932 matches
-
în timp la promovarea unor mecanisme eficiente de soluționare a lor. ● O direcție de acțiune extrem de importantă se referă la introducerea problematicii de gen pe agendele principalilor actori politici și comunitari: guvern, partide politice, mass-media, organizații nonguvernamentale, conștiința publică. Nivelul problematizării aspectelor de gen reprezintă o variabilă esențială. Prin problematizare înțelegem definirea diverselor aspecte de gen în multiplele domenii ale vieții sociale. Introducerea aspectelor de gen pe agenda publică reprezintă în fapt o variabilă strategică. Sunt multe situații în care incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a lor. ● O direcție de acțiune extrem de importantă se referă la introducerea problematicii de gen pe agendele principalilor actori politici și comunitari: guvern, partide politice, mass-media, organizații nonguvernamentale, conștiința publică. Nivelul problematizării aspectelor de gen reprezintă o variabilă esențială. Prin problematizare înțelegem definirea diverselor aspecte de gen în multiplele domenii ale vieții sociale. Introducerea aspectelor de gen pe agenda publică reprezintă în fapt o variabilă strategică. Sunt multe situații în care incapacitatea sistemului public de a reforma mecanisme și practici instituționale
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
domestice necesită anumite delimitări conceptuale care să permită clarificarea termenilor folosiți și explicarea fenomenului prin elementele sale constituente. Conceptele familie, violență, violență domestică nu au un sens propriu, semnificația lor fiind dată de demersul explicativ obținut sau intenționat în cadrul fiecărei problematizări. Astfel, din punct de vedere istoric, odată recunoscută ca problemă (abia în secolul XIX), violența domestică a fost în mod gradual conceptualizată, folosind termenii: bătaia soției; violență domestică; violență în relația de cuplu; conflict conjugal; violență maritală; violență în familie
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tot ceea ce e de natură să contrarieze norme și gusturi, tot ce solicită cititorului și spectatorului eforturi de percepere se legitimează, în intenție cel puțin, prin demersul care problematizează. Căci invarianta operei dramatice (ca și a prozei) lui P. e problematizarea. În prima lui piesă, Mama (publicată în „Steaua”, 1960), este adus acasă din război, prin visele protagonistei, fiul acesteia și astfel se creează o poezie tragic duioasă a unui climat familial de o patriarhalitate iluzorie. Sfera vieții individuale, integrată într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
bogate și a stăpînirii operațiilor logice implicate. Recunoscînd că psihologia nu deține decît puține cunoștințe sistematice privitoare la natura gîndirii intuitive, J. Bruner insistă pentru cultivarea în școală a curajului de a se opera cu acest tip de gîndire (prin problematizare, descoperire), urmînd ca soluția găsită să fie, ulterior, verificată pe cale analitică (15, p. 79). După cum s-a văzut mai sus, orice domeniu de cunoaștere poate fi reprezentat în trei moduri: a) ca un ansamblu de acțiuni adecvate obținerii unui rezultat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cele ale lui AL. ROȘCA asupra creativității (10), s-a urmărit relevarea unor metode adecvate realizării unui învățămînt "formativ", în care dezvoltarea capacităților de creație să se afle pe prim plan. S-au experimentat, cu acest prilej, unele modalități de problematizare și descoperire. Pe lîngă numeroase articole și studii, s-au publicat două lucrări, realizate pe baze experimentale, destinate problematizării, și respectiv descoperirii. Experimentele efectuate de TIBERIU CĂLIMAN în domeniul problematizării au condus la stabilirea unei tehnici a problematizării, precum și la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în care dezvoltarea capacităților de creație să se afle pe prim plan. S-au experimentat, cu acest prilej, unele modalități de problematizare și descoperire. Pe lîngă numeroase articole și studii, s-au publicat două lucrări, realizate pe baze experimentale, destinate problematizării, și respectiv descoperirii. Experimentele efectuate de TIBERIU CĂLIMAN în domeniul problematizării au condus la stabilirea unei tehnici a problematizării, precum și la o serie de concluzii care relevă contribuția acestei metode la realizarea obiectivelor învățămîntului contemporan. Una dintre concluzii, considerată de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
plan. S-au experimentat, cu acest prilej, unele modalități de problematizare și descoperire. Pe lîngă numeroase articole și studii, s-au publicat două lucrări, realizate pe baze experimentale, destinate problematizării, și respectiv descoperirii. Experimentele efectuate de TIBERIU CĂLIMAN în domeniul problematizării au condus la stabilirea unei tehnici a problematizării, precum și la o serie de concluzii care relevă contribuția acestei metode la realizarea obiectivelor învățămîntului contemporan. Una dintre concluzii, considerată de autor drept cea mai relevantă, precizează că "problematizarea nu dezvoltă în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
