1,257 matches
-
prietenii mei. Îndepărtați-vă de cei care vor spune că m-au cunoscut. Nimeni nu a fost vreodată în vintrele mele, nimeni. Dacă vorbesc astăzi e pentru că sunt singurul care poate spune adevărul. Pentru că după mine, sper să vină tăcerea. (Prolog) Un Salon bipolar După o ediție 2010 mai morocănoasă, la care frecvența vizitatorilor a înregistrat o oarecare scădere față de anul anterior, organizatorii Salonului de carte de la Paris au schimbat cumva formula, densificînd și concentrînd manifestări dintre cele mai variate. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe de altă parte, punctarea unor momente constitutive și a unor repere ale acesteia. Cele trei texte la care mă voi referi sunt Über das Programm der kommenden Philosophie (1918), Der Begriff der Kunstkritik in der deutschen Romantik (1920) și prologul la Ursprung des deutschen Trauerspiels (1928). Deși notațiile cu caracter epistemologic abundă, de fapt, în scrierile, fie ele și mai reduse ca dimensiuni, ale lui Benjamin, cele trei invocate aici prezintă cu precădere un discurs sistematic, construit în dialog cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ulterioare (inclusiv cele de care mă voi ocupa, care vizează experiența urbană) fac constant referire. Conceptul de „experiență“, voi încerca să arăt, cumulează trăsături și gesturi pe care, în scrieri anterioare, „critica“ le asimilase în chip programatic. 1.1.3. Prologul epistemo-critic Lucrarea respinsă ca teză de abilitare, Ursprung des deutschen Trauerspiels (1925), începe printr-o sinteză a preocupărilor ante rioare de „epistemologie“. În același timp, se observă o modi fi care a reperelor care va deschide calea pentru abordarea obiectului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
obiectului acesteia. Câteva dintre formu lările de acum ale sale se vor regăsi apoi în dezvoltarea con ceptului de „experiență“, în special în scrierile care au în centrul lor opera lui Baudelaire. Interesant este faptul că Benjamin inițiază discuția din prolog cu problema „metodei de prezentare“ (Frage der Darstellung) în filozofie. Aceasta pentru că natura adevărului „dictează“ for ma demersului care îl pune în chestiune. Benjamin descrie cunoașterea filozofică nu ca reprezentare a unui subiect care „ia în posesie“ obiectul; ar fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
reportaj, nu al unei știri. Trecutul este povestit și poartă astfel, în mod decisiv, marca povestitorului său. În felul acesta, trecutul nu este relatat în calitate de trecut, ci de element constitutiv al unei vieți prezente. Momentul descris mai sus, plecând de la prologul epistemo-critic, al salvării fenomenelor prin elementele lor, este, aici, readus în atenție ca salvare a trecutului prin depozitivarea sa actuală, prin reasumarea sa din perspectiva prezentului activ: „Sie legt es nicht darauf an, das pure An-sich des Geschehenen zu übermitteln
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fapt la o întrebare esențială, în perspectiva distincțiilor de față: cum este cu putință experiența, într-o lume care, prin repeziciune și anonimat, o refuză? Metoda sa de cunoaștere, fizionomia, se va suprapune peste scenariul epistemologic expus de Benjamin în prologul amintit mai sus. Experiența urbană pe care o întruchipează va corespunde, mai mult, proiectului revizuirii kantianismului, de la care am plecat. Ceea ce diferențiază însă experiența urbană de alte tipuri de experiență (religioasă sau poetică) este faptul că ea se constituie în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
recunoaște chemarea inevitabilă a unui trecut încărcat de forță profetică. Lumea istorică este „die Welt allseitiger und integraler Aktualität“, timpul plin care se constituie, obiectiv, ca memorie colectivă. Obiectul, faptul istoric capătă astfel aura profeției sau, cu un termen din prologul epistemo critic, amprenta „autenticității“. Gestul colecționarului de antichități este unul de asemenea profetic: în economia sa, obiectul își pierde valoarea de marfă, pentru a-și recăpăta calitatea de „vestitor“ viu al lumii care i-a dat naștere. Imaginea dialectică, alegoria
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
