11,219 matches
-
șahul să fie introdus în școli ca materie opțională. Acordul a fost a fost semnat luni, cu ocazia deschiderii Campionatului Național Școlar de Șah. În urmă cu aproximativ o lună, am semnat ordinul de ministru prin care a fost aprobată programa școlară pentru primii doi ani de studii de șah, iar astăzi am semnat acordul prin care asigurăm cadrele didactice pentru această disciplină, respectiv profesorii care sunt legitimați la FRS vor putea să predea această disciplină", a spus ministrul Educației, Remus
O nouă materie opţională în şcoli, din toamnă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30246_a_31571]
-
penitență grea, așa că ei apelează la auxiliare și la internet pentru a rezuma ori comenta cărți necitite, rămânând prizonierii unui cerc vicios și când susțin examenul de bacalaureat. Există și pentru ei o cale extraordinară, la îndemâna profesorilor de literatură română: programa clasei a IX-a, ce are ca finalitate plăcerea lecturii. Programa are o organizarea tematică și atractivă a materiei, cu o temă obligatorie, iubirea, și teme opționale: Joc și joacă / Adolescența; Familia / Școala; Aventură, călătorie / Lumi fantastice; Confruntări etice și
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
a rezuma ori comenta cărți necitite, rămânând prizonierii unui cerc vicios și când susțin examenul de bacalaureat. Există și pentru ei o cale extraordinară, la îndemâna profesorilor de literatură română: programa clasei a IX-a, ce are ca finalitate plăcerea lecturii. Programa are o organizarea tematică și atractivă a materiei, cu o temă obligatorie, iubirea, și teme opționale: Joc și joacă / Adolescența; Familia / Școala; Aventură, călătorie / Lumi fantastice; Confruntări etice și civice/ Personalități, modele, exemple. Temele sunt ilustrate prin tipuri diferite de
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
de actorii implicați în procesul educațional: profesori, elevi, factorii de decizie din Ministerul Educației, departamentele de pregătire a cadrelor didactice din universități. Activitatea la clasa în sistemul educațional românesc este stabilită prin intermediul unui document oficial emis de Ministerul Educației numit programa școlară. Prin acest document Ministerul Educației, ca reprezentant al statului, transmite idealul educațional dorit de acesta, stabilind temele de tratat și obiectivele de atins. De asemenea, de o maximă importanță în procesul educațional este manualul școlar, ca instrumentul educațional cel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pește Prut"16. Manualele unice au fost reeditate în fiecare an până la sfârșitul anilor 1990, fiind, conform unui inspector școlar actual din Ministerul Educației "astăzi regretate de unii dintre profesorii care se apropie de sfârșitul carierei și nu numai"17. Programa școlară din acea perioadă avea în continuare foarte multe informații istorice pe care elevul trebuia să le memoreze, fără să țină cont de gândirea critică. Scopul demersului școlar era în continuare exprimat în termeni de "obiective"; studierea istoriei era în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Concluzii Predarea istoriei în școli în anul 2013 diferă, în mod clar la nivel declarativ, dar și la nivel practic, de cea din 1989, pe mai multe paliere. În primul rând cantitatea de informatie s-a diminuat, atât la nivelul programei școlare, cât și la nivelul timpului alocat transmiterii ei. În mare măsură acest timp este acum dedicat formării de competențe prin intermediul exercițiilor induse de metodele activ-participative. În al doilea rând modul de predare a istoriei beneficiază de noile evoluții tehnologice
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
op.cit., p. 6. 22 Marilena Bercea, "Cu privire la competențe în predarea istoriei", în Ibidem, p. 18. 23 Ibidem, pp. 20-21. 24 Ministerul Educației, cercetării și inovării, Programe școlare. Istorie. Clasele a V-a - a VIII-a, București, 2009, p. 4; Idem, Programa școlară. Istorie. Clasa a XI-a, București, 2006, p. 4; Idem, Programa școlară. Istorie. Clasa a XII-a, București, 2009, p. 4. 25 Ștefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, București, 2007, p. 123, p. 135. 26 Mihai Manea, "Strategii didactice
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Ibidem, p. 18. 23 Ibidem, pp. 20-21. 24 Ministerul Educației, cercetării și inovării, Programe școlare. Istorie. Clasele a V-a - a VIII-a, București, 2009, p. 4; Idem, Programa școlară. Istorie. Clasa a XI-a, București, 2006, p. 4; Idem, Programa școlară. Istorie. Clasa a XII-a, București, 2009, p. 4. 25 Ștefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, București, 2007, p. 123, p. 135. 26 Mihai Manea, "Strategii didactice moderne în predarea istoriei", în Felicia Adăscăliței, Marilena Bercea, Doru Dumitrescu, Liviu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
