1,064 matches
-
un concept, un model nou, o tehnică nouă. După întrunire, membrii grupului trec la elaborarea amănunțită a unui "model", apoi la "experimentarea" acestuia și la "prospectarea pieței". Procesul sinectic are mai multe etape: Etapa 1. Problema așa cum este dată (PAG problem as given), precum urmează prezentată grupului, fie de către cineva din afară (clientul expert), fie de cineva din grup. Scurta analiză a PAG face ca ceea ce este străin să devină familiar prin intermediul metaforelor și analogiilor. Purjarea este procesul de eliminare a
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
of Political Community: Ethical Foundations of the Post-Westphalian Era (Cambridge). (1999) "Transforming Political Community: A Response to the Critics", Review of International Studies, 25(1). (2001) "Citizenship, Humanity and Cosmopolitan Harm Convention", International Political Science Review, 22(3). (2002a) "The Problem of Harm in World Politics: Implications for the Sociology of States-Systems", International Affairs, 78(8). (2002b) "Unnecessary Suffering", în K. Booth și T. Dunne (ed.), Worlds in Collision: Terror and the Future of Global Order (London). Linklater, A. și Suganami
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
the Changing International Order", International Affairs, 71 (3). (1999) "Global Environment and International Inequality", International Affairs, 75 (3). Simpson, G. (2004) Great Powers and Outlaw States: Unequal Sovereigns in the International Legal Order (Cambridge). Singer, J. D. (1961) "The Level-of-Analysis Problem in International Relations", World Politics, 14 (1). Skocpol, T. (1979) States and Social Revolutions (Cambridge). Smith, M. J. (1986) The Realist Thought from Weber to Kissinger (Baton Rouge). Smith, S. (1995) "The Self-Image of a Discipline: A Genealogy of International
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
arhitectonică se profilează paradigma separării între om și creaturile vii sau neînsuflețite. Omul se detașează net de vecinii săi, căci el are o putere, legată fundamental de folosirea rațiunii, care este aceea de a vorbi. La fel cum procesele general problem solver ale lui H. Simon ne ancorează în schema deciziei carteziene (culegere de informație, deliberare și alegere dihotomică), la fel și acest ineism al facultății limbajului nu ne îndepărtează deloc de Descartes: teoria clasică a limbii, ale cărei contururi le
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
care joacă rolul femeii. Iată-ne înarmați pentru a înțelege eficacitatea, limitele și... derapajele susținătorilor unei concepții reprezentative a inteligenței artificiale. 2. Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell 27 Cinci postulate: Postulatul nr. 1: Întrebarea este redusă la problem solving: o ființă individuală, normală; durata limitată. Asupra a ce vor autorii noștri să lucreze în mod special? Răspuns: "Prezentul studiu se referă la performanța adulților inteligenți în cultura noastră". Sarcinile discutate sînt deci scurte (o jumătate de oră) și
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Iată-ne liniștiți, dacă ar fi nevoie: concepția despre comunicare a lui Simon coincide exact cu concepția despre decizie (pregătirea-decizia-executarea) și despre inteligența artificială. În cele trei cazuri simplificările sînt abuzive și, cîteodată, operatorii: fie că este vorba de local problem solving care există în nucleul sistemelor-expert, de raționalitatea limitată, care personifică, de fapt, din punct de vedere statistic, alegerile cele mai probabile în organizații, sau de comunicarea artificială care își propune nu să ne permită să comunicăm, nici să ne
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
independente unele de altele. Și, în plus, pilotul dispune de un sistem de reglare manual, independent de cele patru precedente." În fond, analizele lui Landau sînt clasice și vechi. În 1969, el publică un articol intitulat "Redundancy, rationality and the problem of duplication and overlap" (Redundanță, raționalitate și problema repetării și a suprapunerii). Redundanța este adesea văzută ca un exces. Totuși, folosirea redundanței este foarte frecventă. Pentru că, ne spune Landau, chiar incertitudinea din propria mea gîndire, incertitudine pe care încerc să
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
human information processing, Cognition 10 Elsevier Sequoia SA Lasanne, 1981, pp. 235 -240. 24 Chomsky, Réflexions sur le langage, Maspero, 1977. 25 What I see is what I get. 26 În Mind, vol. XLIX, nr. 236, 1950. 27 În Human Problem Solving, New Jersey, Englewood Cliffs, Prentice Hall, Inc., 1972. 28 Human Problem Solving, op.cit., p. 5. 29 Trebuie citit articolul Joanei Pomian în Quaderni (nr. 1, "Genèses de l'intelligence artificielle"), articol intitulat "Aux origines de l'intelligence artificielle: Logic
