KorAP: Find »[drukola/base=profesionalizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...50 >

1,228 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426

politicieni, această coliziune a scopurilor individuale și carierelor generează inevitabil fricțiuni. Nu mai puțin decât în instituția Congresului, carierele senatorilor și reprezentanților înșiși sunt copleșite de stres și surmenaj"22. Norton și Wood explică îngrijorarea lor cu privire la realegere prin creșterea profesionalizării carierei politice și dispariția progresivă a "amatorilor". Pentru politicianul profesionist, realegerea este o preocupare vitală, spre deosebire de "amatorii" de ieri care au avut altă activitate profesională pe lângă mandatul lor parlamentar. Iată cum descriu Norton și Wood relația dintre profesionalizare și orientarea

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
prin creșterea profesionalizării carierei politice și dispariția progresivă a "amatorilor". Pentru politicianul profesionist, realegerea este o preocupare vitală, spre deosebire de "amatorii" de ieri care au avut altă activitate profesională pe lângă mandatul lor parlamentar. Iată cum descriu Norton și Wood relația dintre profesionalizare și orientarea localistă: "La începuturi nu era rațional pentru parlamentar să caute să impresioneze alegătorii prin eforturile sale pentru că aceștia nu așteptau asta de la el. Și era irațional pentru alegători să resimtă absența unui serviciu în circumscripție al parlamentarului lor

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
care alții i le atribuie. Același lucru poate fi spus despre "mai marile așteptări ale alegătorului" care explică de ce parlamentarii și-au concentrat o mare parte a acestor energii profesionale crescânde asupra circumscripțiilor lor. Un element al argumentului "cu privire la o profesionalizare crecândă" este schimbarea în modelele de socializare ale parlamentarilor care trebuie să aibă loc dacă argumentul este valid. Atunci când ajung în Westminster noii parlamentari observă cum colegii lor mai experimentați își împart timpul între activități naționale și locale. Circumscripția a

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314

realizării de coaliții strategice, punându-le în poziția incomodă de dependență financiară față de instituții și organizații cu care, conform principiilor politice, ar trebui să se confrunte (de exemplu, fonduri din industria tutunului, protecție din partea companiilor Nestlé sau Delcon). În plus, profesionalizarea personalului, de care este nevoie nu numai pentru a primi fonduri, ci și pentru a câștiga o reputație și o „voce” cu autoritate în privința nevoilor și intereselor feminine, perpetuează inegalitățile și privilegiile în rândul femeilor în loc să le înlăture. Deși ne

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285

profesor sau viitor profesor este să știi dacă poți și, mai ales, dacă vrei să intri în acest joc de maximă răspundere. Elementele de psihologia dezvoltării și a vârstelor sunt evident necesare celor care, în specialitate aleasă, întrevăd și posibilitatea profesionalizării didactice. Nevoia profesorului de raportare și la oferta științifică asupra acestor probleme este susținută, printre altele, de faptul că, în postura de ființe active cognitiv, deja avem fiecare o teorie naivă asupra acestui subiect (ca și altele, de altfel). Este

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646

pentru a rezista potențialei îndoctrinări din partea regimului politic sau a societății 288. Nevoia de legitimare științifică a istoriei a făcut ca acest exercițiu critic să evolueze de la o anume inițiere în tainele cercetătorului specializat până la pretinsa dizolvare a limitelor acestei profesionalizări 289. Se ignora faptul că doar interpretarea istoricului transformă obiectele și textele în "documente", "dovezi" sau "surse istorice", după o anume logică a plauzibilității, probată în interiorul breslei. Documentul este, până la urmă, o piesă fără existență autonomă, neputând activa în afara demonstrației

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
și cea contemporană 357; fapt care a amplificat, o dată în plus, importanța acordată zilei de 1 decembrie în noua structură de predare a istoriei naționale, împărțită între clasele a VIII-a, a IX-a și a X-a. În contextul profesionalizării tot mai evidente a discursului istoric și cu îngăduința ideologilor vremii în manualul de clasa a XII-a, din 1979, a apărut chiar un succint istoric al unirii Basarabiei cu România: "după ce la 22 ianuarie/4 februarie 1918 s-a

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Directoratul de Interne de la Chișinău, pentru a pune la punct organizarea structurilor de ordine publică și siguranță naționale din regiune, înființând Subinspectoratul General de Siguranță din Basarabia. În perioada cât a condus D.P.S.G. a continuat dezvoltarea aparatului informativ al statului, profesionalizarea funcționarilor și a promovat acte normative de întărire a legalității și reprimare a infracțiunilor. A părăsit funcția de director al D.P.S.G. în 1929, probabil în urma noii configurații politice interne, fiind avansat președinte al Consiliului Superior Administrativ din Ministerul de Interne

