840 matches
-
în același timp ca program, exprimă perfect caracterul și intențiile Teatrului proletar. Nu era vorba despre un teatru ce-și propunea să mijlocească proletarilor contactul cu arta, ci de o propagandă făcută în mod conștient, nu era un teatru pentru proletari, ci un teatru proletar. Astfel, teatrul nostru se deosebea fundamental nu numai de Volksbühne - după al cărei model dorea să-și organizeze spectatorii într-o asociație - ci și de teatrul proletar al lui Martin și Leonhard. Cuvântul “artă” era cu
Erwin Piscator - Teatrul Politic (fragmente) () [Corola-website/Science/295621_a_296950]
-
imagina câte dificultăți am întâmpinat încercând să alcătuim o concepție despre un teatru al proletariatului. Intenția inițială era să ne descurcăm fără actori burghezi. Exceptând câțiva profesioniști a căror poziție era apropiată de a noastră, am jucat aproape numai cu proletari. Consideram ca o necesitate să colaborez cu oameni care, asemenea mie, vedeau în mișcarea revoluționară pivotul, motorul creației lor. În cadrul întregii concepții despre teatrul proletar, importanța hotărâtoare o avea pentru mine formarea unei comunități atât umane și artistice, cât și
Erwin Piscator - Teatrul Politic (fragmente) () [Corola-website/Science/295621_a_296950]
-
cupolă pe frunte," `Antiteza` este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cuvinte, fapte, personaje, idei, situații. În creația lui M. Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: Venere și Madonă, Înger și demon, Împărat și proletar. Exemplu „Ea un înger ce se roagă - El un demon ce visează; Ea o inimă de aur - El un suflet apostat.” (M. Eminescu) Figuratul este o modificare a valorii semantice a cuvântului sau expresiei, utilizată în anumite împrejurări. Înțelesul devine
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
ca teorie științifică a analizei istorice a societății ("Teze asupra lui Feuerbach", 1845; "Ideologia germană", 1846; "Mizeria filozofiei", 1847). Marx ia contact cu mișcarea muncitorească și redactează împreună cu Friedrich Engels "Manifestul partidului comunist" (1848), care are ca motto celebrul apel: ""Proletari din toată lumea, uniți-vă !"" Expulzat din Germania, apoi și din Franța, se refugiază la Londra în Marea Britanie unde își petrece timpul în special în sălile de lectură ale bibliotecii de la British Museum. Acolo înmagazinează cunoștințe teoretice cu care își dezvoltă
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
lui Ștefan cel Mare la Putna". Tot atunci trimite povestea "Făt-Frumos din lacrimă", care se tipărește în "Convorbiri literare", în numerele de la 1 si 15 noiembrie. În 1871, dintre numeroasele proiecte literare, în acest an probabil ia o formă inițială "Proletarul", sub impresia lecturilor poetului despre evenimentele Comunei din Paris. Poemul va fi continuat și desăvârșit în anii următori. El a stat la baza poemului "". Lucrează la un amplu poem epic "Panorama deșertăciunilor". În luna februarie a aceluiași an în câteva
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
a poeziei "Dorința", dorința secretă sugerată de versurile: Adormind de armoniaCodrului bătut de gânduri,Flori de tei deasupra noastrăOr să cadă rânduri-rânduri." Pe această linie se înscrie și tensiunea pioasă din "Rugăciunea unui dac" și memorabilă cadență din "Împărat și proletar": ""că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi"". Sau, ""o, moartea-i un secol cu sori înflorit"", în durerosul imn al jalei eterne din "Mortua est", ""și te privesc nepăsător / c-un rece ochi de mort"", din "Pe lângă plopii fără
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
CEO-ul de la Goldman&Sachs. Dintr-o perspectivă reducționistă, de clasă în sens ortodox, Ines Conradi este o angajată exploatată, deși plătită foarte bine chiar pentru standardele occidentale. Din aceeași perspectivă reducționistă, tatăl lui Ines, profesorul Conradi este un proletar intelectual, care nu are bani să își schimbe proteza. Dacă nuanțăm însă lucrurile și analizăm rolurile personajelor într-o diviziune internațională a muncii și în schema internațională a împărțirii profiturilor globale, lucrurile se complică. Ines, deși exploatată și inferiorizată de
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
nevoie de România pentru asta? Poate ca să ne lăsăm convinși că și cei care exploatează suferă „la fel” ca exploatații. Situația este cel puțin la fel de delicată în cazul profesorului Conradi. Acesta este văzut de Gorzo și Lazăr ca „umanist blând”, proletar generos, care își „devalizează pensia” în numele refacerii relației cu fiica. Însă, dacă depășim fascinația pentru clovneriile lui Conradi și obsesia pentru apartenența sa la un proletariat intelectual generic, lucrurile se prezintă diferit. Conradi este un profesor de școală generală din
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