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
-240. 24 Chomsky, Réflexions sur le langage, Maspero, 1977. 25 What I see is what I get. 26 În Mind, vol. XLIX, nr. 236, 1950. 27 În Human Problem Solving, New Jersey, Englewood Cliffs, Prentice Hall, Inc., 1972. 28 Human Problem Solving, op.cit., p. 5. 29 Trebuie citit articolul Joanei Pomian în Quaderni (nr. 1, "Genèses de l'intelligence artificielle"), articol intitulat "Aux origines de l'intelligence artificielle: Logic Theorist et GPS ou H.A. Simon en père fondateur". 30 Vezi de
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
reunificare activă după tăietură) în sensul grec sau în sensul Euharistiei, ci de semne, adică de elemente care desemnează obiecte. Concepție exclusiv reprezentativă și deloc simbolică. Semnul lui Simon este denotativ, simbolul conotativ. 32 "Task environment is represented as a problem space", în Human problem solving, p. 789. 33 Dialog cu Guitta Pessis Pasternak, "Le Monde", 1 martie 1984. Roboții ar putea avea un Einstein al lor, le răspunde ca un ecou Feigenbaum (dialog cu Guitta Pessis Pasternak în "Les Nouvelles
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în sensul grec sau în sensul Euharistiei, ci de semne, adică de elemente care desemnează obiecte. Concepție exclusiv reprezentativă și deloc simbolică. Semnul lui Simon este denotativ, simbolul conotativ. 32 "Task environment is represented as a problem space", în Human problem solving, p. 789. 33 Dialog cu Guitta Pessis Pasternak, "Le Monde", 1 martie 1984. Roboții ar putea avea un Einstein al lor, le răspunde ca un ecou Feigenbaum (dialog cu Guitta Pessis Pasternak în "Les Nouvelles Littéraires" din 27 februarie
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Sociale”, Revista de Asistență Socială, nr. 3. ECHP, 2001, 1996 as Reported in the Social Situation in the European Union 2001. European Commission, 2002, Joint Report on Social Inclusion, Luxemburg. Garbarino, J.; Kostelny, K., 1992, „Child Maltreatment as a Comunity Problem”, Child Abuse and Neglect, nr. 16, pp. 455-464. Institutul Național de Statistică, 2003, Copiii Protejați din România - microrecensământ 2002, INS, București. Institutul Național de Statistică, Organizația Internațională a Muncii, 2003, Ancheta asupra activității copiilor, raport național, INS și OIM, București
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Denoël/Gonthier, 1980, pp. 7, 36, 55. • Michel Maffesoli (dir.), La galaxie de l'imaginaire. Dérive autour de l'oeuvre de Gilbert Durand, Paris, Berg International, 1980, pp. 56, 63, 68. • Paul Ghils, Langage and Thought. A Survey of the Problem, New York, Vantage Press, 1980, pp. 34-49. • Mircea Eliade, Fragments d'un journal II (1970-1978), trad. C. Grigorescu, Paris, Gallimard, 1981, p. 240. • André de Peretti, Du changement à l'inertie. Dialectique de la personne et des systèmes sociaux, Paris, Dunod, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Bank, „Grameen Bank at a glance”, iulie 2006, HYPERLINK "http://www.grameen-info.org/bank/GBGlance.htm%20-%20consultat%20septembrie%202006" http://www.grameen-info.org/bank/GBGlance.htm, consultat în septembrie 2006. Granovetter, M., 1985, „Economic action and social structure: the problem of embeddedness”, American Journal of Sociology, vol. 91, 3. Granovetter, M., 1973, „The strength of weak ties”, The American Journal of Sociology, vol. 78, 6. Harris, V., 2001, Community Work Skills Manual, ACW Assocciation of Community Workers, Newcastle. Hobben, A
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
într-o anumită situație toate persoanele îndeplinesc un anume act (salutul de pildă) și este de presupus că toată lumea se comportă într-un anume mod, ceea ce înseamnă de fapt coordonare acțională (Lewis, 1969, Kutschera, 1975). Convenția este o formă de problem solving social adoptată de participanții la jocul cooperativ, a cărei rezultantă este stabilirea unui echilibru. La polul opus s-ar situa gluma ca instrument de de-construire a sistemelor normative. În raport cu noțiunea de cod, legată de coerența structurală, convenția ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și nu utilizarea reală a enunțului respectiv). Ca și ironia gluma propune o dublă lectură (literală și derivată cu focalizarea asupra sensului literal), instituind o nouă relație între structura lingvistică și uzajul limbii. Mecanismul glumei implică o activitate de tip problem solving care să concilieze incongruența dintre sensul literal și cel derivat, altfel spus între sensul expus și cel impus.Conform teoriei scripturilor, gluma activează două reprezentări ale lumii, două scripturi. Începutul glumei determină interlocutorul să construiască un anumit script. În
