1,605 matches
-
înțeleagă că anumite acțiuni sînt necesare"... Grupul său a "căutat să creeze legături cu Lumea a Treia, cu arabii și cu America Latină cu scopul de a clădi o organizație politică capabilă să permită contrabalansarea influenței Statelor Unite"... "Masele sînt țăranii și proletariatul și, după el, această luptă va ajunge la un război civil" (Jillian Becker, Hitler's children, în traducere franceză La Bande à Baader, pag. 307-308). În cadrul aceleiași gîndiri, revendicată și în alte părți, sînt condamnate "tertipurile serviciilor secrete sovietice, cubaneze
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
egalitatea dintre oameni. Socialismul și comunismul au aceleași obiective, dar diferă modul de atingere al acestor obiective: reformă sau revoluție. Originile ideologiei comuniste sunt reprezentate de operele lui Marx, în care acesta fundamentează principiul „luptei de clasă” (între burghezie și proletariat). Rusia a devenit un stat comunist în urma revoluției din octombrie 1917, când puterea a fost preluată de Lenin. După moartea lui Lenin, conducerea Uniunii Sovietice a fost preluată de Stalin (1924/1929 1953). Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (U.R.S.S.) a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Karl Marx (1867/1955-1960), spre exemplu, societatea modernă este reprezentată de societatea capitalistă, care succede istoric societății feudale. Relațiile sociale caracteristice societății capitaliste înlocuiesc dominația și exploatarea țăranilor de către aristocrație cu un nou tip de exploatare, cea a burgheziei asupra proletariatului. Aceste relații specifice modernității sunt apanajul sistemului de producție modern, bazat pe acumularea de capital. Tema diviziunii muncii sociale în contextul epocii moderne este reluată de Émile Durkheim (1893/2001), care se apleacă asupra cauzelor evoluției în ideea unei mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
proletare. Conflictul dintre cele două clase reprezintă motorul istoriei prin care societatea (contemporană lui Marx) se îndreaptă spre revoluția proletară, proces în urma căruia burghezia va dispărea și proprietatea asupra mijloacelor de producție va fi comună, aparținând singurei clase sociale rămase, proletariatul comunist. Paradigma conflictului îmbracă diferite forme postmarxiste. Bibliografia privind problematica respectivă este extrem de vastă și se află în plin proces de dezvoltare. Mă voi rezuma la a sublinia importanța acestei problematici prin câteva exemple. După prezentarea succintă a unor abordări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
al lui Max Weber). Astfel, prin reducerea spre disoluție a rolului structurilor birocratice, acestea tind să fie înlocuite de "mecanicizarea structural-societală prin diseminarea globală a informației" (așa cum în modernitatea timpurie mecanizarea a înlocuit o parte din clasa "oamenilor muncii", a proletariatului). Spre exemplu, plata multor facturi fiscale nu se mai efectuează la ghișee în care operează funcționari, ci prin bancomate sau internet. Acest fenomen poate fi cu ușurință legat de preeminența tot mai accentuată a serviciilor asupra ocupațiilor tradiționale. În acest
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spus-o adineaori; a patra nu are nimic. Deci guvernul dorește să democratizeze Moldo-Valahia; și nu respectă de la bun început principiul egalității; păstrează castele create sub regimul feudal; lasă să subziste între țărani sursa neînțelegerii și consfințește, ca să zicem așa, proletariatul. Iată deci spiritul de dreptate și acea puternică iubire pentru popor de care se pretinde mânat domnitorul Cuza; ce contradicție! Acest bun popor e atât de iubit încât se menține împotriva lui pedeapsa ciomăgirii, în virtutea proverbului: Cine iubește mult pedepsește
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de-i place popii, măcar plătește consumația. Că și noi vom vărsa lacrimi pentru tine, În urma dricului. Bă, să fie cu cai mascați și cu pampoane, să nu mori cu limuzină că te renegăm! Tu ai fost și ești din proletariat, să nu te spurci la fițe și figuri! Gicu scoate o batistă și plânge În ea, la mișto. Iar Sandu Îl privește lung pe Gore, În timp ce acesta dă senzația că mai are puțin și o ia la picior. Of, prietene
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
acest nou imperiu al luminii și rațiunii". În ciuda atitudinii sale patriciene, Burke nu limitează aceste iluzii la un segment al societății, spre deosebire de teologul Reinhold Niebuhr (1932:221), care a adoptat, la un moment dat, o atitudine declarat elitistă, aformînd că proletariatul avea nevoie de "iluzii necesare" care să-l ajute să-și păstreze încrederea în idealurile revoluționare. Aceasta poate fi considerată o versiune modernă a "minciunii nobile" a lui Platon, minciunile fiind generate nu numai de elita aflată la putere, ci