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a pretinde să fie plătiți pentru acest lucru. Studiile au fost împărțite în trei cursuri a câte 6 săptămâni, primii cursanți fiind cei mai noi angajați în Poliție. Asemenea cursuri, ale căror rezultate pozitive s-au văzut mai târziu, prin profesionalizarea și eficientizarea personalului, s-au mai desfășurat, printre altele, la Baia-Mare, Odorhei și Brașov. Având în vedere rezolvarea problemelor specifice din Transilvania de către Consiliul Dirigent și transferul, gradual, al serviciilor administrației publice de la Cluj la București, la 12 mai 1922

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de informații din unități și mari unități. Pe baza experienței dobândite în evenimentele militare din vara aceluiași an, Biroul Informații a emis, la 3 octombrie 1917, Observații relative la funcționarea Serviciului de Informații, în care accentul a fost pus pe profesionalizarea și continuitatea personalului care își desfășoară munca în acest domeniu. Au fost constatate cazuri când ofițerii de informații de la unități au fost trecuți la comandă, ceea ce a afectat coordonarea, culegerea, analiza și exploatarea de date utile privind inamicul. Împreună cu trupele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
prestigiu în fața oamenilor. În privința activității de siguranță și a denumirii acestei structuri, ministrul de interne a afirmat că acest serviciu „este cel mai cunoscut, desigur și totuși cel mai impopular”, însă extrem de necesar. Alexandru Vaida-Voevod a susținut unificarea ramurilor polițienești, profesionalizarea celor care lucrează în acest domeniu și dreptul statului de a fi informat „în tot momentul” de ceea ce se petrece în interiorul granițelor. Termenul de «siguranță» a fost înlocuit cu «poliția de informații», iar deviza sa, ca organ informativ al statului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Regal, astfel că, în final, a fost reintegrat în funcție. În fruntea D.G.P., Cernat a imprimat un stil de conducere sobru și concis, a impus o mai mare conștientizare a măsurilor de compartimentare și conspirare a activității informative, precum și de profesionalizare a personalului. Nu a ezitat să critice și să decidă măsuri punitive contra angajaților, care au săvârșit abateri, afirmând: „sunt dator să merg până la capăt, ca să termin și cu sistemul, dar și cu oamenii”, cu referire la sistemul mediocrității profesionale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
descoperit o organizație comunistă cu ramificații în Atelierele C.F.R. Pașcani, Nicolina-Iași și Grivița-București, ai căror membri au fost deferiți Parchetelor Militare de pe lângă Corpurile de Armată 2 (București) și 4 (Iași). Activitatea comuniștilor s-a desfășurat „sub masca” apărării intereselor profesionale. Profesionalizarea unor elemente din Serviciul Jandarmeriei exclusiv pe palierul transportului feroviar a avut drept consecință o îmbunătățire vizibilă a serviciilor, a siguranței călătorilor și mărfurilor, precum și obținerea unor informații utile, care au condus la dezvăluiri spectaculoase. De remarcat că Legiunea de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe problemele de urmărit, metodele și mijloacele de obținere a datelor, care să prevină tulburările de ordine publică din localitate. Studiile elaborate în anii ’30 au abordat, complex și profund, situația militară a țărilor vecine și nu numai, dovedind o profesionalizare și în această direcție. Au fost expediate beneficiarilor legali, printre altele, studii privind organizarea armatei albaneze, a aviației militare ungare, a armatei germane, a celei turce și a celei spaniole. Alături de Centrele de Informații din București, Iași, Chișinău, Cernăuți și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Biroul 2, probleme de personal și execuția bugetului, administrarea imobilelor și apartamentelor aparținând instituției; - Biroul 3, foto-identificări, a evoluat împreună cu importanța și necesitățile Serviciului, fiind structurat pe compartimente: expertize, chimie criminalistică, foto și fizică, desenatori tehnici, tipografie. După 1934, pentru profesionalizare, au fost trimiși la studii și schimburi de experiență în străinătate mai mulți funcționari. - Biroul 4 s-a ocupat de pregătirea de specialitate atât a noilor angajați, cât și cu specializarea celor existenți. Au fost create școli de telegrafiști, radiotelegrafiști

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost sporit cu cantonieri. Totodată, în urma calculelor s-a constatat că militarii din Brigada C.F.R. s-au dovedit „extrem de costisitori” față de randamentul profesional, astfel încât obiectivele pe termen scurt vor viza scăderea costurilor în același timp cu îmbunătățirea instruirii și creșterea profesionalizării față de sarcinile trasate. Eugen Bianu a arătat modul controlului similar efectuat în Germania și Austria, unde eficacitatea se bazează pe o verificare permanentă, efectuată de câte o echipă de trei oameni pe distanța a două cantoane. A menționat că organele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
împărțiți în rezidenți, agenți teritoriali, agenți călători și curieri. Contrabandiștii aveau marele avantaj că puteau trece în România chiar și atunci când granițele erau închise, fiind considerați „unicul mijloc” de transport în ocazii speciale și ținuți foarte bine în evidențe. Pentru profesionalizarea personalului angrenat în asemenea activități, în Ungaria funcționau mai multe studii de învățământ: o școală superioară la Budapesta, școli inferioare la Szolnok, Debrețin și Szeged, respectiv o școală specială pentru informații ofensive și defensive la Gyor. Un alt capitol interesant