sistem de exploatare, aflat într-o poziție nu doar de forță, ci și de antagonism de interese materiale, față de localnicii români. La asta mă refeream când spuneam că „internaționalismul proletar” trebuie serios revizuit. Interesele diferite și raporturile de putere între proletarii din centrul euro-atlantic și cei din restul lumii au fost teoretizate și dezbătute încă dinainte de apariția „internaționalei a treia”, iar diviziunea imperială joacă aici un rol cel puțin la fel de important ca apartenența de clasă. „Umanismul” arogant și egoist al lui
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
și câștigarea puterii prin mijloace electorale), din acest punct de vedere opinia social-democraților (revoluție atinsă prin compromis cu burghezia și câștigarea prin mijloace electorale a puterii) nefiind mai puțin marxistă decât aceea a comuniștilor (revoluție violentă și confruntare directă între proletari și burghezie). Social-democrația a apărut în interiorul Partidului Social Democrat German și a avut drept rezultat abandonarea rădăcinilor marxiste, în vreme ce comunismul a dus la formarea a numeroase partide comuniste. Deși mai sunt încă multe mișcări sociale și partide politice revoluționare marxiste
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
mandatului încredințat și pentru expunerea Rusiei bolșevice la pericolul invaziei, Troțki și-a apărat, cu hotărâre, acțiunea, arătând că bolșevicii au acceptat tratativele de pace în speranța ridicării la lupta revoluționară a muncitorimii din Europa Centrală în sprijinul tânărului "stat proletar" rus. Consecințele retragerii de la tratativele de pace au fost mai rele pentru bolșevici decât s-ar fi gândit ei vreodată în decembrie. Puterile Centrale au denunțat armistițiul, la 18 februarie 1918, și în următoarele zile au invadat și ocupat cea
Tratatul de la Brest-Litovsk () [Corola-website/Science/298538_a_299867]
-
doctrina potrivit căreia a existat o „revoluție a proletariatului”, anume „revoluția” comunistă. În fapte, așa cum reiese din studiile istorice acumulate din 1991 încoace, revoluțiile populare, ca cea din februarie 1917 în Rusia, nu au produs comunism, liderii comuniști nu erau proletari ci intelectuali, iar comunismul, totdeauna instaurat prin lovituri de stat posterioare revoluțiilor, ca cea din octombrie 1917 în Rusia, s-a arătat la fel de coercitiv cu proletarii, precum și cu celelalte clase sociale. Dar, conform doctrinei care stă la baza proletcultului, „revoluția
Proletcult () [Corola-website/Science/308657_a_309986]
-
cea din februarie 1917 în Rusia, nu au produs comunism, liderii comuniști nu erau proletari ci intelectuali, iar comunismul, totdeauna instaurat prin lovituri de stat posterioare revoluțiilor, ca cea din octombrie 1917 în Rusia, s-a arătat la fel de coercitiv cu proletarii, precum și cu celelalte clase sociale. Dar, conform doctrinei care stă la baza proletcultului, „revoluția proletariatului” este urmată de: În domeniul artistic, proletcultismul a produs, între altele, realismul socialist, iar în domeniul științei a dus la derive grave cum a fost
Proletcult () [Corola-website/Science/308657_a_309986]
-
1 aprilie 1873 în revista Convorbiri literare. Poezia „” constituie, după cum spunea Vladimir Streinu „"primul mare semn al operei viitoare"”. Precedată în timp de unele mari creații cum sunt „Venere și Madonă”, „Epigonii”, „Mortua est” și „Egipetul”, urmată de „Împărat și proletar”, „Călin-File din poveste” sau „Strigoii”, poezia „Floare albastră” își are punctul de plecare în mitul romantic al aspirației către un ideal înalt, de fericire, încununat de o iubire pură, desăvârșită. Astfel, poezia „Floare albastră” este o meditație pe tema iubirii
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
pentru partid, căci nici măcar nu sunt conștienți de forța lor; din acest motiv ei nici nu sunt prea strict supravegheați, ori prea aspru pedepsiți atunci când încalcă vreuna din legile (scrise ori nescrise ale) Oceaniei. „Într-un singur caz ar putea proletarii să devină periculoși, și anume dacă progresul tehnologic ar face necesară educarea lor la un nivel superior; dar, din moment ce concurența militară și comercială a dispărut, nivelul de educație al maselor este, de fapt, în scădere” (idem, pag. 260). În număr
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
noi s-o făurim! Sculați, nu-i nici o mîntuire În regi, ciocoi sau dumnezei! Unire, muncitori, unire, Și lumea va scăpa de ei! Prea mult ne-au despuiat tîlharii Ce-n lume, lux, desfrîu se scald: Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cît e cald! Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internațională Prin noi s-o făurim! Țărani și muncitori, noi sîntem Partidul, mare muncitor! Pămîntul este-al celor hărnici, Cei leneși plece unde
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