timpuri pînă la revoluția din 1821. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programe școlare. Istorie. Clasele a V-a - a VIII-a, București, 2009. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară pemtru clasa a IX-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară pemtru clasa a X-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XI-a, București, 2006. Ministerul Educației
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Pedagogica, București, 1992. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programe școlare. Istorie. Clasele a V-a - a VIII-a, București, 2009. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară pemtru clasa a IX-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară pemtru clasa a X-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XI-a, București, 2006. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XII-a, București, 2009. MITCHIEVICI, Angelo, "Povești
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a VIII-a, București, 2009. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară pemtru clasa a IX-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară pemtru clasa a X-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XI-a, București, 2006. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XII-a, București, 2009. MITCHIEVICI, Angelo, "Povești, legende, utopii. Dumitru Almaș la scoala istoriei", în Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a IX-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară pemtru clasa a X-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XI-a, București, 2006. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XII-a, București, 2009. MITCHIEVICI, Angelo, "Povești, legende, utopii. Dumitru Almaș la scoala istoriei", în Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorări în comunismul românesc, vol ÎI, EdituraPolirom, Iași, 2005, p. 335-369. MURGESCU, Mirela-Luminita
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
am nimic cu nobila meserie a gunoierilor, să cîștige. Totuși, un profesor, dacă are pile pentru a fi angajat la REBU, se descurcă și ca gunoier. Sînt curios dacă un gunoier ambițios e în stare să predea vreuna dintre materiile programei școlare pentru clasele 5-8. De cînd profesorii tot pleacă din învățămînt, nu m-aș mira ca vreun gunoier absolvent de liceu, dat afară de la îndeletnicirea lui bănoasă, să fi ajuns suplinitor pe la o școală din București, alături de toți ceilalți figuranți
Păcălicii cu catalog by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11150_a_12475]
-
electorale a celor doi finaliști, trebuie să mai menționam faptul că Monica Macovei avea să fie singurul candidat cu adevarat provocator la adresa Bisericii Ortodoxe. În cursul lunii septembrie 2014, în cursul campaniei sale electorale, ea a sustinut scoaterea religiei din programa școlară și înlocuirea să cu istoria religiilor 40, un subiect sensibil pentru BOR și care mai apoi avea să revină cu putere în dezbaterea publică în anul 2015. Concluzii Parcurgerea campaniilor electorale prezidențiale din România din 1996, 2004 și 2014
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
altele s-au transformat în prăvălii cu destinație diferită. Una dintre ele a devenit Librăria Cartea Rusă, care se mai numea și Librăria Maxim Gorki. În vitrina erau cărți scrise de autori sovietici, lucrări cu care, elevii erau torturați în programa școlară, cu eroi și exemple mobilizatoare, precum Oleg Koșevoi, Zoia Kosmodemskaia, Alexei Matrosov. Abundau volumele groase, scrise de Lenin, Stalin, Maxim Gorki, Macarenko, Miciurin, Karl Marx, Engels și Jdanov, care avertizau cititorii că, realismul socialist este unică formă a descrierii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de regimul anterior, precum Ion Călugăru, D. Corbea, Maria Banuș, etc. Cu timpul, li se vor adăuga scriitori precum Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Nina Cassian etc. Zoltan Rostaș își propune să descifreze destinul sociologiei în comunism, de la dispariția domeniului din programa universitară până la reabilitarea acesteia. În opinia lui Zoltan Rostaș, repunerea în drepturi a sociologiei trebuie văzută din perspectiva interesului particular al partidului față de acest domeniu. În opinia autorului, reabilitarea a fost mai degrabă un eșec, ilustrata prin numirea lui Miron
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
la prezidențiale, neajutaț i, s-ar zice, de Creator în bătălia lor politică din care a ieșit biruitoare știința democraților. BBC a anunțat de curând că guvernul Majestății Sale Elisabeta II va obliga toate școlile din Regat să introducă în programă, începând de anul viitor, teoria evoluției speciilor sub amenințarea tăierii stipendiilor. Suntem absolut de acord cu măsura, doar că ne întrebă m ce vor fi învățat la biologie până în anul de grație 2014 elevii britanici, dacă darwinismul a absentat din
