1,399 matches
-
a lua și a menține puterea, o mai mare siguranță în forța proprie de guvernare, o ideologie bazată pe doctrina siguranței naționale: o mai scăzută disponibilitate de a lăsa puterea civililor, așadar. Chiar în țările în care există o nouă profesionalizare, există regimuri civil-militare, deși sunt țări cu societăți mai complexe și variate. Aceste regimuri sunt, înainte de toate, bazate pe o alianță între militari, mai mult sau mai puțin profesionalizați, și civili, aceștia din urmă fiind funcționari, politicieni de profesie, tehnocrați
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la complex. Astfel, putem vorbi de: Integrarea fizică, nivelul incipient al integrării, permite persoanelor cu cerințe speciale satisfacerea nevoilor de bază ale existenței lor, adică asigurarea unui spațiu de locuit în zone rezidențiale, organizarea claselor și grupelor în școli obișnuite, profesionalizarea în domenii diverse, accesul la locuri de muncă (în sistem protejat) etc. Integrarea fizică presupune reducerea distanțelor fizice dintre copiii cu cerințe speciale și ceilalți copii, utilizarea în comun a unor spații, materiale și echipamente în procesul didactic, plasarea în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
copii cu intelect liminar, cu deficiențe fizice care nu afectau autonomia personală și posibilitatea practicării unor profesii, copii cu hipoacuzie sau cu ambliopie ușoară și moderată etc.); rezultatele au fost favorabile și au încurajat extinderea acestor modalități de educare și profesionalizare a copiilor cu cerințe speciale, singurele probleme fiind generate de rigiditatea sistemului de învățământ și de absența motivării personalului didactic pentru a desfășura activități educative în condițiile învățământului integrat (de exemplu, este suficient să amintim politica promovării și salarizării cadrelor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de învățare, care intră în categoria copiilor cu cerințe educaționale speciale. Iată de ce, în situația acceptării educației incluzive sau în cazul activităților educative cu un elev care prezintă o serie de cerințe speciale sub raportul potențialului său de învățare și profesionalizare, fiecare specialist este responsabil de o reevaluare a atitudinilor și prejudecăților sale față de această nouă experiență, astfel încât el trebuie să trateze elevul cu cerințe speciale nu ca pe un elev inferior celorlalți din clasă, ci ca pe un elev "altfel
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
compania altor copii; aspectul instruirii nivelul care poate fi atins de copil în formarea și dezvoltarea unor deprinderi și capacități cu relevanță practică; aspectul socializării nivelul de sociabilitate, gradul de organizare și dezvoltare a autonomiei personale și sociale, perspectivele de profesionalizare ale copilului; planificarea și programarea evaluarea cerințelor copiilor integrați, stabilirea scopurilor și obiectivelor programului de integrare, structurarea curriculumului școlar, identificarea și alocarea resurselor, stabilirea strategiilor de monitorizare și evaluare a procesului de integrare etc.; clarificarea responsabilităților (la nivel pedagogic și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
interbelică, voi discuta însă în cele ce urmează. Dominarea culturalului de către intelectual a fost posibilă doar pe măsura unei alfabetizări progresive a publicului determinând o cerere crescută pe piața literară. Educația a generat astfel consecințe pe două fronturi: a înlesnit profesionalizarea intelectualului și a transformat populația în public. Atunci când bunul cultural a dobândit valoare economică, intelectualul, la rândul său, a fost perceput ca prestator: prestatorul muncii intelectuale. 1.3 Intelectualul și munca intelectuală Evoluția sistemului educațional manifestată prin accesul în școlile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intelectualului independent pare a fi însă Karl Mannheim. Căutând locul intelectualului în societate, Mannheim propunea spre finele anilor '20 imaginea cărturarului liber de orice constrângeri instituționale, situat sociologic "între clasele sociale". Mannheim dovedea însă o racordare improprie la modernitate, căci profesionalizarea ca o consecință a dezvoltării sistemului educațional a dus treptat la afilierea instituțională a intelectualului prin munca prestată. Valențele muncii în epoca profesionalizării activității intelectuale au fost redate și în viziunea lui Wolf Lepenies asupra intelectualului european. Pentru Lepenies, temperamentul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
