează necesitatea deconspirării Securității ca poliție politică. Textul următor instanțiază sofismul denumit post hoc ergo propter hoc: "La nici o lună
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cercetarea de față stă sub semnul atitudinii pe care găsim nimerit a o boteza drept "agnosticism epistemologic", în sensul că analiza examinează secreția discursivă a literaturii didactice fără a o raporta la un pretins cunoscut adevăr istoric. Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic, atât de caracteristic epocii anterioare, face loc unei atitudini deschise principial înspre examinarea diverselor ipoteze disponibile (de ex: Tafrali, 1935, pp. 122-124, discută diferite teorii legate de perioda întemeierii Țării Românești, păstrând permanent o distanță critică față de fiecare în parte). Despre pactul unio trium nationum din 1437 se afirmă că "actul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial al doctrinei comuniste. Aceasta reiese fără urmă de îndoială din faimoasa replică pe care o dau la acuzația formulată împotriva comuniștilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial al doctrinei comuniste. Aceasta reiese fără urmă de îndoială din faimoasa replică pe care o dau la acuzația formulată împotriva comuniștilor, cărora "li s-a mai imputat că ar voi să desființeze patria, naționalitatea": "Muncitorii nu au patrie. Lor nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
același timp și un prooroc al postnaționalismului. Națiunea este continuu săpată la temelii de forțele de producție care nu mai respectă barierele politice. Revoluția industrială, descătușând forțe nebănuite ale producției, angrenează piețele naționale, anterior autarhice, în cadrul sistemului economic mondial. Antinaționalismul principial este totuși temperat prin adăugarea unei componente inspirate de Realpolitik: ținând cont de starea de fact, a existenței cadrelor naționale, lupta proletariatului pentru acapararea puterii politice trebuie să ia notă de aceste realități. Tocmai de aceea, chiar dacă muncitorii sunt apatrizi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă. Am văzut cum sub presiunea circumstanțelor, Lenin a formulat teza dreptului de autodeterminare națională ca premisă a tranziției la socialism. Aceasta a fost o concesie tactică și provizorie, nicidecum o finalitate politică. Mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
particular a încercat să restaureze tradiția pedagogică românească întreruptă pentru o jumătate de veac de regimul socialist. Art. 103 al Legii din 1995 menționează că "Învățământul particular constituie o alternativă la învățământul de stat sau îl completează". Cu toate că acceptă privatizarea principială a educației, autoritățile ministeriale mențin controlul educațional asupra sistemului particular prin obligativitatea aprobării planurilor de învățământ și a programelor analitice de către Ministerul Învățământului. De asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi desăvârșit. Lenin a consfințit formula pragmatică "național în formă, socialist în conținut", iar după el, Stalin a postulat teza "socialismului într-o singură țară". Tito în Iugoslavia și mai târziu Ceaușescu în România au fuzionat cele două doctrine politice principial ireconciliabile sub forma "național-comunismului". După aproape două decenii de antinaționalism prezentat ca "patriotism socialist" (1948-1964), N. Ceaușescu a recuperat zestrea naționalistă a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Șerban Cioculescu, în efectele terapeutice ale versului alexandrin, cu rigorile sale formale, recomandat odată autorului Brățării nopților, pentru a fi de acord că în scrisul acestuia există multe „virtuți poetice neîndiguite”, explicabile, desigur, și prin „uzul și abuzul unei disoluții principiale” caracteristice „poeziei moderniste” în genere - cum observă criticul cu altă ocazie - dar, nu mai puțin, prin frecventa neglijare de către poet a „principiului ordonator” capabil să asigure „grămezii de semnificanți” minima coerență, fie și pe temeliile mișcătoare ale luxuriantei „imagi-NAȚIUNI”. În
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fie totuși suficient] pentru a sugera felul în care principiul, în sensul de mai sus, reușește în mare m]sur] s] redea esență caracterului și s] contureze aștept]rile reciproce fundamentale ale oamenilor. De aici reiese c] a nu fi principial este o critic] central] care poate fi adus] cuiva. Atunci cand compromisul recurge la sacrificiul principiului, acesta înceteaz] a mai fi o cerinț] normal], poate nefericit], a colabor]rii sau conflictului și devine suspect din punct de vedere moral. Paradigmă machiavelic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]str]rii conștiinței. Individul este loial instituțiilor societ]ții. A face ceea ce este bine înseamn] a îndeplini obligațiile și îndatoririle instituționale. Individul face ceea ce este bine cu scopul de a-și p]stră instituțiile. Nivelul C. Nivelul postconvențional și principial Etapă 5 Etapă drepturilor cu întâietate și a contractului social. O persoan] recunoaște c] exist] o perspectiv] rațional] conform c]reia exist] valori și drepturi - precum viață și libertatea - care nu își datoreaz] importantă instituțiilor sociale, si care trebuie susținute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un articol că este unul din directori, iar în septembrie anunță că a devenit singurul proprietar și director al ziarului. Macedonski a publicat în V. articole de atitudine, în care își delimita poziția politică în raport cu liberalii, dezamăgit nu atât principial, cât în ceea ce privește recunoașterea și răsplătirea meritelor sale. Combătând-i din ce în ce mai violent pe „roșii”, își atrage fulgerele presei liberale oficioase, fiind atacat chiar de „Telegraful”, la care colabora. Macedonski dă pentru partea literară a ziarului tălmăciri din Gottfried August Bürger și
VESTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
Vlahuță creionează satiric figurile parazitare ale epocii, Alceu Urechia (sub pseudonimul Iodoform) consemnează evenimente ori aspecte ale vieții politice și culturale surprinse în latura lor ridicolă (satira alunecând deseori spre gluma ieftină), deformate caricatural (Ghiveci săptămânal). Fără a o recunoaște principial, V. a cultivat astfel o literatură de atitudine antiburgheză, cu accente presămănătoriste, care sub raport artistic suferă adesea de facilitate. În primul rând proza lui Vlahuță nu se poate salva de schematism, sentimentalism, de accente melodramatice sau moralizatoare. Meritul revistei
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
inovatoare, caracterizată prin două trăsături fundamentale: a) anticiparea evenimentelor și b) participarea la soluționarea problemelor, cu asumarea responsabilității pentru activitățile întreprinse; - există un „orizont fără limite al învățării” umane care se bazează pe valorificarea optimă a potențialului uman, el însuși principial, nelimitat și neexplorat corespunzător; - învățarea asigură atât formarea și devenirea individului, cât și funcționarea (menținerea, în limite normale), dezvoltarea și evoluția societății. În ipostaza ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vârstă și inteligențătc " Noi perspective în abordarea relației dintre vârstă și inteligență" Baltes, Dittmann-Kohli și Dixon (1984) propun noi modele, mai cuprinzătoare și mai realiste, privind dinamica intelectuală în raport cu vârsta. Concepția lor are la bază câteva idei generale cu valoare principială: - evoluția, stabilitatea și declinul sunt fenomene coexistente în procesul dezvoltării intelectuale a omului; - inteligența funcționează, cel puțin la nivel mediu, până la vârsta de 60 de ani (uneori chiar mai mult); - dacă există un declin al abilităților cognitive, acesta se constată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticați, nici nu-l contraziceți direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea”): vânează greșelile celorlalți, critică întruna, încearcă să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să identifice cu maximum de acuratețe tipul temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inovatoare, caracterizată prin două trăsături fundamentale: a) anticiparea evenimentelor și b) participarea la soluționarea problemelor, cu asumarea responsabilității pentru activitățile întreprinse; - există un „orizont fără limite al învățării” umane care se bazează pe valorificarea optimă a potențialului uman, el însuși principial, nelimitat și neexplorat corespunzător; - învățarea asigură atât formarea și devenirea individului, cât și funcționarea (menținerea, în limite normale), dezvoltarea și evoluția societății. În ipostaza ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vârstă și inteligențătc " Noi perspective în abordarea relației dintre vârstă și inteligență" Baltes, Dittmann-Kohli și Dixon (1984) propun noi modele, mai cuprinzătoare și mai realiste, privind dinamica intelectuală în raport cu vârsta. Concepția lor are la bază câteva idei generale cu valoare principială: - evoluția, stabilitatea și declinul sunt fenomene coexistente în procesul dezvoltării intelectuale a omului; - inteligența funcționează, cel puțin la nivel mediu, până la vârsta de 60 de ani (uneori chiar mai mult); - dacă există un declin al abilităților cognitive, acesta se constată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticați, nici nu-l contraziceți direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea”): vânează greșelile celorlalți, critică întruna, încearcă să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să identifice cu maximum de acuratețe tipul temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a legăturii covalente a fost făcută de Heitler și London în cazul moleculei de hidrogen. Ei au calculat funcția de undă a orbitalului molecular ce ia naștere prin cuplarea electronilor neîmperechiați din stratul de valență ale atomilor. Calculul explică posibilitatea principială de formare a unei molecule din doi atomi de același fel (moleculă homonucleară) dar chiar și în aceste cazuri se recurge la unele ipoteze simplificatoare. Inițial cei doi atomi aflați în stare fundamentală se consideră la o distanță suficient de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
reduse și, în același timp, inutile (pierderi termice), care nu interesează din punctul de vedere al prejudiciului produs de foulingul biologic. Există însă o foarte mare suprafață de transfer termic, la nivelul picăturilor și peliculelor de apă din turn, necesare principial pentru funcționarea turnului de răcire, dar care nu este afectată de prezența foulingului biologic (apa se răcește pe sine, nu pe altcineva); s’ar putea spune chiar că foulingul mărește rugozitatea suprafețelor și, prin urmare, suprafața de schimb termic și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]