1,268 matches
-
nu au acces, fie sunt indiferenți. Cartea e pestriță, greu de clasat ca gen, avînd o eterogenitate care îndreptățește titlul: un dosar cuprinzînd mărturii, dialoguri și cronici extrase din gazetele epocii - toate avînd ca laitmotiv expozițiile grupului „Prolog”. Și cum „Prologul” nu a apărut din neant, autorul schițează o istorie a școlii de pictură, alături de portretul cîtorva maeștrii (Ciucurencu, Ressu, Cilievici, Pallady), înfățișați cu ticurile, metodele și repulsiile lor. Încetul cu încetul, din paginile volumului se desprinde o filosofie a artei
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
filosofie a artei, din ale cărei tente m-am inspirat la începutul cronicii. Nu lipsesc polemicile cu prietenii sau adversarii din breaslă, de la ideile unui doctrinar iconic precum Sorin Dumitrescu și pînă la malițiile stilistice ale lui Erwin Kessler. Grupul „Prolog” s-a închegat în jurul lui Paul Gherasim și, dincolo de nucleul tare alcătuit din Horea Paștina, Mihai Sârbulescu, Cristian Paraschiv și Constantin Flondor, numărul artiștilor care și-au intersectat pașii cu traiectoria grupului a reprezentat o parte din tresărirea valorică a
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
intersectat pașii cu traiectoria grupului a reprezentat o parte din tresărirea valorică a elitei de aici: Horia Bernea și Sorin Dumitrescu, sculptura lui Vasile Gorduz sau poezia lui Daniel Turcea. Imboldul lui Paul Gherasim, atunci cînd i-a încolțit ideea „Prologului”, a stat în trei intuiții de bază: 1) lumea se duce de rîpă și noi nu o putem schimba; s-o lăsăm atunci în voia ei și să ne ocupă m de sufletele noastre; 2) preocuparea de noi înșine se
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
din viața aceasta, dar măcar s-o transfigurăm, și poate efortul nostru va fi înțeles de cîțiva, foarte puțini - așa sună intenția lui Gherasim povestită la persoana întîi plural. Se vede limpede că cele trei intuiții sunt de natură eschatologică. „Prologul” e un fel de catechon la scară mică, pictorii încercînd să se opună degenerării colective prin formarea unui cerc de apropiați. În el, artiștii se împotrivesc răului creîndu-și cochilia unui univers spiritual: de aceea din 1975 și pînă azi expozițiile
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
mănunchiul de pensule. Cartea nu e complezentă și nici ecomiastică, autorul necăzînd în greșeala de a închina elogii prietenilor. Mihai Sârbulescu e un spirit ironic căruia malițiile comentatorilor îi întărîtă condeiul, de aceea autorul face periplul opiniilor nefavorabile la adresa expozițiilor „Prologului”. Dar dincolo de cronologia grupului și de biografia fiecăruia din membri, ce atrage la volum e predispoziția speculativă a protagoniștilor. În rîndurile ei mi s-a confirmat impresia cu care am rămas din volumul Ascult și privesc a lui Horea Paștina
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
făcînd altceva. Dacă Paștina ar fi constrîns să nu mai picteze, probabil că ar începe să vorbească, precum pietrele care își desfac gura atunci cînd nu mai are cine să depună mărturie. Și încă o nuanță speculativă desprinsă din Dosarul Prolog : o pictură se încheie acolo unde începe exegeza în marginea ei. E totuna cu a spune că un tablou nu e reprezentarea în imagini a unei teme pe care o poți descrie foarte bine și în cuvinte, și că în fața
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
Dar trezvia singură nu face doi bani fără talent (rafinat la școala unui maestru) și fără gust (dobîndit prin cultură). Avem, așadar, trei facultăți care consfințesc împlinirea unui pictor: talentul, gustul și flerul. De 35 de ani de cînd există „Prologul”, membrii lui s-au format după acest tipar.