modalități de problematizare și descoperire. Pe lîngă numeroase articole și studii, s-au publicat două lucrări, realizate pe baze experimentale, destinate problematizării, și respectiv descoperirii. Experimentele efectuate de TIBERIU CĂLIMAN în domeniul problematizării au condus la stabilirea unei tehnici a problematizării, precum și la o serie de concluzii care relevă contribuția acestei metode la realizarea obiectivelor învățămîntului contemporan. Una dintre concluzii, considerată de autor drept cea mai relevantă, precizează că "problematizarea nu dezvoltă în aceeași măsură toate procesele intelectuale, ci ea contribuie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
CĂLIMAN în domeniul problematizării au condus la stabilirea unei tehnici a problematizării, precum și la o serie de concluzii care relevă contribuția acestei metode la realizarea obiectivelor învățămîntului contemporan. Una dintre concluzii, considerată de autor drept cea mai relevantă, precizează că "problematizarea nu dezvoltă în aceeași măsură toate procesele intelectuale, ci ea contribuie în mod cu totul deosebit la intensificarea ritmului de dezvoltare a celor de nivel superior și în special a inteligenței școlarilor" (11, p. 163). În cea de-a doua
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și experiență. Este posibil ca noi cercetări în domeniul învățării să completeze ipotezele formulate pînă în prezent și să se poată face unele progrese în realizarea unei teorii mai riguroase asupra instruirii. Ideea unui învățămînt dominat de metodele euristice (experimentare, problematizare, descoperire) a cîștigat tot mai multe adeziuni. Aceasta nu înseamnă că pentru o serie de discipline sau teme nu se vor utiliza modalitățile care pun accentul pe învățarea algoritmică. Într-un viitor nu prea îndepărtat este posibil să se generalizeze
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
POPESCU NEVEANU, "Cu privire la necesitatea reconsiderării principiilor didactice", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965. 10. AL. ROȘCA (sub red.), Creativitate, modele, programare, Editura Științifică, București, 1967; AL. ROȘCA, Creativitatea, Editura Enciclopedică, București, 1972. 11. TIBERIU CĂLIMAN, Învățămînt, inteligență, problematizare. Studiu experimental, E.D.P., București, 1975. 12. AL. GĂVENEA, Cunoașterea prin descoperire în învățămînt, E.D.P., București, 1975. 13. IOAN CERGHIT, Filmul în procesul de învățămînt, E.D.P., București, 1970. Cf. și IOAN CERGHIT, Mass-media și educația tineretului școlar, E.D.P., București, 1972; VIRGINIA
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
produce, în însăși această accelerare, originalitatea europeană în raport cu cea a celorlalte continente, în același fel istoria culturală a Europei își accelerează devenirea, făcînd pînă la urmă din însăși această devenire fundamentul, cheia, taina, fragilitatea, virtutea și poate viciul culturii sale. Problematizarea în lanț Asemenea celor cinci continente ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
laică, indicînd limitele și carențele Rațiunii, Umanismului, Științei. Astfel, începînd cu secolul al XV-lea, ceea ce conferă unitate istoriei atît de încercate și contradictorii a culturii europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea răspunsurilor teologice, filozofice, teoretice, morale. Începînd cu Renașterea, problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și corodările din ce în ce mai profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor propuse sau impuse între secolele al XVII-lea și al XX-lea, ca fundamentul lipsit de fundament al culturii europene. 2 Reinseminarea greacă Începînd cu Renașterea, are loc întîi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți teocratice și de castele orînduite ierarhic ale Mandarinilor chinezi, Europa modernă a produs o categorie instabilă și relativ dezrădăcinată de oameni de cultură, care se vor numi filozofi în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pierderea tuturor Fundamentelor pe care s-ar putea sprijini gîndirea umană. Totul se petrece ca și cum, pornind de la Plenitudinea Credinței și Rațiunii, desfășurarea procesului pînă la capăt trebuia să conducă în mod necesar la nihilism. Totul se petrece ca și cum, pornind de la problematizarea inițială a Renașterii care repune în discuție Divinitatea, Natura, Omul, totul trebuia să conducă la o problematizare generalizată. De aici chipul ultim, chipul-Ianus al culturii europene: nihilismul și problematizarea. Europa se află la apogeul său la finele secolului al XIX
