119,631 matches
-
Marina Constantinescu Prin 2000, m-am întîlnit cu profesorul Emil Iordache pe Calea Victoriei, în apropierea redacției. Nu-mi amintesc deloc de ce eram pe jos și nu cu mașina - lucru cu totul neobișnuit la mine. Știu doar că era căldură mare. Caniculă, de-a dreptul. Asfaltul fierbea, se topea, scotea
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
de strălucitoare, încît totul în jur părea ca un film supraexpus, în care imaginile sînt arse. Nimeni pe stradă. Nimeni, nimeni. Cînd, mă trezesc, sub pălăria mea cu boruri mari, cu un zîmbet cald, dintr-o barbă încercată de căldură: profesorul nostru, Emil Iordache, cu care discutam în facultate vrute și nevrute, întotdeauna pe holuri întunecate - și, uneori, prea răcoroase. Nu l-am avut nici la curs, nici la seminar. Cu toate astea, am învățat cîte ceva de la domnia sa. Documentat cu asupra de
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
funcție, ca și ironia. Cum nu o dată o spune, Sîrbu avea acel l^esprit drôlatique, descoperit și de Blaga, ca dat nativ al "bufonului Gary". I-a plăcut să se acopere, parcă protector, cu eticheta pusă de Blaga, iubitul lui profesor, adesea spre a nu recunoaște că râde pe ruina propriei lui vocații, deși a făcut teoria unui astfel de râs. I. D. Sîrbu, acest "copil teribil" al Cercului literar de la Sibiu, cum l-a numit Doinaș, avea această aptitudine, acest
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
întoarsă pe dos, dar și cariera intelectuală mutată în posteritate. Regresiunea într-un trecut imposibil de regăsit are valoare testamentară. Răul naște nostalgia binelui, dar obosește spiritul, oricât de scăpărător ar fi. În romanul Adio, Europa! "râsul bezmetic" al unui profesor de filosofie, Candid, în fața unui afișaj de conferințe, unde numele marelui mincinos Karl May, autorul lui Winettou, era înlocuit din greșeală, automat, cu numele lui Karl Marx. Râsul cu valoare culturală devine cauza nenorocirii personajului. E un "râs total, zgomotos
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
emoționează. Heinrich Zimmer și Cardinalul Ratzinger, actualul Papă, sînt doar două nume mari care au primit titlul de Doctor Honoris Causa. Universitățile mari, cu tradiție continuă să-și țină rangul. Plimbîndu-mă pe coridoarele largi, frumoase, mi-am amintit de marii profesori pe care i-am avut la Universitatea din București. Figuri europene care m-au format, m-au modelat, mi-au deschis apetitul spre cunoaștere, spre neodihna căutărilor. Ce șansă! Pînă acum, la Cluj, nici un artist nu a mai primit acest
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
europene care m-au format, m-au modelat, mi-au deschis apetitul spre cunoaștere, spre neodihna căutărilor. Ce șansă! Pînă acum, la Cluj, nici un artist nu a mai primit acest titlu, a ținut să puncteze în discursul său filosoful și profesorul Andrei Marga. Asta a ridicat și mai mult cota momentului, a emoției pe care am avut-o. Și pe care nu am avut nici un chef să o disimulez. Aula Magna, superbă, solemnă, impunătoare, aristocratică. Personalități. Elită academică. O prezență strălucită
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
cota momentului, a emoției pe care am avut-o. Și pe care nu am avut nici un chef să o disimulez. Aula Magna, superbă, solemnă, impunătoare, aristocratică. Personalități. Elită academică. O prezență strălucită a lui Andrei Marga, laudatio inspirat susținut de profesorii Liviu Malița și Ion Vartic. O lecție inaugurală profundă, nou prilej de a întoarce fața către sine, către drumurile vieții și ale creației, susținută cu distincție de Andrei Șerban. Sărbătoare nobilă, rafinată. Ne privim, ne bucurăm, tăcem. Sîntem undeva la
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
și nu regula dominantă. Așa se face că universitățile românești ajunsese să se bucure de un real prestigiu european în perioada interbelică. Regimul comunist a dat totul peste cap: instrucțiunile transmise în 1948 de la Moscova impuneau eliminarea din învățământ a profesorilor care se bucurau de aprecierea studenților. Sateliții români ai Kremlinului au aplicat fără ezitare instrucțiunile primite și au eliminat din universități profesori care nu erau cu nimic mai prejos de colegii lor din universități europene de mare tradiție. De altminteri
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
Regimul comunist a dat totul peste cap: instrucțiunile transmise în 1948 de la Moscova impuneau eliminarea din învățământ a profesorilor care se bucurau de aprecierea studenților. Sateliții români ai Kremlinului au aplicat fără ezitare instrucțiunile primite și au eliminat din universități profesori care nu erau cu nimic mai prejos de colegii lor din universități europene de mare tradiție. De altminteri, școala românească începuse să fie sincronă cu cea din Occident și o serie de publicații academice din țara noastră se bucurau de