orice constrângeri instituționale, situat sociologic "între clasele sociale". Mannheim dovedea însă o racordare improprie la modernitate, căci profesionalizarea ca o consecință a dezvoltării sistemului educațional a dus treptat la afilierea instituțională a intelectualului prin munca prestată. Valențele muncii în epoca profesionalizării activității intelectuale au fost redate și în viziunea lui Wolf Lepenies asupra intelectualului european. Pentru Lepenies, temperamentul intelectual formează tipologiile. Pe de o parte, se disting oamenii cu conștiință pozitivă - oamenii de știință, de acțiune, sangvini, cuceritori, cărora eforturile de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la finele anilor '30 aproximativ 240 de scriitori. Conform statisticii întocmite în 1938 de către Pavilionul culturii românești din capitală, din cei 116 scriitori originari din Moldova, 12 pornesc pe cărările creație din Botoșani. Un număr nu foarte consistent ce reflectă profesionalizarea relativă a acestei ocupații intelectuale, căci oamenii de litere sunt mult mai numeroși, dar practică scrisul ca activitate auxiliară. Câteva nume din nordul Moldovei sunt înscrise în cadrul Societății Scriitorilor Români: Alexandru Cazaban, Emanoil Ciomac, Ludovic Dauș, Artur Gorovei, Eugen Lovinescu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în primul rând de "vechea generație", promotoare a curentelor de factură tradiționalistă. Tabel 8. Decade nașteri producători culturali < 1870 1871-1880 1881-1890 1891-1900 1901-1910 1911-1920 10 19 36 24 27 2 O analiză a ocupațiilor de bază a producătorilor culturali confirmă profesionalizarea raportului dintre intelectual și cultură prin intermediul educației. 86 dintre intelectuali sunt licențiați ai universităților din țară sau din străinătate, iar cinci dintre aceștia dețin doctorate în diferite domenii, la universitățile din Berlin, Paris, Leipzig sau Cernăuți. Cadrele didactice, profesori secundari
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cronică regulată, dar ... dramatică" . După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an ", critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce și o specializare a criticii românești din epocă. La critica așa-zis foiletonistică se adaugă o critică de tip universitar, erudită, cu bogat aparat critic, propunând vaste perspective comparatiste, așa cum
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un model social foarte bine definit pentru România post comunistă. Stat al țăranilor și muncitorilor? Sau și al păturilor mijlocii? Oferta, la acest punct absolut capital, nu este încă deloc limpede. O gravă insuficiență. Se simte și necesitatea acută a profesionalizării, a tehnicității luptei politice. în fața unui mare aparat de consilieri, servicii și specialiști, de fapt al întregului aparat de stat modernizat, ce structuri mai mult sau mai puțin analoage, corespunzătoare, opune Convenția? Bunele sale intenții sunt evidente. Dar în fața vechiului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
-ului. �n lumea non-european? sociologia a cunoscut o dezvoltare �n Australia, Japonia, Canada, America Latin? sau India. �n ??rile comuniste sociologia a r?mas �n hibernare p�n? la glasnost ?i perestroika. Sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? modelul de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie. �ntre 1968-1990 sociologia cunoa?te o explozie a paradigmelor. 1968 a fost anul unei spontane ?i vii agită?îi �n campusurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reluate anumite schimburi �ntre sociologi. �ncep�nd cu 1977 sociologia a fost suprimat? p�n? �n decembrie 1989. Un anumit num?r de speciali?ți, grupuri ?i formă?îi de cercetare, cadre didactice de specialitate au reu?it o anumit? profesionalizare ?i au continuat s? formeze sociologi (Istoria sociologiei rom�ne?ți, p. 326). �n 1974 la Bruxelles, conferin?a internă?ional? a UNESCO aprecia c? �n Rom�nia sociologia a avut r?d?cîni profunde, de aceea a putut supravie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de istoria economiei sociale: Espinas, profesor delegat (1894-1904). Espinas, profesor (1904-1907). Catedră de ?tiin?a educa?iei: Marion, profesor (1887-1896). Buisson, profesor (1896-1902). Durkheim, suplinitor (1902-1906). Durkheim, profesor (1906-1913). Extinderea catedrei la sociologie: Durkheim, profesor (1913-1917). 4. �ncepe o timid? profesionalizare chiar de la debutul carierei de �cercet?tor�. S-au creat c�teva catedre �n cadrul facult??ilor (de litere �n Fran?a, de drept �n Germania) ?i �n cadrul ?colii practice de �nalte studii (sec?ia a V-a) unde
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moravurilor ?i nu că rod al interven?ionismului social c?ruia �i denun?? z?d?rnicia. Sumner nu are, �n fapt, nimic dintr-un specialist ?i dac? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea este vizibil un �nceput de profesionalizare �n sociologia american?, atunci trebuie s? privim spre New York ?i spre Chicago. Small, antreprenor al sociologiei Chiar dac? �n Nouă Anglie colegii n-au pentru el dec�ț pu?în? știm?, Small nu distoneaz? �n concertul academic. Timp de doi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
area cercet?rilor, schimburile de cercet?tori, traducerile, sus?inerea institu?iilor na?ionale sau internă?ionale nu constituie dec�ț aspectul material al acestei �ndator?ri. �n mod mai decisiv �ns?, sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? �n principala ?ar? �nving?toare, singurul model de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie intelectual? din lumea occidental?. C? acest model a suscitat pe c�ț respect tot pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
