2,086 matches
-
relata o serie de situații și evenimente și, prin extensie, contextul spațio-temporal (inclusiv NARATORUL și NARATARUL) al actului. Pot exista mai multe instanțe povestitoare distincte într-o singură narațiune, fiecare implicînd același narator (Nodul de vipere, Jurnalul unui om de prisos), sau unul diferit (Manon Lescaut). ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NARAȚIUNE PRIMARĂ, VOCE. intelect [dianoia]. Vezi JUDECATĂ. ¶Aristotle 1968 [1965]. inteligență centrală [central intelligence]. Vezi CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ. H. James 1972. intercalare [intercalation]. Vezi INSERȚIE. ¶Greimas, Courtés 1982. intertext [intertext]. 1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai de luat aminte, fie-mi ertat Înălțate Doamne a zice, este, căci voește [directorul austriac Librecht] ca numai din străini să fie întrebuințați de amploaianți în această serviție, dovadă, căci prin toate birourile sunt câte un însămnat și de prisos număr din aceștia”. La 23 septembrie 1857, direcția centrală a telegrafiei a avut de rezolvat alt conflict, izbucnit între directorul adjunct al biroului telegrafic din Vaslui, Ivanovici, și șeful său Podlisezki. Ostilitatea împotriva austriecilor s-a manifestat în aceeași vreme
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă seama că acea mașină nu putea da randamentul dorit de el, dacă nu era acționată prin forța aburului. De aceea, el a cerut Consiliului Administrativ permisiunea de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința pităriei publice cu care m-am însărcinat”. Cererea i-a fost aprobată. În mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privește pe polonezi, ei nu-și desăvârșiseră preparativele în Principate și nici colaborarea cu românii, ceea ce explică participarea lor insuficient de bine organizată și coordonată la desfășurările din primăvară. Această participare a fost pe deplin dovedită și ar fi de prisos să ne mai oprim asupra ei. Ne interesează însă calea pe care emigrații polonezi au fost atrași la mișcare și ce anume reprezentau ei. Interogatoriile polonezilor, arestați după evenimentele din martie 1848 la Iași, ca și, în general, actele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a ceea ce este mai bun. Aceasta este misiunea noastră și noi o vom îndeplini”. Acest pasaj este atât de concludent pentru aprecierea naturii și a țelurilor lui Stein și ale inspiratorului său Bruck, încât orice comentarii ni se par de prisos. Se cuvine însă să desprindem două elemente din profețiile lui Stein și anume cel potrivit căruia cucerirea economică a țărilor române avea să se producă ca urmare a unor acțiuni, a unor legi economice obiective, ceea ce este foarte adevărat, căci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alaegerea unui limbaj diferențiat în funcție de intervievat și de subiectul ales; * disponibilitatea de a asculta. Caracteristicile textului jurnalistic Stilul jurnalistic presupune concizie, acuratețe, claritate, credibilitatea și adaptarea la eveniment. Textul trebuie să fie simplificat prin eliminarea cuvintelor și a propozițiilor de prisos, a redundanțelor și a detaliilor fără sens. Vor fi evitate clișeele, platitudinile, repetițiile, pleonasmele. Un text trece proba acurateței când sunt identificate corect numele de persoane, datele istorice, geografice, statistice, etc. Este important ca elevii să conștientizeze că un articol
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
preveni comiterea acesteia din nou, în scopul conservării întregii omeniri"135. Cesare Beccaria considera că "pentru ca o pedeapsă să aibă efectul dorit este de ajuns ca suferința pricinuită să depășească beneficiul pe care îl aduce infracțiunea; și în socoteala acelui prisos de suferință trebuie să intre inevitabilitatea pedepsei și pierderea profitului pe care l-ar aduce infracțiunea"136. Pentru a determina dacă o pedeapsă este justificabilă, utilitariștii încercă să anticipeze urmările pe care le poate avea aplicarea acesteia. Dacă se compară
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Iată! aidoma unor ghirlande-n cerul de la Răsărit Cînd primăvară gureșa vine dansînd din Răsărit, Ahania veni 195 În zboru-i tresăltînd, precum atunci cînd un balon de aer la suprafață Unui lac se nalta, Ahania cu bucurie înălțatu-s-a. Prisosul Bucuriei decît durerea e mai rău; inima ei bătu înalt, sîngele ei Bufni din vasele-i strălucitoare: căzu jos moartă la picioarele lui Urizen Întinsă, un leș cu zîmbetul pe buze: au îngropat-o-ntr-o tăcută peșteră. 200 Urizen plînse-o lacrima; Întunecatu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unui minor, în orice legislație din lume, se cuvin ani grei de pușcărie, iar pentru uciderea a doi minori, pedeapsa capitală", a citat din Codul Penal procurorul militar, precizând că, dat fiind că faptele sunt dovedite, orice comentariu este de prisos. În momente atât de dramatice, trebuind să se dea un îndemn de reconciliere cu partea adversă, însuși Marele Stat Major l-a angajat drept apărător pentru fruntașul Robert Richard W. Strauss pe maestrul Ludovic L., desigur sub alt nume (nici
