2,776 matches
-
rostește Geraldine pe nerăsuflate. Poți face ceva și cu obrajii ei? Paul îi îngustează fața și apoi alege exact aceeași nuanță ca aceea a tenului Jemimei. Cu o precizie incredibilă, îi estompează obrajii, până când îi apar pomeții. Pomeți perfecți, frumoși, proeminenți. ― Doamne, exclamă el, uitându-se fix la ecran. ― Doamne, spune și Geraldine, uitându-se fix la ecran. ― Ar fi frumoasă dacă ar slăbi. Uită-te la față, e absolut superbă, cine ar fi crezut? Firește că noi știm că Jemima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
făcut, ce a văzut, ce a citit, ce a învățat și nu va mai putea munci. OMULE, PENTRU A FI SĂNĂTOS, NU CONSUMA NICI O PICĂTURĂ DE ALCOOL, SUB NICI O FORMĂ. Datorită consumului de alcool, oamenii se umflă, abdomenul lor devine proeminent, mai întâi ca o minge, apoi ca un bostan și au o durată de viață redusă. Savantul român Mincu I. și alții (citat de Mihai Moronescu ,1982, (19)) spun: „Din regimul alimentar al oamenilor bolnavi să fie scos complet alcoolul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
la tot și s-a alăturat sectei. În cadrul sectei aparținea de Ministerul Științelor și Tehnologiei, Departamentul de Chimie. La proces Toyoda Tōru stătea în boxa acuzaților, era tuns periuță, purta o cămașă albă și o jachetă neagră. Avea pomeții foarte proeminenți și era tras la față. Avea privirea aspră, scrutătoare, a unui tânăr serios. Părea că este în căutarea adevărului. Probabil că e genul de om care, odată că își pune în cap un lucru, nu se lasă până nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
din luna de miere. Aș vrea să i le arăt când mai crește ca să-i cunoască și vocea. M-am bucurat că am casetele astea. Chiar și eu am început să uit cum arăta. Avea o față deosebită, cu arcadele proeminente. La început simțeam în degete fiecare părticică a feței lui, însă treptat această senzație dispare... Vă rog să mă iertați... Așa... fără trup... chiar și amintirile celor dragi dispar. Fără trup... Vreau să o învăț pe Asuka să schieze. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
-i inutilitatea. în vârful flăcării se contura chipul supt de vlagă al lui Vanghele un macedonean între două vârste, înalt și uscat, cu pielea palidă, cu vase de sânge vinete brăzdându-i fața. Avea sprâncene negre, stufoase și împreunate, pomeți proeminenți de asiatic și două arcade ieșite în afară, ca un prag. Stătea ca o plantă, cu creierul netezit de riduri. Flacăra lumânării părea a fi singura vietate din cameră. Bătrânul încercă să-l privească în ochi, dar nu descoperi decât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
aminte!"... "Asta nu se cade!" M-a privit fiecare în felul ei: madame Aspasie se subția, madame Cleo se îngroșa, madame Lise zâmbea grațios. Apoi apăru și Michel, tatăl Irinei, căpitan pensionar. Era gros, cu cărarea în mijloc, cu gușa proeminentă prin gulerul tare răsfrânt. Râdea și făcea pe glumețul, și cucoanele întrerupeau ciripind: "Vai, cum spui, Michel! Uiți că suntem și noi de față! Noi, femeile!" Totul era ridicol și amuzant. Nu înțelegeam nimic, zâmbeam și aprobam. Toți vorbeau laolaltă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de o "furnică albă". Unul din nenumăratele incidente sângeroase pe care le instaurase noul regim. Bătrânul poet și poligraf, Teofilo Braga, e numit președinte al Republicii "ad interim", până la 5 octombrie, când e ales Bernardino Machado. În sfârșit, cei doi proeminenți șefi republicani își primesc suprema recompensă, pe care o așteptau mereu de la căderea monarhiei. La 21 noiembrie 1915, Afonso Costa e din nou la guvern. De astă dată, Costa se gândește să-și consolideze situația cu ajutor extern. Avea destul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Vitalius o privire ironică și suspină: — Nu-ți fie teamă, Wolfhram; am dormit în locuri și mai proaste. Oricum, nu voi uita să laud înaintea lui Gundikar bunăvoința ta: văd în ea semnele binecunoscutei ospitalități burgunde. Aranjându-și centura în jurul abdomenului proeminent, comandantului gărzii aprobă mulțumit, în vreme ce Sebastianus, fără să se mai îngrijească de el, se îndrepta deja spre ușă. Wolfhram li se alătură imediat și cei doi, urmați de soldatul burgund și de Vitalius, care ducea scriptoriul pliant și bagajul modest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tainele ce le ascundea. Iată, de pildă, un om avid și arogant; ca să se prefacă îndurerat, ținea capul în jos, aproape îngropat între umerii masivi, dar pe