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de state. În opinia lor, conflictul și rivalitatea între statele-națiune nu se terminaseră, însă principalele linii de demarcație din viitor păreau că vor gravita în jurul celor două clase sociale principale: burghezia națională, care controla diferite sisteme de guvernare, și un proletariat din ce în ce mai cosmopolit. Conturul unui experiment social absolut nou deja era conținut de cele mai avansate mișcări politice ale clasei muncitoare industriale. Prin acțiune revoluționară, proletariatul internațional urma să înscrie idealurile iluministe de libertate, egalitate și fraternitate într-o ordine mondială
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
celor două clase sociale principale: burghezia națională, care controla diferite sisteme de guvernare, și un proletariat din ce în ce mai cosmopolit. Conturul unui experiment social absolut nou deja era conținut de cele mai avansate mișcări politice ale clasei muncitoare industriale. Prin acțiune revoluționară, proletariatul internațional urma să înscrie idealurile iluministe de libertate, egalitate și fraternitate într-o ordine mondială cu totul nouă care avea să elibereze toate ființele umane din exploatare și dominație (Marx și Engels 1977). Numeroși teoreticieni clasici ai relațiilor internaționale au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
muncitorii în anexe ale mașinii (Marx 1977a: 477). Capitalismul, după cum considera Marx, reușise să avanseze enorm în ceea ce privește reducerea sentimentului de înstrăinare între societăți. Naționalismul, gândea el, nu are ce să caute în inima și mintea celor mai avansate secțiuni ale proletariatului, care erau angajate într-un proiect politic cosmopolit. Însă capitalismul era un sistem de exploatare, într-o mare măsură nesupus niciunui control, în care burghezia controla puterea de muncă a membrilor proletariatului și profita de pe urma muncii acestora. Era cauza primară
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inima și mintea celor mai avansate secțiuni ale proletariatului, care erau angajate într-un proiect politic cosmopolit. Însă capitalismul era un sistem de exploatare, într-o mare măsură nesupus niciunui control, în care burghezia controla puterea de muncă a membrilor proletariatului și profita de pe urma muncii acestora. Era cauza primară a unei condiții de alienare în care rasa umană burghezia și proletariatul deopotrivă se găsea la mila structurilor și forțelor pe care le născuse. Filosofii oferiseră doar interpretări ale lumii, scria Marx
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un sistem de exploatare, într-o mare măsură nesupus niciunui control, în care burghezia controla puterea de muncă a membrilor proletariatului și profita de pe urma muncii acestora. Era cauza primară a unei condiții de alienare în care rasa umană burghezia și proletariatul deopotrivă se găsea la mila structurilor și forțelor pe care le născuse. Filosofii oferiseră doar interpretări ale lumii, scria Marx, pe când principala problemă era schimbarea acesteia (Marx 1977b: 158). Sfârșitul alienării, exploatării și înstrăinării era principala aspirație politică a lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apărut gusturile cosmopolite, cum ar fi dorința de a consuma produse din societăți îndepărtate și de a consuma o "literatură mondială" din ce în ce mai vastă. Însă forțele care au unificat umanitatea au controlat și creșterea solidarității umane prin asmuțirea membrilor burgheziei împotriva proletariatului (precum și unul împotriva celuilalt) și prin forțarea membrilor clasei muncitoare să concureze unul cu celălalt pentru locuri de muncă puține. Cu toate acestea, chiar tensiunea dintre bogăția generată de capitalism și sărăcia multor vieți individuale a determinat noi forme de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
burgheze ele însele. Într-un cuvânt, creează o lume după modelul său". (Marx și Engels 1977: 224-5) Acestă afirmație remarcabilă avea implicații clare pentru strategia revoluționară. Simțul "naționalității" poate să fi "murit" deja în rândul celor mai luminați membri ai proletariatului, însă umanitatea rămânea încă împărțită în state-națiune, iar burgheziile naționale rămâneau sub controlul structurilor statului pe care le utilizau pentru a promova pretinse interese naționale. Marx și Engels considerau că fiecare proletariat trebuia mai întâi să regleze conturile cu propria
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deja în rândul celor mai luminați membri ai proletariatului, însă umanitatea rămânea încă împărțită în state-națiune, iar burgheziile naționale rămâneau sub controlul structurilor statului pe care le utilizau pentru a promova pretinse interese naționale. Marx și Engels considerau că fiecare proletariat trebuia mai întâi să regleze conturile cu propria burghezie națională, însă lupta revoluționară urma să fie națională numai în formă. Nu avea să se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
considerau că fiecare proletariat trebuia mai întâi să regleze conturile cu propria burghezie națională, însă lupta revoluționară urma să fie națională numai în formă. Nu avea să se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977: 230, 235). Realiști precum Waltz au susținut că membrii proletariatului au ajuns, în timpul Primului Război Mondial, la concluzia că aveau mai mult în comun cu burghezia națională proprie decât cu clasele muncitoare din alte țări. Argumentul era că nimeni