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
echipelor de agenți volanți, a recrutării și utilizării de agenți rezidenți pentru culegere, aprofundare și verificare de date. Pentru o cunoaștere temeinică a mișcărilor subversive, Ordinul Circular a prevăzut și organizarea dosarului de evidență pentru fiecare problemă informativă. Măsurile de profesionalizare și aliniere a personalului din domeniul informativ s-au efectuat împreună cu Secția a II-a Informații din Marele Stat Major. I.G.J. a fost de acord cu o directivă unitară a acțiunii informativ/contrainformative, cu repartizarea și delimitarea „în mod precis

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
petrecute între 1927 și 1940 și a armonizat specificul acestei profesii în funcție de interesele României raportate la evenimentele petrecute în perioada 1939-1940. Din punct de vedere doctrinar, acest regulament a structurat obiectivele celor două laturi - informativă și contrainformativă - și a impus profesionalizarea personalului activant. De remarcat să unul din mijloacele de căutare a datelor a rămas Serviciul Secret, ca structură informativă acoperită, cu rolul de a desfășura acțiuni în spatele trupelor inamice. Acest Serviciu Secret a fost embrionul care, înființat în 1917, a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
frontului de est. Pe de o parte, de acolo a venit pericolul care, în 1940, a impus cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, iar pe de altă parte, noua conducere a statului a introdus un program de reformă, redimensionare și profesionalizare a Secției a II-a, în vederea pregătirii țării pentru reluarea teritoriilor pierdute. De aceea, cele mai multe cazuri de spionaj/contraspionaj, norme informative/contrainformative și mediatizări de contrapropagandă au avut loc la granița de est, ulterior pe frontul de răsărit. La 20

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274

prin programul Asigurarea calității proceselor de predare și învățare, precum și a serviciilor educaționale, acordă un loc important proiectului „Formarea inițială și continuă a personalului didactic și didactic auxiliar”. Punând accent pe creșterea calității pregătirii cadrelor didactice, proiectul viza următoarele obiective: - profesionalizarea carierei didactice și reconsiderarea sistemului de grade didactice din această perspectivă; - corelarea structurilor și a etapelor în cariera didactică cu standardele educaționale și asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor transferabile; - redirecționarea raportului dintre componenta teoretică și cea practică

Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
calității în educație și formarea inițială constituie un domeniu de intervenție care necesită cu precădere dezvoltarea și implementarea sistemelor și procedurilor interne de evaluare, de management și asigurare a calității activităților de educație și formare inițială și continuă, precum și profesionalizarea activităților manageriale la nivelul furnizorilor de educație și formare inițială și continuă. Reținerea resurselor umane valoroase este o mare problemă pentru că lipsește satisfacția : cea materială care ține de nevoile primare dar care este destul de importantă pentru individ și cea spirituală

Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617

internă și externă; * mecanisme de elaborare de politici publice. 2. Îmbunătățirea managementului funcției publice, cu precădere în ceea ce privește: * planul de carieră, susținut de o promovare realizată în mod transparent și pe baza competenței profesionale; * realizarea unui management modern al resurselor umane; * profesionalizarea funcției publice. 3. Îmbunătățirea procesului de formare a funcționarilor publici, vizând în mod special: * formarea inițială și formarea continuă; * implementarea strategiei de formare continuă a funcționarilor publici. 4. Crearea unui dialog real cu societatea civilă și cu partenerii sociali și

by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442

normal, care permite utilizarea eficientă a forței de muncă familiale și a cărei “scară” de exploatare este suficientă pentru a permite adoptarea tehnologiilor agricole moderne. - dotarea tehnică a gospodăriilor montane , ca o condiție a creșterii randamentului de valorificare a resurselor; - profesionalizarea și educația . Aplicarea unor tehnologii adecvate în activitățile zonei montane (agricole, turistice) necesită o profesionalizare corespunzătoare a celor care o înfăptuiesc. Profesionalizarea și educația locuitorilor din zonele montane trebuie văzută ca o pârghie de îmbunătățire a nivelului lor de trai

IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
exploatare este suficientă pentru a permite adoptarea tehnologiilor agricole moderne. - dotarea tehnică a gospodăriilor montane , ca o condiție a creșterii randamentului de valorificare a resurselor; - profesionalizarea și educația . Aplicarea unor tehnologii adecvate în activitățile zonei montane (agricole, turistice) necesită o profesionalizare corespunzătoare a celor care o înfăptuiesc. Profesionalizarea și educația locuitorilor din zonele montane trebuie văzută ca o pârghie de îmbunătățire a nivelului lor de trai, printr-o valorificare eficientă a resurselor. Referindu-se la rolul educației în viața unei populații

IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]