sub sprâncenele stufoase îl scruta temător, cu ochi vicleni, în vreme ce își ținea, sub pântecele proeminent, poalele mantalei, cu siguranță acoperindu-și punga din piele ce îi atârna la centură. Alături se afla un om instrui, poate un copist, slab și totuși cu burtă, cu ochii alunecoși și bărbia micuță, gură cărnoasă și pielea grasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vorbească doar cu episcopul. în tăcerea plină de așteptare ce se lăsase în încăpere, nu se mai auzeau nici măcar loviturile de berbec: atacul, în mod evident, încetase. Dubritius se legănă o clipă pe picioare, își potrivi centura pe pântecele ușor proeminent, își scărpină barba cârlionțată, trăgând cu ochiul împrejur pe sub sprâncenele stufoase și, în sfârșit, vorbi: — Eudoxiu e un om ca și ceilalți și, în aparență, nu are nimic special: e de statură medie, puțin chelit pe la tâmple, robust, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Suma păruse cumva pe măsura posibilităților lui. Reședința se ridica de la nivelul solului. Arhitectul trebuie să fi fost un discipol înfocat al lui Frank Lloyd Wright, căci profilul casei se topea printre copaci și peisaj. Se vedeau hornuri masive, aripi proeminente care se uneau armonios cu structura centrală și o abundență de ferestre batante. Anrella avusese grijă întotdeauna de extrasele din contul lor bancar comun. Acest aranjament îl eliberase, putând astfel să-și dedice timpul liber plăcerii de a citi, câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
-i inutilitatea. în vârful flăcării se contura chipul supt de vlagă al lui Vanghele un macedonean între două vârste, înalt și uscat, cu pielea palidă, cu vase de sânge vinete brăzdându-i fața. Avea sprâncene negre, stufoase și împreunate, pomeți proeminenți de asiatic și două arcade ieșite în afară, ca un prag. Stătea ca o plantă, cu creierul netezit de riduri. Flacăra lumânării părea a fi singura vietate din cameră. Bătrânul încercă să-l privească în ochi, dar nu descoperi decât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Sabina (de unde acest nume în mahalaua evreiască din Pașcani?), e antipodul lui. Pe cât este el de abstract, pe atât de concretă este ea: blondă, mare, grasă, invadată de cărnuri pe obraz, sub bărbie, pe omoplați și pe rest, cu pântecele proeminent al unor femei mature din rasa ei, complexiune care, agravată de portul complet neglijat, ofensează unul câte unul fiecare canon al esteticii. În schimb, doamna Sabina Duvid are sufletul delicat și inimă bună, vădită chiar și în ochii ei albaștri
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
știe după ce combinații de legi ale naturii, în loc să rămână în urmă, mergeau cu noi chiar când zburau în direcția contrară trăsurii, afecționând, ca puncte de intermitentă odihnă, nasul doamnei M..., al Adelei și cu preferință pe al meu, ca mai proeminent și mai spațios. Dar pentru mine problema capitală era alta, destul de complicată. Pe scăunașul de dinainte, într-o trăsură și mai strâmtă decât a lui badea Vasile, trebuia să fiu mereu cu ochii în patru ca să nu ating picioarele tovarășelor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pe limbă. Era un păr care arăta bun de tras, și tras din belșug a fost; copiii mici din familie întindeau automat mâna ca să i-l tragă, chiar înainte de a-l trage de nas, care, slavă Domnului, era și el proeminent. Dar să luăm lucrurile pe rând. Ca adolescent, era foarte păros. Ceilalți copii din familie, în special, dar nu exclusiv, băieții, numeroșii băieți pre-puberi pe care, s-ar zice, îi avem întotdeauna în casă, erau fascinați de mâinile și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
parte și În alta, tresăltând parcă de râs. În sfârșit, ajungând la un pas de brigadier, vedenia Își băgă lăbuța stângă În marsupiu, de unde scoase un teanc de grive noi-nouțe, pe care le desfăcu În evantai, fluturându-le sub nasul proeminent al lui Subotin, care se uita la ea cu fața consternată. „Piei, ispită“, strigă Ippolit, făcându-și semnul crucii. Dar arătarea din fața sa nu dispăru În aer, ci, măsurându-l cu privirea de sus În jos, Îi spuse: „Mă cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
suficient de multe femei, Însă niciodată Întâmplarea nu-l catapultase În anturajul unei ființe la Înălțimea pretențiilor sale. De fapt, făcând o investigație oarecum profesională, observase la Carla o grație fermecătoare În a-și etala formele măiastru construite a unor proeminente părți al corpului,lucru de care fata avea cunoștință și de aceea, se Îmbrăca numai cu costume croite de comandă la una din numeroasele Case de Modă din centrul capitalei, dorind să fie admirată. Uneori, Tony Pavone, visa cu ochii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