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contextele, cît și presupoziția de unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Academic Press Ricoeur, Paul, 1973 "Signe et sens" în Encyclopaedia Universalis Saussure, Ferdinand de 1916 Cours de linguistique générale, Paris, Payot (trad. Rom. 1998 Curs de lingvistică generală, Iași, Polirom) CAPITOLUL 4 Apel, Karl-Otto, 1980 "C.S. Peirce and the post-tarskian problem of an adequate explanation of the meaning of truthtowards a transcendental-pragmatic theory of truth", în The Monist, vol .63, nr. 3, pp. 387-407 Arrivé, Michel,1981 "Le concept de symbole en sémio-linguistique et en psychanalyse" în Actes Sémiotiques (Documents) III
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
using social media, visiting specialized sites, etc.; more than that, the virtual environment is seen today as a space of liberty, of choices without consequences, while the school is set-up for disconnection, being assimilated with duties and constraints. The third problem is that the consumist hedonism of the world we live in had as an effect "the thermal death" of senses (Konrad Lorenz), disturbing the fine mechanism of balance between habit and weaning, between pleasure and displeasure, between the short term
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
E.E. (1989). "High-risk children in young adulthood: a longitudinal study from birh to 32 years", American Journal of Orthopsychiatry, vol. 51, nr. 1, pp. 72-81. WHITNEY I., SMITH P.K. (1996). "A survey of the nature and extent of bully/victim problem in junior/middle and secondary schools", Educational Research, 35, pp. 3-25. WILLIAMS K., CHAMBERS M., LOGAN S., ROBINSON D. (1996). "Association of common health symptoms with bullying in primary school children", British Medical Journal, nr. 313. WILSON J.Q., KELLING
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a CODULUI PROAIRETIC. ¶Barthes 1974 [1987]. probă [attempt]. În GRAMATICILE POVESTIRII, efortul unui personaj de a atinge un SCOP sau SCOP SECUNDAR. Probele constau de obicei din unul sau mai multe evenimente, sau dintr-un întreg episod. ¶Thorndyke 1977. problemă [problem]. O situație care pune în incertitudine îndeplinirea unui SCOP sau a unui SCOP SECUNDAR. Termenul este frecvent folosit în descrierile structurii narative inspirate din inteligența artificială. ¶Beaugrande 1980. proces [process]. Transformarea unei stări în alta. Un proces cu două stări
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Revisited. "Poetics Today" 1:17-45. Madden, David. 1980. A Primer of the Novel: For Readers and Writers. Metuchen, N. J.: Scarecrow Press. Magny, Claude-Edmonde. 1972. The Age of the American Novel. Trad. Eleanor Hochman. New York: Ungar. Malinowski, Bronislaw. 1953. The Problem of Meaning in Primitive Languages. In C. K. Ogden, I. A. Richards, coord. The Meaning of Meaning, pp. 296-336. New York: Oxford University Press. Mandler, Jean M., Nancy S. Johnson. 1977. Remembrance of Things Parsed: Story Structure and Recall. "Cognitive Psychology
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
and Its Linguistic Foundation. PTL 1:403-29. Thorndyke, Perry W. 1977. Cognitive Structures in Comprehension and Memory of Narrative Discourse. "Cognitive Psychology" 9:77-110. Tillotson, Kathleen. 1959. The Tale and the Teller. London: Rupert Hart-Davis. Titunik, Irwin Robert. 1963. The Problem of "Skaz" in Russian Literature. Teză de doctorat. University of California-Berkeley. Todorov, Tzvetan. 1966. Les Catégories du récit littéraire. "Communications" 8:125-51. [Todorov. 1972. Categoriile narațiunii literare. Trad. Virgil Tănase. In Mihail Nasta, Sorin Alexandrescu, coord. Poetică și stilistică, pp.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
the Novel. Princeton: Princeton University Press. Uspenskij, Boris. A Poetics of Composition: The Structure of the Artistic Text and Typology of a Compositional Form. Trad. Valentina Zavarin, Susan Wittig. Berkeley & Los Angeles: University of California Press. Vinogradov, V. V. 1980. The Problem of Skaz in Stylistics. In Ellendea Proffer, Carl R. Proffer, coord. The Ardis Anthology of Russian Futurism. Ann Arbor: Ardis. [Vinogradov. 1983. Problema "skaz"-ului în stilistică. Trad. Nicolae Iliescu. In Mihai Pop, coord. Ce este literatura?, pp. 632-644. București
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
generally of the personalism are present the four concepts mentioned above. The approaching of the problems in the aim of revealing the energetic personalism's signification in the present-day's philosophical space respects the following scenario: the depicting of the problem as it results from Rădulescu-Motru's text, in its logical line; the presenting of the author's point of view which he was expressed after a time, if there is the case; the evocation of ones interpretations, considered exemplary by
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]