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
ca într-un "aparteu", conferă romanului un statut aproape scenic și, pe alocuri, programatic. Efectul este congruent cu subiectul romanului, extras dintr-o întîmplare reală petrecută în urmă cu zece ani. Autorul își ia precauțiile de rigoare și menționează în prolog că orice asemănare cu persoane reale este pur întîmplătoare "la fel de întîmplătoare pe cît pare distribuția unor roluri cînd este vorba de libertate, moarte și vinovăție". Story-ul este redus la elementele esențiale încă în prima pagină. Eul narator, el însuși personaj
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
Membru fondator al Cenaclului de Luni, Călin Vlasie este un optzecist atipic, cu o poezie departe de pretențiile cunoscute ale poeților perioadei: poezia cotidianului, biografism etc. Cartea să se încheie cu un poem care ar fi trebuit să fie un prolog a un manifest și, în același timp, un tribut adus generației de care nu se dezminte: "Eram obosiți a o generatie obosită./ aCe se întâmplă doctore?a/ Aveam sentimentul că suntem proiectați/ dintr-o uriașă mașină a salvării/ răsturnata într-
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
consecințele sunt atât de bogate, încât ele aparțin teologului tocmai pentru că nu mai sunt doar ale lui. Mai întâi, lectura se sprijină pe admiterea unei polisemii intenționate a textului. Nimic mai clar decât o justificare - așa cum se petrecea și în prologul la De doctrina christiana, cu același argument, într-o altă lume - a nevoii de instrucție umanistă în lumea teologilor. În al doilea rând, Marius Cruceru ne spune nouă ceea ce spusese lumii sale Abelard, cu argumente aproape identice: că polisemia ironică
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
flori scumpe sau... nimic. (Și totuși, a iubi pentru el însuși, exempt de fetișisme, eresuri, conotații, un lenaj, un lenj, un dejalen ; a vedea într-un polog de andrinopol, aidoma unor copii teribili, un semn de rău augur, de "neoguri": prologul unor crîncene istorii; a afirma despre cutare Clitemnestră că este "galeșă și calmă ca 2 m de mătase albă" (Cf. Tristan Tzara, Oeil); a te încrede-n cînepă, în in; a nu avea încredere în moaruri; a spune că "trocheele
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Pe muchie de cuțit, fie prin Câtpe-aci. A fost un bestseller inclus și de critică printre cele mai bune cărți ale anului. Căldura cu care a fost primită se explică prin popularitatea autorului care, precum spune el însuși chiar din prolog, a ajuns să fie „celebrat pentru că a celebrat viețile cele mai puțin celebrate" și pentru că „a dat o voce chipului mulțimii". Opera lui de-o viață a fost istoria orală a societății contemporane, pe care a completat-o zi de
De vorbă cu oamenii fără nume by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6190_a_7515]
-
mai există astăzi doar cîțiva artiști, iar încă activi, cu atît mai puțini, toți ceilalți ilustrează clar, de pe poziții mărturisite sau nu, tendința spiritualistă din pictura noastră de astăzi, coagulată, în cea mai mare parte a ei, în jurul grupărilor bucureștene Prolog și, mai apoi, Anastasia/Catacomba. Deși Ileana Micodin, Ilie Boca, Doru Ulian și Teodor Rusu nu fac parte nemijlocit din această grupare, în esență ei sînt perfect compatibili cu ea, atît prin estetica implicită, cît și prin gîndirea lor plastică
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
luni și ani și se soldau cu modificări serioase de text.”6 Prezența acestora este foarte discretă în documentele cenzurii. Despre Ostrovul dorului de Cristina Petrescu, basm „plin de simboluri confuze, de idei dușmănoase, retrograde, afirmate direct de autoare în prolog” și prin urmare, retras din circulație, aflăm că „În referatul extern semnat de Vladimir Colin s-au semnalat unele greșeli ale basmului.” 7 (27.X.1958 Informare) Nu putem stabili cu exactitate când a apărut această etapă în controlul cărților
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
atît prin tehnici și materiale, deși, în anumite cazuri, și în felul acesta, cît prin poziția morală, prin iconografie și prin aspirațiile estetice și doctrinare, ultimele mai degrabă implicite. Această categorie era reprezentată de gruparea din jurul lui Paul Gherasim, grupul Prolog în primul rînd, dar și de mișcarea mai amplă, de natură spiritualistă, alcătuită preponderent din artiștii care au debutat în deceniul șapte. În afară de Paul Gherasim, pot fi amintiți aici Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Ion Grigorescu, Florin
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și de incontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog, el a înființat Fundația Anastasia, în al cărei program se regăsește explicit ideea reconcilierii culturii cu spațiul cultic. În galeriile Catacomba, unde s-a promovat cel mai coerent proiect din ultimii zece ani, arta religioasă și spiritualistă, în sens larg
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
