2,781 matches
-
a întărit prin credință în învățătura dumnezeiască. Un alt exemplu dat este cel al profetului Daniel, familiarizat cu înțelepciunea haldeilor. Fără a neglija dimensiunea estetică a scrierilor, un criteriu determinant al Sfântul Vasile cel Mare în selectarea lucrărilor din cultura profană îl constituie căutarea adevărului, respectiv lauda virtuții și combaterea viciului. Nu se insistă atât asupra formei lucrării, cât a conținutului și a fidelității față de adevăr și viață virtuoasă. Este observată astfel reciprocitatea dintre adevăr și virtute. Cultura nu trebuie elaborată
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
și a virtuții în formarea culturală. Referindu-se la lucrările autorilor clasici, Sfântul Vasile cel Mare afirmă: „Vom primi acele scrieri ale lor în care au lăudat virtutea sau au osândit viciul. Trebuie, deci, și voi să citiți scrierile autorilor profani, așa cum fac albinele; acelea nici nu se duc fără nici o alegere la toate florile, nici nu încercă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se așează, ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
în educație. El nu încurajează dobândirea unei culturi doar de dragul culturii în sine, ci orientează osteneala necesară formării culturale spre un rost existențial. Cultura trebuie să fie un temei suplimentar în identificarea priorităților existențiale. Astfel motivația pentru exersarea în cultura profană nu este una exclusiv intelectualistă. Este vorba de o motivație profund existențială. Rațiunea este întărită prin orientarea consecventă către adevăr și prin eliberarea de patimi, prin practicarea constantă a virtuților. Adevăratul înțelept identifică adecvat ierarhia valorilor și a priorităților, evitând
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
de divers și de intens propagat. Vom da noi această mărturie? Răspunsul rămâne să-l dea fiecare cu viața lui”. Rezumat Studiul de față dorește să scoată în evidență că atitudinea și gândirea Sfântului Vasile cel Mare față de relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare recomandă o metodologie selectivă în cultivarea unei relații adecvate între teologie și cultură
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
extrateritoriale ale Mitropoliei Basarabiei, cea din Lituania și cea din Letonia, erau și sunt persoane juridice ale statelor în cauză. Acestea sunt prezumate a deține în proprietate de ani de zile, după cum și dețin, bunuri cu destinație bisericească, sacre și profane și ca persoane juridice letonă și, respectiv, lituaniană, beneficiază de un ansamblu de drepturi și au contractat o sumă de obligațiuni cu mult mai largi decât cele privind proprietatea lor bisericească și cu ani de zile mai înainte ca Guvernul
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
prisosință. Autor prodigios de literatură teologică, dedicată atât Sfinților Părinți ai veacului de aur, cât și problemelor actuale de etică și psihologie creștină, Părintele Protosinghel Dr. Teofan Mada abordează, surprinzător, și un domeniu acreditat îndeobște uneia dintre zonele cele mai profane și mai rebele ale culturii: filmul. Considerat, și nu degeaba, primejdios pentru viața ascetică și contemplativă, filmul poate fi teren al meditației religioase, teatru de desfășurare a diverselor scenarii biblice, scripturistice și hagiografice. Acesta este spațiul de cercetare al Părintelui
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
străjer". Se vede clar - alegerea străjerului este să anunțe pericolul sau să tacă, DAR a celui care aude trâmbița străjerului este alegerea finală. Cel care aude trâmbița decide singur dacă ia atitudine, lupta sau continuă... să doarmă. Folosind un exemplu profan, aș spune că este ca atunci când vezi o piesă de teatru de 2 sau mai multe ori. ȘTII EXACT ce urmează, dar nu intervii. Scenaristul are libertatea să aleagă pasul următor pentru actorii lui. Fiecare dintre noi suntem un actor
MIE NU MI SE INTAMPLA NICIODATA NIMIC de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345093_a_346422]
-
profan și viceversa, lumea profana (care operează cu semne arbitrare) camuflată în sacru. Structura axiomatică a întregii plăci a modernități, dar și a “postmodernismului” apărut la sfârșitul secolului trecut prin anii ’80, potrivit căreia “Sacrul este camuflat în profan și profanul e camuflat în sacru” (expresia îi aparține, cred, lui Mircea Eliade), este de altfel și esența Adevărului Creației, alternativă la toată “Istoria ideilor și a credințelor religioase”, dezvoltată de Mircea Eliade în 16 volume, pentru care ar fi trebuit să