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
concluzia în ce privește banii devine una logică: atunci când dispare proprietatea privată, dispar și banii: Când în sfârșit întregul capital, întreaga producție și întregul schimb vor fi concentrate în mâinile națiunii, proprietatea privată se va lichida de la sine, banii vor deveni de prisos, iar producția va crește în asemenea măsură și oamenii se vor schimba într-atât, încât vor putea dispărea și ultimele forme de relații ale vechii societăți"1201. Socialismul, ca primă fază a orânduirii noi, comuniste, se afla, în concepția ideologilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
instrumente de producție. Făcând abstracție de raritatea lor, aurul și argintul sunt în comparație cu fierul și chiar cu arama, metale prea moi pentru a putea fi folosite în acest scop. (...) Pe cât de inutile sunt în procesul de producție, pe atât de prisos apar ca mijloace de subzistență, ca bunuri de consum. (...) ele apar oarecum ca o lumină solidă care este dezgropată din adâncuri, argintul reflectând toate razele de lumină în compoziția lui originală, în timp ce aurul reflectă potența cea mai înaltă a culorii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la care ar trebui să circule în mod real aurul pe care ei îl reprezintă (...). Acest minim poate fi emis. Când acesta este depășit, iar gradul de saturație scade la minim, o parte din banii de hârtie devin imediat de prisos. În cazul acesta întreaga cantitate de bani de hârtie din cadrul lumii mărfurilor nu reprezintă, totuși, decât cantitatea de aur determinată de legile ei imanente, deci singura cantitate de aur reprezentată de ei. Așadar, dacă masa banilor de hârtie reprezintă dublul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
d’un poète și À l’Inconnu), iar cele scrise în rusește, în placheta Zavitki hrizantemî (1937). D. este și autoarea romanului În ghearele vulturului (1937), iar în 1941 anunța că avea gata de tipar volumele Lacul himerelor, Cei de prisos și Cetatea lui Arald. A tradus versuri de Rabindranath Tagore. SCRIERI: Le Luth brisé, București, [1929]; L’Idylle d’un poète, București, [1929]; À l’Inconnu, București, [1929]; Simfonia amurgului, București, 1937; Petale de crizanteme, Bălți, 1937; În ghearele vulturului
DOLENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
în vechime de autohtoni-sunt traduceri din limba dacică sau latină ori slavă. Cele mai vechi sate românești erau alcătuite în chipul (felul) următor: o gintă (familie mare) exploata un hotar, schimbând pământul lucrat în fiecare an, fără regulă, locurile de prisos fiind destule în marginea hotarului. În aceste sate de tip dacic, trecerea de la această formă economică primară la o împărțire a pământului între familii s-a făcut într-o epocă foarte veche, despre care nu s-a păstrat nici o amintire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Les Aventures de Télémaque de Fénelon. Personajele sunt înrobite unei singure trăsături de caracter, sub impulsul căreia acționează aproape orbește. Acțiunea stă sub semnul destinului eroilor, iar impresia pe care o produce este puternică. Condusă foarte strâns, fără scene de prisos, intriga face totuși concesii spectaculosului, ca, de altfel, întregul limbaj al piesei, orientat către declamația pompoasă. A doua tragedie, Amilcar Barca, generalisim al Cartaginei (1894), a împrumutat subiectul din romanul lui Flaubert, Salammbô. Încercând să compună o piesă de meditație
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
B. lasă să pătrundă în contribuțiile lui episoade de aventură, mister, intrigi amoroase, baluri, dueluri. Unele studii tind să ia o turnură romanescă. De altfel, cărturarul a și compus, în rusește, între 1953 și 1956, un roman, Ultimul om de prisos, rămas netipărit. Medalioanele de scriitori (C. Stamati-Ciurea, Al. Donici, I. Sârbu, Dimitrie Moruzi, C. Stere, Leon Donici) alcătuiesc, laolaltă, un compediu de literatură basarabeană, minat însă de un șovăielnic simț al valorii. Într-o măsură, erorile de gust sunt compensate
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