evidentă analfabetă, ce cu un efort deosebit deschidea gura fiindu-i greu să exprime o simplă propoziție fără greșeli) În sferele cele mai Înalte a elitei intelectuale, declarând-o, savantă mondială...! În toate acele țări vizitate, Nicolae Ceaușescu afișând o proeminentă personalitate de “Nabab”, și cheltuind În prostie, banii erau pe terminate și dumnealor abea Începuse pelerinajul pe care sub nici o formă nu doreau să-l abandoneze. Ce era de făcut...? Totuși, soluția a venit destul de repede. Au Împrumutat bani dela
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
parte de aia. Și totuși, nechemate, propoziții Îi veneau În cap În modul ăsta. În orice caz, iată organul omului, o bucată uriașă de carne de sex, pe jumătate tumefiată În mândria ei și arătat de sine stătător, un obiect proeminent și separat menit să comunice autoritate. Așa cum, În ideologia sexului din vremurile astea, putea foarte bine s-o facă. Era un simbol de supralegitimitate sau suveranitate. Era un mister. Nu avea răspuns. Întreaga explicație. Acesta e pentru ce-ul, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
aprecia acest stil de salut. Dar nu doctorul Cosbie. Fosta vedetă de fotbal, faimoasă În Georgia, Îi apăru ca un zid omenesc. Înalt și plat. Fața lui era misterios de tăcută și foarte albă. Buza de sus era abruptă și proeminentă. Gura În sine subțire și dreaptă. Oarecum inabordabil, Își ținea mâinile la spate. Avea aerul unui general a cărui minte stătea la batalionul său Într-o luptă sângeroasă, abia văzută peste deal. Unei pacoste de civil care tocmai venise la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pâinea binefăcătorului, să se poarte firesc aici. În plus, tot acest comfort dens, camerele pline ochi de piese de conversație, puncte de atracție, stăteau pe o fundație de nulitate. Opera domnului Croze, cu gura lui de boboc de trandafir, nările proeminente, pieptănătura de Oscar Wilde, burtica suavă și degetele parfumate, care trimisese, după cum spusese Elya cu amărăciune În glas odată, una dintre cele mai crâncene și mai cinice facturi pe care le văzuse vreodată. Elya recunoscuse că era mobilat cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pe Irene o băga în sperieți. Fie că femeia glumea sau îl insulta, răspunsul lui era același: o privire directă, glacială. Ahmad avea pielea de culoarea lemnului vechi, catifelată și aproape cenușie, și niște ochi căprui mari, încastrați în orbite proeminente, cu un spațiu potrivit între ele. Era un bărbat frumos, dar pe care îți era imposibil să-l cunoști. Era poate chiar un jinn, o creatură dintr-o altă lume. Naji venise în America pentru că iubea tot ceea ce era american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
unui om dârz muiată de vremurile prin care trecuse. Îi simțeam puterea strunită de sufletul lui cald. Era un bărbat coborât de pe columnă, cu părul sur, răvășit de parcă tocmai venise din luptă, cu sprâncene stufoase și privire atentă, un nas proeminent și puțin încovoiat ca la șoim, fața nerasă și brăzdată de riduri adânci, un om care impunea respect și care părea că respectă tot ce mișcă pe lângă el. Aș fi vrut să-i răspund, dar gura mea nu putea scoate
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
greșeală să-mi vorbească despre posibilitatea tranzacțiilor la bursa neagră. — Vă rog să mă scuzați că v-am făcut să mă așteptați, se auzi brusc o voce seacă și negustoreasca. Era o fată cu un ten pămîntiu și o bărbie proeminentă, Îmbrăcată Într-o rochie lungă, largă, de un roșu aprins și cu bordură bleumarin. Cu excepția părului lung, nimic altceva nu aducea cu fata din fotografie. E și greu să reconstitui o femeie numai din bucățele. Lăsînd la o parte nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mi-aș fi dorit... Poate nu era chiar locul țintit, dar aveam senzația că-l voi putea considera măcar un punct de plecare. M-am oprit la intrarea În parcare și am privit Înăuntru. Coșul unei băi publice se Înălța proeminent, peste drum și În fața lui, o cafenea. Imaginea aceasta Îmi rămăsese În memorie, la fel de limpede ca o ilustrată. Inima Începu să-mi bată mai tare de nerăbdare. Am traversat strada oblic și am deschis larg ușa cafenelei. În clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]