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
fost să-și vadă Fiul un proscris. Păcatul lumii, sângele Tău l-a prescris. Prin norii negri, după soare s-a ascuns, El cât de mare e, s-a aplecat și-a plâns! „Ce am făcut, vai Mie, oameni-s profani! Credința, mântuirea, sunt pentru sărmani! Nu Te-am părăsit, Fiul Meu Cel prea iubit, Mâine, în Cer, la dreapta Mea, vei fi primit!” La greu ne întrebăm și noi, oamenii: ,,Eli, Eli, lama sabachtani?” Referință Bibliografică: „Eli, Eli, lama sabachtani
„ELI, ELI, LAMA SABACHTANI?” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345303_a_346632]
-
profan și viceversa, lumea profana (care operează cu semne arbitrare) camuflată în sacru. Structura axiomatică a întregii plăci a modernități, dar și a “postmodernismului” apărut la sfârșitul secolului trecut prin anii ’80, potrivit căreia “Sacrul este camuflat în profan și profanul e camuflat în sacru” (expresia îi aparține, cred, lui Mircea Eliade), este de altfel și esența Adevărului Creației, alternativă la toată “Istoria ideilor și a credințelor religioase”, dezvoltată de Mircea Eliade în 16 volume, pentru care ar fi trebuit să
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
LECTURI PERPENDICULARE : POZIȚII ȘI DIS-POZIȚII LA MARIN TARANGUL Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 815 din 25 martie 2013 Toate Articolele Autorului Motto : "O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor." (Costel Zăgan) (Marin Tarangul,Predici profane) O descoperire târzie-MARIN TARANGUL-nu-i,totuși,o bucurie ratată.S-ar putea zice,chiar dimpotrivă. Marin Tarangul readuce orizontul profan al culturii în drepturile sale.De la Constantin Noica încoace nu am mai citit o carte care să incite și «irite « atât
LECTURI PERPENDICULARE : POZIŢII ŞI DIS-POZIŢII LA MARIN TARANGUL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345438_a_346767]
-
2013 Toate Articolele Autorului Motto : "O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor." (Costel Zăgan) (Marin Tarangul,Predici profane) O descoperire târzie-MARIN TARANGUL-nu-i,totuși,o bucurie ratată.S-ar putea zice,chiar dimpotrivă. Marin Tarangul readuce orizontul profan al culturii în drepturile sale.De la Constantin Noica încoace nu am mai citit o carte care să incite și «irite « atât de mult cele mai obișnuite cuvinte și sintagme ale limbii române . «Predici profane « nu trimite cititorul în biserică și
LECTURI PERPENDICULARE : POZIŢII ŞI DIS-POZIŢII LA MARIN TARANGUL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345438_a_346767]
-
chiar dimpotrivă. Marin Tarangul readuce orizontul profan al culturii în drepturile sale.De la Constantin Noica încoace nu am mai citit o carte care să incite și «irite « atât de mult cele mai obișnuite cuvinte și sintagme ale limbii române . «Predici profane « nu trimite cititorul în biserică și nici nu-l plasează pe autor în amvon.Este doar o invitație în agora cetății culturii : o cetate cu toate porțile/cărțile deschise ! Așa cum îi și stă bine unei asemenea cetăți. Cartea poate fi
LECTURI PERPENDICULARE : POZIŢII ŞI DIS-POZIŢII LA MARIN TARANGUL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345438_a_346767]
-
îngeri - păzitorii cerești. Am parcurs cu multă plăcere și viu interes recenziile și consemnările, inserate în Cuprinsul lucrării " Câteva spicuiri, consemnări și recomandări"... de distinsul doctor în teologie și pot afirma că acestea fac parte din acea comoară ascunsă privirilor profanului, deoarece aduce în atenția cititorului teme de mare actualitate cum ar fi: Unitatea Bisericii în Dumnezeiasca Euharistie în primele secole ale Creștinismului timpuriu; Ființa și credința, douzeci și una de trepte spre rai; Adevărul ca poveste - Parabolele lui Iisus; Omul
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