copilului au valoare de repere strategice în activitatea actuală. Accentuarea laturii de prevenție, mai ales prin implicarea din ce în ce mai puternică a comunității, reprezintă elemente absolut indispensabile unei asistențe sociale moderne. O condiție a realizării tuturor acestor obiective este însă cea a profesionalizării rețelei de practicieni. Articolul își propune să ilustreze, prin prisma acestor linii de analiză, realitatea actuală a serviciilor sociale brașovene. La aproape două decenii de la schimbarea regimului comunist, realizarea unei analize a domeniului asistenței sociale reprezintă o sursă de mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
față) să previi decât să intervii, mai ales că anumite „costuri” (din nou vorbim despre cele de tip psihologic, emoțional) nu vor putea fi niciodată acoperite în totalitate. Un alt punct nevralgic al actualului sistem este - surprinzător ! - nivelul scăzut de profesionalizare al celor angrenați în structurile de specialitate. Paradoxal, deși există azi nu mai puțin de 14 centre universitare care oferă specializarea de asistență socială, găsim în continuare pe piața muncii o cerere neacoperită de asistenți sociali, iar cei care sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
superioară. Și posedă arme" (Finer, 1962: 5). Totuși, combinația dintre caracteristicile forțelor armate și anumite trăsături ale sistemului politic este cea care face ca intervenția să aibă loc în situații concrete. Patru elemente sunt esențiale în această privință: gradul de profesionalizare al forțelor armate; gradul de legitimitate al sistemului politic; nivelul de complexitate al societății; și tipul de ideologie care predomină în societate. În primul rând, un grad ridicat de profesionalizare încurajează intervenția militară, deoarece cu cât armata este alcătuită din
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
concrete. Patru elemente sunt esențiale în această privință: gradul de profesionalizare al forțelor armate; gradul de legitimitate al sistemului politic; nivelul de complexitate al societății; și tipul de ideologie care predomină în societate. În primul rând, un grad ridicat de profesionalizare încurajează intervenția militară, deoarece cu cât armata este alcătuită din mai mulți profesioniști, cu atât este mai îndepărtată de restul societății și, în consecință, tinde să dezvolte atitudini care sunt deopotrivă idiosincratice și simțite în profunzime de membrii săi. De
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
XIX-lea, teoria părea realistă datorită combinării mai multor caracteristici societale care făceau ca, în acea parte a lumii, armata să nu aibă, de regulă, nici ocazia, nici dorința de a interveni. Prima dintre aceste caracteristici societale era aceea că profesionalizarea armatei se desfășura lent. Clasa de ofițeri din monarhiile tradiționale europene a continuat să fie extrasă din aristocrație și să rămână în strânsă legătură cu aceasta, cu excepția Franței, după revoluția din 1789. Deloc surprinzător, Franța era una din țările în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tipuri de caracteristici sociale (profesionalismul, lipsa legitimității, simplitatea societății, caracterul ideologiei), identificate mai devreme ca având un posibil efect asupra legăturii dintre forțele armate și națiune. Reprezentând nivelul cel mai de jos, influența este de obicei caracteristică țărilor în care profesionalizarea armatei este slabă, legitimitatea regimului și complexitatea societății sunt ridicate, iar ideologia guvernului civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară în care predomină caracteristicile opuse este deschisă de obicei substituirii. Țările unde condițiile se află între aceste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare timpurie și dezvoltare matură. * Complexitatea societății crește o dată cu dezvoltarea socio-economică. Astfel, cu cât o societate este mai avansată socio-economic, cu atât forțelor armate le este mai greu să preia puterea; * Profesionalizarea armatei este de obicei slabă în etapa subdezvoltată și mai ridicată în celelalte etape de dezvoltare, deși poate că nici în etapele cele mai avansate nu este într-un punct maxim. Efectul de subcultură al profesionalizării are un rol mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
greu să preia puterea; * Profesionalizarea armatei este de obicei slabă în etapa subdezvoltată și mai ridicată în celelalte etape de dezvoltare, deși poate că nici în etapele cele mai avansate nu este într-un punct maxim. Efectul de subcultură al profesionalizării are un rol mai mic în etapele avansate de dezvoltare, astfel încât forțele armate sunt legate în acest caz de restul populației; * Ideologia sistemelor politice tradiționale este de obicei apropiată față de cea a forțelor armate; este mai puțin apropiată în alte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]