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
națională, însă lupta revoluționară urma să fie națională numai în formă. Nu avea să se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977: 230, 235). Realiști precum Waltz au susținut că membrii proletariatului au ajuns, în timpul Primului Război Mondial, la concluzia că aveau mai mult în comun cu burghezia națională proprie decât cu clasele muncitoare din alte țări. Argumentul era că nimeni care poseda o înțelegere bună a naționalismului, a statului și a războiului, nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
era că nimeni care poseda o înțelegere bună a naționalismului, a statului și a războiului, nu ar fi trebuit să fie câtuși de puțin surprins de această întorsătură de situație, și cu toate acestea numeroși socialiști erau consternați de acțiunile proletariatului european. Pentru realiști, eșecul de a anticipa acest rezultat demonstrează principalul defect al marxismului reducționismul său economic, așa cum se manifestă el în convingerea că înțelegerea capitalismului ar putea explica misterele lumii moderne și oportunitățile sale politice fără precedent (Waltz 1959
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Ei au scris că irlandezii și polonezii erau victime ale dominației naționale mai degrabă decât ale exploatării de clasă și au adăugat că eliberarea de sub dominația națională era esențială în cazul în care popoarele subordonate urmau să devină aliați ai proletariatului internațional (Marx și Engels 1971; a se vedea de asemenea Benner 1995). Aceste remarci indică faptul că, deși Marx și Engels erau în primul rând preocupați de structura de clasă a societăților capitaliste, ei erau pe deplin conștienți de persistența
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conducătoare au creat legături naționale care țineau în frâu formarea identităților de clasă separatoare. Mai târziu, capitalismul a izbucnit din granițele sale naționale. Exploatarea sporită în epoca globalizării capitaliste a dat naștere la sentimente internaționaliste și la alianțe în rândul proletariatului industrial. Asumpții oarecum simpliste despre modul în care internaționalizarea capitalistă ar fi urmată de internaționalismul socialist au fost regândite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, din cauza revirimentului naționalismului și a pericolului ridicat de război major. În
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reducționismului său economic însă, în ciuda lipsurilor sale, aceasta privea întrebarea principală despre modul în care comunitățile politice s-au autoizolat în acea perioadă o preocupare inevitabilă, dată fiind asumpția marxistă anterioară că tendința dominantă era aceea de cooperare sporită între proletariatul diferitelor națiuni (Linklater 1990b: Capitolul 4). Teoria imperialismului a dezvoltat analiza lui Marx și a lui Engels asupra relației dintre naționalism și internaționalism, și dintre globalizare și fragmentare. În acest fel, a pus în evidență tensiunea dintre forțele care promovau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că "rolul jucat de ele în politica imperială era neînsemnat în comparație cu daunele provocate de război" (1972: 167). În loc să se "agațe de caracterul îngust al statului național" și să sucombe la idealul patriotic de "apărare sau lărgire a granițelor statului burghez", proletariatul avea să revină la proiectul principal de "desființare a granițelor statului și înglobare a tuturor popoarelor într-o singură familie socialistă" (1972: 167). Cum am notat mai devreme, Marx și Engels credeau că toate premisele de extindere a loialității umane
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Aceasta era o temă centrală în analiza lui Troțki privind "dezvoltarea combinată și inegală" a capitalismului precum și în cadrul fenomenului ulterior al marxismului de Lumea a Treia (Knei-Paz 1978). Conform celei de-a doua perspective, societățile capitaliste metropolitane din centru, inclusiv proletariatul, exploatau societățile periferice care fuseseră aduse sub controlul lor. Răspunsul de înțeles oferit de acestea nu era căutarea dezvoltării de alianțe cu clasele muncitoare din societățile bogate, ci lupta pentru independența națională. Lenin știa că grupuri speciale, precum evreii, erau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
urma să se elibereze de formele de dominație și discriminare care cultivau vrajba națională sau neîncrederea. Pe termen lung, secesiunea națională ar urma să permită dezvoltarea solidarității între diversele proletariate naționale. Această abordare a naționalismului a fost destinată să oprească proletariatul de la fragmentarea în "curente separate naționale" (Stalin 1953: 343, 354). Lenin, ca și numeroși alți marxiști, vedea fragmentarea națională ca pe o consecință inevitabilă a răspândirii globale a capitalismului, însă, spre deosebire de austro-marxiști, ei considerau esențială evitarea unui compromis al socialismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]