constituie drept parte integrantă, dar și integratoare a timpului ca atare privit în ansamblul său, unul neîngrădit între coordonate fixe și supuse desuetudinii din punct de vedere conceptual. Cu alte cuvinte, omul de cultură și jurnalistul Eminescu transcend, deopotrivă, limitele profane ale oricărei temporalități statistice, topind simbiotic în templul interior spiritual propriu o formă de gândire autentică, globală, lucidă și, nu în ultimul rând, detașată complet de nivelul reducționist al specificiului cotidian, uneori, reprobabil, din perspectiva culoarului de mentalitate a unui
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
Îmi ung angrenaje ruginite, Cu acele cuvinte de iubire, Pe care le aranjez, revizuite, Într-un scrin, pentru nemurire. Nu mai sunt acel tânăr izvor, Am devenit un râu de ani, Cuprins de viață și de dor, Dorință comună, de profani. Referință Bibliografică: STRĂDUINȚĂ! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
STRĂDUINŢĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377825_a_379154]
-
teologice precum Dogmatica, Morala, Liturgica, Studiile biblice (Noul și Vechiul Testament), I.B.U., I.B.O.R. ș.a., din fondul doctrinar al fiecărei materii regăsindu-se citate elemente importante. Ori dacă pentru preoți și teologi este o carte de doctrină, pentru cititorul profan este o reconfortantă sursă de meditație și recreare spirituală. Fără să exagerăm, socotim că deși, de dimensiuni restrânse ca extensie sau volum, cartea este vastă prin varietatea conținutului și prin profunzimea ideilor cuprinse în răspunsurile date fiecărei întrebări. Întreaga cartea
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
lucrarea deschide perspectiva unui dialog onest și extrem de util între teologie și știință, în spațiul psihopedagogic. Introducerea precizează că a venit vremea când teologia poate să-și regăsească propria identitate, într-un nou și favorabil context socio-cultural-istoric, când însăți cultura profană se vede constrânsă a recunoaște eșecul viziunii pozitivit-raționaliste unilaterale și al scientismului arogant și exclusivist. Capitolul I, intitulat PREMISELE DOGMATICE ȘI ANTROPOLOGICE ALE EDUCAȚIEI DUHOVNICEȘTI, deslușește principalele temeiuri antropologice ale educației duhovnicești. Titlurile celor 5 subcapitole vizează câteva aspecte de
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
lucrarea deschide perspectiva unui dialog onest și extrem de util între teologie și știință, în spațiul psihopedagogic.Introducerea precizează că a venit vremea când teologia poate să-și regăsească propria identitate, într-un nou și favorabil context socio-cultural-istoric, când însăți cultura profană se vede constrânsă a recunoaște eșecul viziunii pozitivit-raționaliste unilaterale și al scientismului arogant și exclusivist.Capitolul I, intitulat PREMISELE DOGMATICE ȘI ANTROPOLOGICE ALE EDUCAȚIEI DUHOVNICEȘTI, deslușește principalele temeiuri antropologice ale educației duhovnicești. Titlurile celor 5 subcapitole vizează câteva aspecte de
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
avem de-a face doar cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri, credințe, obiceiuri, persoane, ființe, obiecte. Din păcate, chiar modul în care este definit și caracterizat sacrul de către Mircea
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri, credințe, obiceiuri, persoane, ființe, obiecte. Din păcate, chiar modul în care este definit și caracterizat sacrul de către Mircea Eliade poate induce în eroare
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
asigură comunicarea lui cu Cerul, punct paradoxal de trecere de la un mod de existență la altul. Vom întâlni exemple și mai clare în acest sens: sanctuarele, care sunt «Porți ale Cerurilor», locuri de trecere între Cer și Pământ” (Sacrul și profanul, ediția a III-a, Humanitas, 2005, p. 23). Confuzie creează și următoarea afirmație: „acest comportament [al omului religios] se verifică pe toate planurile existenței sale, fiind evident mai ales în dorința omului religios de a se mișca într-o lume
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
avem de-a face doar cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri, credințe, ... Citește mai mult Deseori se consideră că termenii „sacru” și „sfânt” au aceeași semnificație, eroare ce poate
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri, credințe, ... Citește mai mult Deseori se consideră că termenii „sacru” și „sfânt” au aceeași semnificație, eroare ce poate fi explicată prin utilizarea frecventă
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]