câteva zvâcniri, trupurile le înțepeneau, înghețate de vântul tăios. Șira spinării li se acoperea cu cristale, asemenea unor diademe fabuloase. Vorbeam puțin. Liniștea adâncă a câmpiei înzăpezite, cerul argintiu, somnul profund al marelui fluviu făceau ca vorbele să fie de prisos. Uneori, Pașka, tot căutând un loc mai bogat în pește, se apropia periculos de mult de plăcile lungi de gheață întunecată, umedă, măcinată de izvoare... Mă întorceam când auzeam un pârâit și îmi vedeam colegul zbătându-se în apă și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pentru Franța... Erau umbrele unui imperiu care strălucise odinioară în cele patru colțuri ale lumii... Inscripția cea mai recentă era totodată cea mai scurtă: Françoise, 2 noiembrie 1952 - 10 mai 1969. Șaisprezece ani, orice alt cuvânt ar fi fost de prisos. M-am așezat pe dale, închizând ochii. Simțeam în mine densitatea vibrantă a tuturor acelor vieți. Și, fără să încerc să-mi formulez gândul, am murmurat: - Ghicesc climatul zilelor și morții lor. Și misterul acelei nașteri la Biarritz, în 26
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
trecutului istoric al poporului român, la dezvoltarea unor sentimente patriotice, de dragoste și recunoștință față de strămoșii neamului și față de faptele lor. Contribuim, În acest mod, la stimularea interesului elevilor pentru literatura istorică, pentru citit, pentru cunoaștere. Prin urmare, pare de prisos a mai vorbi, În detaliu, despre oportunitatea lucrării și despre interesul pe care sperăm să-l aibă o asemenea realizare. Totodată, avem convingerea că această carte reprezintă Încă un succes profesional al Învățătorilor Maria și Neculai Buciumaș, care au avut
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
catifea, mătase și celelalte și celelalte. (ea deschide carta și arată lui Histrio) HISTR[IO] (necăjit) Vă rog domnișoară... ROSAM[UNDA] Vă rog nu-mi mai spuneți nimica, știu eu că vreți să-ncepeți a-mi face complimente, e de prisos. Eu ți-arăt cu mare plăcere, sunt mândră de asta, și lui Primo-quinto i le-arăt pe toată ziua de vro 10, 15 ori. (i-arată un desemn) Ia cată numai aci, într-adevăr o să te miri, ce zici la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mea soție... O să... nu știu cum aș spune-o... mi-e rușine chiar și mie. Cinsprezece ani trecură de când ne-am căsătorit Dar ca să devin părinte nici în gând mi-ar fi venit. Iar acuma ea-mi vestește un noroc prea de prisos Ce mă miră și-mi insuflă îngrijiri fără folos. Auzind acestea toate am rămas de tot confuz; Însă-acum nici o dorință nu mai pot să i-o refuz, Pe-a mea scumpă jumătate căuta să mi-o împac Și cu orice
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voiești a face, ce dorești tu a-mi propune? PSAMIS Înaintea unei Lais nu se cade... ARIOBARSANES Spune numa. Acest târg se poate face. LAIS Ce idei vă vin acuma? ARIOBARSANES Are-un cântăreț din fluier care-i este [de] prisos Și vrea să mi-l treacă mie, ieften, fără de folos, Și eu cred că chiar în clipă ne-nvoim numaidecât. Cât ei tu? PSAMIS Față cu Lais...? ARIOBARSANES Las' s-auză. Spune cât. PSAMIS Trei talenți. {EminescuOpVIII 451} ARIOBARSANES E
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spun drept, mă tem de moarte. LAIS Oare tu vorbești acum? CHALKIDIAS Ce-am făcut, ce v-am zis vouă nu-mi mai place nicidecum. Au fost fapte ușurele de copil lăudăros Ce-n a lui deșertăciune se mândrește cu prisos. M-am convins că umilința de acum mi se cuvine Și căință de purtarea mea cea fără de rușine. BOMILKAR Dacă ții atât la viață, așa scumpă o socoți, Nu se cuvenea a face chiar cu moartea ta negoț, Căci e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
impunîndu-i ca datorie de conștiință precum și ca ordin anume ca să dea mână de ajutor cu sfatul, fapta și orice mijloace materiale și morale potrivite lui Ștefan banul Bosniei la opera stârpirii, căci acesta, presupunând că va avea ajutor cu de prisos de din afară, concepuse ideea, plăcută lui Dumnezeu și priincioasă catolicilor, de-a estermina pe ereticii din țara lui și de-a ridica și răspândi catolicismul. Neizbutite încercări de uniune în Bulgaria și Macedonia. Înfrățirea politică a românilor cu bulgarii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părăsită de răsculați, stătea din Em până-n Dunăre fără apărare la voia împăratului, și acesta putea s-o petreacă în bună voie, să ocupe țară și orașe și să le stăpânească statornic. Dar, în loc de-a lepăda garnizoane cu de prisos în orașele și târgușoarele din Em, așezate în văi sau pe {EminescuOpXIV 82} culmi de dealuri, el se mulțămi să aprindă proviziile de grâne din țară și, legănat în liniște prin amăgitoarele asigurări de supunere ale românilor, ce răsăreau sporadic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]