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Plenitudinea Credinței și Rațiunii, desfășurarea procesului pînă la capăt trebuia să conducă în mod necesar la nihilism. Totul se petrece ca și cum, pornind de la problematizarea inițială a Renașterii care repune în discuție Divinitatea, Natura, Omul, totul trebuia să conducă la o problematizare generalizată. De aici chipul ultim, chipul-Ianus al culturii europene: nihilismul și problematizarea. Europa se află la apogeul său la finele secolului al XIX-lea. Stăpînește întreaga lume; este în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în mod necesar la nihilism. Totul se petrece ca și cum, pornind de la problematizarea inițială a Renașterii care repune în discuție Divinitatea, Natura, Omul, totul trebuia să conducă la o problematizare generalizată. De aici chipul ultim, chipul-Ianus al culturii europene: nihilismul și problematizarea. Europa se află la apogeul său la finele secolului al XIX-lea. Stăpînește întreaga lume; este în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar superioare, ci și singurele deținătoare ale adevărului: Umanismul, Rațiunea, Știința. Totuși, în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la îmbrățișarea vieții fără a-i putea descifra un alt sens decît acela de a trăi pentru a trăi. Însă el poate îndemna în egală măsură la a renunța la gîndire și la a disprețui orice morală. Ca și nihilismul, problematizarea generalizată reprezintă consecința ultimă și aprofundarea tuturor pro-blematizărilor care au afectat religia, umanismul, rațiunea, știința. Ea reprezintă luarea în calcul a eșecurilor succesive de a conferi gîndirii un fundament incontestabil. Spre deosebire de nihilism însă, problematizarea menține primatul interogației în raport cu constatarea pierderii
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
disprețui orice morală. Ca și nihilismul, problematizarea generalizată reprezintă consecința ultimă și aprofundarea tuturor pro-blematizărilor care au afectat religia, umanismul, rațiunea, știința. Ea reprezintă luarea în calcul a eșecurilor succesive de a conferi gîndirii un fundament incontestabil. Spre deosebire de nihilism însă, problematizarea menține primatul interogației în raport cu constatarea pierderii iremediabile a oricărei substanțe, căutînd să gîndească însăși problema pierderii fundamentelor. Este extraordinar că fiecare prin propriile căi, filozofia critică și filozofia existențială de aproape două veacuri, apoi, în cursul acestui secol, logica matematică
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
noastre. Este vorba aici de a reîncepe aventura gîndirii. Trebuie bine înțeles faptul că problema nu mai este una europeană, ci a devenit universală. Însă experiența însăși a gîndirii europene este cea care a sfîrșit prin a ajunge la această problematizare, iar această gîndire posedă, poate, încă aptitudinile autoreflexive și autocritice care au fost deopotrivă producătoarele și produsele acestei experiențe. Diseminarea În vreme ce domina Lumea, Europa s-a revărsat asupra lumii. Ea a europenizat lumea și în același timp a mondializat europenismul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și produsul unui vîrtej alcătuit din interacțiuni și interferențe între multiplele dialogici care au pus alături sau față în față religia și rațiunea; credința și îndoiala; gîndirea mitică și gîndirea critică; empirismul și raționalismul; existența și ideea; particularul și universalul; problematizarea și refondarea; filozofia și știința; cultura umanistă și cultura științifică; vechiul și noul; tradiția și evoluția; reacțiunea și revoluția; individul și colectivitatea; imanența și transcendența; pe Hamlet și pe Prometeu; pe Don Quijote și pe Sancho Panza etc. Desigur, în orice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a cuceririi lumii. În sfîrșit, nu exista oare vreo legătură secretă și permanentă între negativitatea proprie culturii europene și procesul în cele din urmă autodistructiv care a dus Europa la ruină? Asta nu se poate stabili. Și asta trebuie problematizat. Problematizarea generalizată Cel dintîi și cel din urmă caracter al culturii europene este problematizarea. Să reamintim: Renașterea reprezintă nașterea unei problematizări generalizate; ea îl repune sub semnul întrebării pe Dumnezeu, Cosmosul, Natura, Omul. După aceea cultura europeană a cunoscut mai multe
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
între negativitatea proprie culturii europene și procesul în cele din urmă autodistructiv care a dus Europa la ruină? Asta nu se poate stabili. Și asta trebuie problematizat. Problematizarea generalizată Cel dintîi și cel din urmă caracter al culturii europene este problematizarea. Să reamintim: Renașterea reprezintă nașterea unei problematizări generalizate; ea îl repune sub semnul întrebării pe Dumnezeu, Cosmosul, Natura, Omul. După aceea cultura europeană a cunoscut mai multe momente în care o gîndire, un principiu, o dovadă și-au închipuit că
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]