a vulnerabilității artistice mai puțin cunoscută - și Nicolae Urs - care face un rol de o mare delicatețe și sensibilitate - Actorul și Sufleorul, Svetlovidov și Nikita Ivanîci privesc înapoi cînd cu mînie, cînd cu mîndrie, cînd cu melancolie. Și beau. După ce prologul apropierii dintre ei s-a încheiat și Vasili Vasilici s-a liniștit că Nikitușka va rămîne pînă la sfîrșit - care sfîrșit? al sticlei?, al lui? - se intră treptat și tot mai emoționant în noapte. în amintiri, în roluri, în personaje
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
în pedanteria cu care caută fleacuri simpatice de pus în gura măscăricilor. O singură circumstanță atenuantă vine să răscumpere ruina cărții: Unamuno este perfect conștient de ratarea cuprinsă în acest „roman de idei”, dovadă nuanțele pe care le pune în prologul cărții, cînd indică patru puncte vulnerabile ale volumului: 1) romanul e rodul capriciului și al nerăbdării, fiind scris sub imperiul unor dispoziții cărora nici autorul nu le deslușește sensul; 2) romanul se vrea extravagant cu orice preț, o analectă de
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
actuală romanul nu mi s-a mai părut atât de rău. Firesc e povestea complicată a unei enclave de petroliști din regiunea Ața-Brateș. Trăind exclusiv între sonde și barăci, protagoniștilor le rămâne totuși timp pentru îndelungi investigații interioare. (De altfel, Prologul, care ocupă aproape jumătate din cele trei sute de pagini ale cărții, conține jurnalul unei tinere inginere, Iunia Poenaru, ajunsă prin repartiție în mizeria calmă de acolo.) Locuitori ai acestei provincii miniaturale, ei se comportă întocmai ca niște provinciali. Iubesc, se
Dallas by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6044_a_7369]
-
pe care îl prindeam fumând sau ziceam și eu că, uite, la beci n-ați făcut curățenie, ei se jimbau la mine." (pp. 34-35) Cam toată critica a căzut de acord că între cele două secțiuni ale romanului (adică între Prolog și Epilog) există evidente discrepanțe valorice. Cea dintâi e aproape impecabil scrisă, cea de-a doua se pretează la o serie de meandre, inclusiv stilistice, nu toate justificate epic. Sentința mi se pare, în principiu, corectă. Jurnalul Iuniei e mult
Dallas by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6044_a_7369]
-
fost curioasă ce vor să spună și, să mori de râs, nu alta, a găsit că înseamnă șosea sau cam așa ceva, știam? - ce să știu? - că înseamnă șosea - nu, cred că nu." (pp. 45-46) Și mai e ceva: în același Prolog se află infiltrată o mărturisire de taină a lui Petru Cimpoeșu însuși, un fel de Iunia Poenaru c'est moi. Numele fetei nu e ales întâmplător. Abia sosită în fundul acela de Moldovă, ea se prezintă cu exces de scrupul ortoepic
Dallas by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6044_a_7369]
-
petrolist. Nici cât de departe merge această simpatie. Iar faptul că, în finalul romanului, Iunia se va sinucide în mod cu totul inexplicabil e un indiciu în plus al intimității corespondențelor între autor și (până la un punct) narator. Cum spuneam, Prologul e mai spectaculos, Epilogul mai romanesc. Și, oricât de ciudat ar părea, forța de mai târziu a romancierului Petru Cimpoeșu, din Epilog vine. Antrenamentul pentru Simion liftnicul sau pentru Christina domestica aici și l-a făcut. Cu toate neajunsurile ei
Dallas by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6044_a_7369]
-
care preexistă conștiința alterității, în sens occidental." Ion Istrate identifică repede începuturile poeziei în cultura română în poemul Viiața lumii (1673) al lui Miron Costin și în Psaltirea în versuri (1693) a Mitropolitului Dosoftei (autor și al unei traduceri a prologului tragediei cretane Erofile, versiune care prezintă câteva - prea puține și neconcludente, aș zice - similitudini de text cu poemul cronicarului). Ne vom opri însă asupra părții a IV-a a studiului, Întâiul dramaturg român: Ion Budai-Deleanu, reprodusă cu mici modificări după
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
De la Bach și Prokofiev, la Paganini, Ysaye, Bacewicz drumul a fost și unul spiritual. Fiecare poveste muzicală era precedată de una personală, emoțională și subiectivă, o experiență încărcată de sensuri și în legătură directă cu ce urma să cînte. Un prolog cu cuvinte pentru piese muzicale minunate. Fiecare detaliu deschidea încă o fereastră spre lumi și zboruri infinite. Era ceva normal în felul lui de a vorbi o limbă română impecabilă, expresivă ca și corpul lui acoperind vioara. La Ciacona lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
a zecea ediție, revizuită și adăugită. Pe supracopertă este reprodusă de astă dată și imaginea fotografică a celor doi autori, stînd așezați într-o grădină,într-o zi însorită, la umbra unor copaci. Thea Dorn și Richard Wagner, într-un prolog spumos, și-au subintitulat ein Lesebuch, o carte de citire, această neobișnuită scriere, primită excelent de recenzenți, unii mirați la culme de reușita „experimentului”. Între altele și fiindcă Richard Wagner, scriitorul german originar din România și Thea Dorn, mai tînăra
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]