dat expresie unei problematici filosofice, atât prin compozițiile sale sociale sau simbolice, cât și prin simbolismul portretelor sau al florilor care redau întotdeauna o stare de spirit. În privința tematicii sociale, el a creat printre primii în arta noastră plastică figura proletarului în compoziția 1917! Omul a fost centrul preocupărilor sale și acest lucru l-a redat sub diferite forme în opera sa acuarelistică. Mai ales acest aspect al redării figurii umane în mișcare sau din cele mai variate unghiuri de vedere
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
Vinieta conține harta R.A.S.S.M. reunită cu Basarabia. În partea inferioară a hărții, în centrul coroanei e imaginat un soare răsărind reflectând raze strălucitoare. Pe soare e reprezentată o stea roșie. Toată coroana este împestrițată cu inscripții ale lozincii «Proletari din toate țările, uniți-vă!» în trei limbi - rusă, ucraineană și moldovenească.”" Aceste arme erau, așadar, unele „de pretenție”. La 21 septembrie 1925 în ședința Prezidiului mic al C.E.C. al R.A.S.S.M. s-au stabilit următoarele amendamente: Proiectul de
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
este descrisă astfel: "„stema R.S.S. Ucrainene constă din imaginea pe fond roșu în raze de soare a secerii și ciocanului de aur, înconjurate de o cunună de spice și inscripția în limbile rusă și ucraineană: 1. "R.S.S.U." și 2. "Proletari din toate țările, uniți-vă"”". În varianta moldovenească, stema avea inscripționat R.A.S.S.M., iar sloganul comunist era trecut în limbile ucraineană și moldovenească. La 12 iulie 1936 a apărut în presa sovietică proiectul noii constituții a U.R.S.S.. Acesta
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
lucrările și adoptă pe 6 ianuarie noua constituție a R.A.S.S.M. Potrivit prevederilor constituției, stema republicii autonome trebuia să coincidă cu cea a republicii unionale din care făcea parte. Erau adăugate doar denumirea R.A.S.S.M. și sloganul comunist „Proletari din toate țările, uniți-vă!” în limbile moldovenească și ucrainiană. Capitolul al X-lea al noii constituții, intitulat „Gherbul, flagul, capitala”, stipula în articolul 111: "„Gherbul de stat al Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești este gherbul de stat al R.S.S.
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
Gherbul de stat al Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești este gherbul de stat al R.S.S. Ucrainene, care este alcătuit din secere și ciocan de aur, înfățișate pe fondul roșu în razele soarelui, încadrate cu spice, cu scriitura «R.S.S.U.» și «Proletari din toate țările, uniți-vă!» în limbile ucraineană și moldovenească, cu adăugare sub scriitura «R.S.S.U.» cu litere în măsură mai mică scriiturile «R.A.S.S. Moldovenească» în limbile ucraineană și moldovenească.”" Această stemă a încetat a mai fi valabilă
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
și șiocanului în razele soarelui, care răsare, încadrate cu o cunună de schișe și popușoi. Partea de jos a cununii se încheie cu o ghirleandă din fructe și struguri de poamă. Cununa îi înfășată cu o bindă roșie cu inscripția: «Proletari din toate țările, uniți-vă!» în linghile moldovenească și rusă cu inițialele «R.S.S.M.». Deasupra gherbului este o ste cu șinși colțuri.”" Această descriere a fost puțin cizelată în 1943, la tipărirea constituției în volum. Constituția R.S.S. Moldovenești din 1978 descrie
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
în spice și știuleți de păpușoi cu o ghirlandă de struguri și fructe, purtând pe o panglică roșie inscripțiile: în partea de jos «R.S.S.M.», pe partea dreaptă în limba rusă « Пролетарии всех стран, соединяйтесь!», pe partea stângă - în limba moldovenească «Proletari din toate țările, uniți-vă!». În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri.”" Stema a fost creată de Evghenii Nichitovici Merega, ale cărui merite în acest sens au fost recunoscute prin hotărârea Conducerii și Biroului
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
limba în statul în care urma să fie infiltrat. Agenții proveniți din familii mixte, cu dublă cetățenie sau poligloții erau candidați foarte căutați de SOE. Aceast fapt a fost valabil în special pentru Franța. Mulți dintre agenții Secției F erau proletari sau, uneori, chiar cu un trecut petrecut în mediile interlope. În alte cazuri, în special în Balcani, un agent nu avea nevoie de o cunoaștere foarte aprofundată a limbii țării în care avea să lupte, aici grupurile de rezistență fiind
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
este un citat din "Manifestul Comunist" redactat de Karl Marx și Friedrich Engels - "Proletari din toate țările, uniți-vă!". Deviza era scrisă în toate limbile republicilor unionale pe panglicile roșii de pe stema Uniunii Sovietice, menționată în ordinea inversă fața de cum sunt citate în Constituția unională. Deviza apărea pe stemele republicilor sovietice, în limba națională
Deviza de stat a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/303489_a_304818]