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
altminteri, școala românească începuse să fie sincronă cu cea din Occident și o serie de publicații academice din țara noastră se bucurau de un bun renume, ca dovadă că celebrități apusene nu ezitau să publice studii importante în acestea. Eliminarea profesorilor cu reală valoare și vocație a condus la degradarea sistemului de învățământ și la promovarea unor nulități incapabile de un demers intelectual în adevăratul sens al cuvântului. Chiar și personalitățile care se situau pe poziții "progresiste", de pildă Călinescu, au
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
niște valori și cu niște interpretări pe care nimeni nu le ia în seamă. Să revenim la problema ascensiunilor în ierarhia academică. Din nefericire la noi nu au avut loc până în prezent concursuri autentice pentru ocuparea posturilor de conferențiar și profesor. Au fost scoase la concurs posturi, dar de fiecare dată nu s-a prezentat decât un singur candidat (dacă au existat și cazuri când a fost o competiție reală, apoi acestea au fost excepții). Astfel concursurile au pur și simplu
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
cu autoritate în domeniu și a cărților apărute în edituri consacrate? Și nu se va da precădere revistelor consacrate din străinătate? Acestea, chiar dacă nu sunt un barometru absolut, oferă suficientă garanție de competență pentru acordarea titlului de conferențiar sau de profesor. Și încă ceva: va veni ziua când România va deveni membră a Uniunii Europene; piața muncii se va liberaliza; în Occident există un șomaj în rândul tineretului academic. Oare nu vor fi tentați mulți dintre ei să concureze la catedre
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
prezinte fenomenul românesc în context european și să-și publice studiul într-o revistă de literatură comparată? Evident cantitatea nu trebuie să fie un criteriu prevalent și nici nu este într-o viață universitară normală. Ferdinand de Saussure a devenit profesor universitar cu foarte puține pagini tipărite. Dar el a revoluționat indoeuropenistica în șaisprezece pagini! O comisie de specialiști va putea aprecia cât de importante sunt contribuțiile participanților la un concurs pentru o catedră. Cu o singură condiție: membrii comisiei să
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
cenzură pentru a stopa o inflație de doctori determinată de numărul enorm de universități de stat sau particulare răsărite după revoluție ca ciupercile după ploaie. Dar comisia nu și-a împlinit rolul din moment ce un Mischie a primit titlu academic, din moment ce profesori străini, cunoscători ai realităților românești, afimă că la noi numai analfabeților li se refuză titlul de doctor. Asta nu înseamnă că nu există și strălucite teze de doctorat. Trebuie însă găsită modalitatea pentru ca rebuturile să nu mai poată să se
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
înnoptează. Se lasă ceața (titlu cam romanțios pentru gustul cititorului actual), experimentul se prelungește spre zona literaturii epistolare din epoca luminilor. O convenție literară devenită loc comun (găsirea unui pachet de scrisori) este pretextul devoalării unei "iubiri imposibile" între un profesor român, în vârstă de cincizeci și șase de ani, relativ sărac, al cărui vis este să trăiască în Portugalia, și o portugheză bogată, cu unsprezece ani mai tânără, stabilită în Australia. Cei doi s-au cunoscut în anul 1975 și
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
și cadența corespondenței se schimbă evident, pasiunea pune stăpânire pe ea și, în final, Isabel este cea care ajunge să se plângă de încetineala de reacție a lui Petru. Andrei este cazul tipic de intelectual emigrat în vremea comunismului, ajuns profesor de prestigiu într-o mare universitate americană, dar trăind cu nostalgia vechilor colegi de școală și a întâmplărilor din România comunistă. În fine, Lidia este soția care i-a frânt inima lui Petru părăsindu-l pentru a emigra în Germania
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
intelectual de 56 de ani, care în majoritatea timpului trăiește în deplină abstinență și al cărui suflet pare atins iremediabil de o melancolică depresie. Mai mult decât atât, el nu ezită să-i povestească fostului său coleg de facultate, actualul profesor american Andrei Dumitrescu, în termeni mai mult decât expliciți performanțele sale erotice, asemeni unui adolescent căruia nu i-au dispărut toate coșurile de pe față. În schimb, evoluția sentimentală a Isabelei, sesizabilă cu maximă finețe de la o scrisoare la alta, este