Britanicii contra creaționismului () [Corola-journal/Journalistic/3996_a_5321]
-
dorește o anumită direcție în educație, trebuie să existe argumente pentru schimbare. „Trebuie să avem date și argumente, analiză comparativă atunci când mergi într-o direcție, pentru că nu numai noi avem problema manualelor, a ceea ce se întâmplă în clasă sau a programei încărcate. Înainte de a decide trebuie să vedem și ce fac alții și aici este foarte important dialogul cu organismele internaționale abilitate, rolul pe care noi îl acordăm Institutului de Științe al Educației. Vreau să fie mult mai vizibil în toate
Ce spune ministrul Educației despre examenele din 2013 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40089_a_41414]
-
Mai multe universități franceze s-au declarat gata să introducă în programă o disciplină care face furori de decenii bune în SUA: creative writing. Cu alte cuvinte, a învăța să scrii literatură. Au apărut și protestele de rigoare: scrisul literar e o meserie sfântă, care nu se poate învăța la școală. În
Creative writing à la française () [Corola-journal/Journalistic/3078_a_4403]
-
văzut chemați în justiție fiindcă au aplicat legea care interzice profesorilor, îndeosebi femei, să poarte însemne religioase în clasă sau mamelor care însoțesc clasele în așa-numitele sorties să poarte burqua sau voal. Există exemple de părinți care solicită modificarea programei școlare, fiindcă, bunăoară, îl socotesc inacceptabil pe Voltaire, pe care îl acuză de islamofobie. E vorba de o nouă corectitudine politică, abia evaporată în SUA, dar care, s-ar părea, a reușit să treacă Oceanul.
Orice bazaconie e posibilă () [Corola-journal/Journalistic/4132_a_5457]
-
acumulării: prea erau toți artiștii din categoria indezirabililor ideologic. Și, apoi, muzica lui Schönberg nu se aflase niciodată în programul Ateneului Român, Klee nu putea fi văzut la Muzeul de la Palat, iar Barbu nu fusese reeditat și nu figura în programa școlară. Modernismul lor à outrance îi situa printre artiștii burghezi, rupți de popor, inaccesibili. Cu toate aceste supoziții, aveam sentimentul că îmi scapă ceva. Când am citit scrisorile lui Steinhardt către Ierunca, la apariția lor în volum, am încercat să
Oul dogmatic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4158_a_5483]
-
având în vedere că aria de acoperire disciplinară în clasa a XI-a nu este similară celei de clasa a XII-a. De asemenea, elevii clasei a XI-a au susținut proba la Istorie (proba obligatorie a profilului) în baza programei parcurse pentru clasa a XI-a, și nu a XII-a, așa cum se procedează în cadrul examenului național de Bacalaureat. Rezultatele obținute la simulările naționale din anul școlar 2013-2014 nu vor fi trecute în catalog, dar sunt analizate la nivelul fiecărei
Oficial. Bacalaureat 2014: Rezultate dezastruoase la simulare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42023_a_43348]
-
și pe toate coridoarele grădinițelor, școlilor, liceelor, facultăților există, pe pereți, icoane ortodoxe, portrete ale voievozilor și regilor României, portrete ale marilor oameni de stat, de cultură și de știință ai țării noastre, steaguri tricolore, steme ale Regatului României. În programa școlară sunt prevăzute obligatoriu, săptămânal, după cum urmează: -la Ciclul primar, deci clasele I-IV (dintr-un total de 20 de ore - 4 ore x 5 zile): 2 ore de Religie (mai precis Catehism ortodox, sub formă de povestire), 2 ore
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
de administrație al unității/instituției de învățământ preuniversitar/instituției de învățământ superior, după consultarea reprezentantului/ reprezentanților organizației/organizațiilor sindicale din unitatea/ instituția de învățământ, afiliate la federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă, sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, respectiv a salariatului, pentru programările individuale. (2) Programarea concediilor de odihnă se aprobă în primele două luni ale anului școlar/universitar de către consiliul de administrație al unității/instituției de învățământ preuniversitar/instituției de învățământ superior. Perioadele de efectuare a concediului de
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293119]
-
preuniversitar/instituției de învățământ superior, după consultarea reprezentantului/ reprezentanților organizației/organizațiilor sindicale din unitatea/ instituția de învățământ, afiliate la federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă, sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, respectiv a salariatului, pentru programările individuale. (2) Programarea concediilor de odihnă se aprobă în primele două luni ale anului școlar/universitar de către consiliul de administrație al unității/instituției de învățământ preuniversitar/instituției de învățământ superior. Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293119]