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
fapt, dintre termenii fundamentali ai domeniului, unul singur are origine controversată - strugure. Hasdeu și alți lingviști l-au considerat ca provenind din greacă (unde ar fi fost totuși legat de latină); au mai existat și alte ipoteze; în ultima vreme, profesorul Gr. Brâncuș a susținut cu fermitate ideea unei origini traco-dace a cuvântului: această explicație se potrivește cu informațiile despre cultura viței de vie în Dacia, în epoca preromană. Strugure apare așadar în Dicționarul Academiei (DLR) ca provenind din traco-dacă, deși
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
căror stabilitate este tocmai consecința anulărilor reciproce. Paul Neagu Cînd se vorbește despre Paul Neagu, chiar și acum, după ce arta lui s-a istoricizat, este invocat aproape mecanic sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happeninguri și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la una sau la alta dintre aceste activități. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
se crede și decît se spune. Ambii sînt preocupați, în adîncul artei lor, de problema raportului dintre esență și aparență. Eminescu, ca poet liric, de misterioasa lor logodnă; Caragiale, ca autor satiric, de divorțul dintre ele. Eminescu este marele nostru profesor de visare, Caragiale - dascălul nostru de luciditate. De aceea, poate, Caragiale rămîne, în domeniul lui, mult mai izolat decît Eminescu într-al său. în vecinătatea lui Eminescu îi putem invoca pe Arghezi și pe Blaga. Ce nume să cităm în
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
pacienți aflați în suferință. Anul acesta România a devenit campioană Europei la viețile salvate în urmă recoltării de organe de la donatori aflați în moarte cerebrală. Pacienții transplantați, spun că s-au nascut pentru a doua oară și țin să mulțumească profesorului doctor Mihai Lucan pentru minunile pe care le face. Anul acesta s-au înregistrat peste 100 de donatori, iar aceștia au dat o șansă la o nouă viață altor oameni. La Institutul de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, 12 pacienți
România e campioană europeană la donatori aflaţi în moarte cerebrală [Corola-blog/BlogPost/94290_a_95582]
-
cerebrală și pește 75% din cei care ni se adresează au fost transplantați în sub un an din momentul în care au fost înscriși pe listele de așteptare”, a declarat dr. Mihai Lucan. Toți cei care au fost operați de profesorul Lucan îi mulțumesc și simt acum că s-au nascut a doua oară. Coordonatorul național de transplant, Victor Zota, este sigur că până la sfârșitul acestui an numărul de vieti salvate o să crească. B1.ro
România e campioană europeană la donatori aflaţi în moarte cerebrală [Corola-blog/BlogPost/94290_a_95582]
-
din lume, este antreprenorul constănțean Ștefania Filip. Acum șase ani, femeia de afaceri a avut curajul și inspirația de a investi timp și bani pentru a implementa, în țara noastră, un sistem unic de învățare a limbii engleze, inventat de profesorul britanic Helen Doron, sistem care a produs rezultate pozitive în rândul a peste 2 milioane de copii din întreaga lume. Ștefania Filip a devenit, după scurt timp, Master Francizor al Centrului Internațional Helen Doron English în România și a inspirat
Investițiile în sistemul de educație, afacerea viitorului pentru tinerii părinți din România [Corola-blog/BlogPost/94277_a_95569]
-
brand cunoscut, care are deja un capital de încredere din partea consumatorilor, deci va genera creștere în timp mai scurt. “În cazul Helen Doron English, franciză vine cu o metodă pedagogica unică în lume și cu un sistem de training pentru profesori care asigură calitatea serviciului, cu materiale educaționale unice și exclusive și, totodată, cu rezultate dovedite la nivel internațional. Francizații Helen Doron English primesc exclusivitate pe o zonă geografică clar definită, cu o populație între 25.000 și 100.000 de
Investițiile în sistemul de educație, afacerea viitorului pentru tinerii părinți din România [Corola-blog/BlogPost/94277_a_95569]
-
care se adună la răstimpuri să-l la seratele culturale pe care le organizează cu mult har, îmbinând muzica, poezia și artele plastice. La o astfel de adunare ne-am cunoscut și noi, în acordurile de chitară clasică ale unui profesor de muzică valencian, din vastul său cerc de prieteni-artiști. Altea, localitatea în care s-a stabilit, are renume de magnet pentru artiști, un fel de Balcic spaniol, pe care mulți l-au ales ca loc de inspirație și atelier de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]