esențial: ea face, de fapt, legătura dintre limbile „mai înalte“ și cele „inferioare“, fixând, în acestea din urmă, amprenta originii lor divine. Din punctul de vedere al multiplicității limbilor, traducerea ocupă astfel locul descrierii filozofice, despre care vorbește Benjamin în prologul epistemo critic. Traducătorul, voi încerca să arăt, îndeplinește funcția unui salvator al cuvântului și, corelativ, a unui mijloc de oglindire a chipului melancolic al lumii. Die Aufgabe des Übersetzers debutează cu o serie de con siderații care trimit spre conceptul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sine posibilitatea nelimitată a propriei traduceri. Reflecții interesante în marginea textului lui Benjamin sunt de găsit la George Steiner. În primul rând, sunt identificate sursele unei astfel de concepții: Goethe, Hölderlin, gnosticismul iudaic. Primul reper menționat este deja discutat în prologul epistemo-critic. Interesant este conceptul de fenomen originar, asimilat acum „limbii pure“ a paradisului. Dezvoltările istorice ulterioare căderii duc la pluralitatea limbilor, aflate însă nu într-o relație discontinuă, ci într-o continuitate a metamorfozelor și a „densității“ cu care limba
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ci chiar felul în care limba-sursă numește lucrurile, cu atât ea își face vizibile originea în limba pură, amprenta autenticității sale și puterea revelatoare. Traducătorul este, plecând de la cele spuse, un prim exemplu al cunoașterii despre care vorbește Benjamin în prologul epistemo-critic. El arată cum această descriere a fenomenelor este cu putință în mediul limbii și, prin urmare, cum este posibil conceptul de „experiență superioară“ despre care era vorba în Programm einer kommenden Philosophie. Analogiile cu experiența urbană vor fi, mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
conceptului de „experiență“. Două elemente orientează înțelegerea lui Benjamin: pe de o parte, necesitatea reevaluării kantianismului, de la care este re ținută problema trascendentalului; pe de altă parte, „co rectivul“ teologic al kantianismului, de sorginte iudaică, dar „pus în concept“ odată cu prologul epistemo-critic. Experiența obiectului, în urma acestor două surse, este integrală, în sensul că ea face vizibilă, în fenomen, originea sa divină și, odată cu aceasta, posibilitățile nelimitate ale obiectului. Deconstrucția contextului istoric al obiectului, ca și a conceptului abstract care îl „eternizează
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe malurile Tamisei încă din secolul al XII-lea. Aici se serveau "feluri calde, fripte, prăjite sau fierte, din carne, vânat, pește și pui160". O referire interesantă privind mâncarea de tip fast-food este făcută, de exemplu, de William Langland în prologul de la The Vision of Piers Plowman, scris în secolul al XIV-lea. ,,Bucătari și ucenici strigând: Hai la plăcinte calde, calde! Și gâscă bună, și porc! Hai, veniți să mâncați!" Și hangiii le spuneau cam același lucru: "Vin alb de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
gînditor a carui reflecție se îndreaptă către problemele fundamentale din cîmpul științelor omului. În perioada recentă, activitatea sa este axată pe investigarea unei metode de cunoaștere capabile să surprindă complexitatea realului. Sfîrșitul este acolo de unde începem. T. S. ELIOT CUPRINS PROLOG: Amintirile unui anti-european / 13 AL DOILEA PROLOG: Noul an zero / 33 I. METAMORFOZELE EUROPEI / 41 1. Europa dinaintea Europei / 43 2. Europa medievală / 47 3. Europa eruptivă / 55 4. Un fundament fără fundament / 71 II. CLOCOTUL CULTURAL / 79 1. Vîrtejul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
problemele fundamentale din cîmpul științelor omului. În perioada recentă, activitatea sa este axată pe investigarea unei metode de cunoaștere capabile să surprindă complexitatea realului. Sfîrșitul este acolo de unde începem. T. S. ELIOT CUPRINS PROLOG: Amintirile unui anti-european / 13 AL DOILEA PROLOG: Noul an zero / 33 I. METAMORFOZELE EUROPEI / 41 1. Europa dinaintea Europei / 43 2. Europa medievală / 47 3. Europa eruptivă / 55 4. Un fundament fără fundament / 71 II. CLOCOTUL CULTURAL / 79 1. Vîrtejul cultural / 81 2. Reinseminarea greacă / 93 3
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
despre "noua conștiință europeană", a venit cu ideea redactării acestei cărți, participînd de asemenea la lectura critică a primei forme a manuscrisului. Îi mulțumesc doamnei Nicole Phelouzat, care mi-a oferit, cu răbdare și eficiență, sprijinul documentaristic și bibliografic necesar. Prolog Amintirile unui anti-european Am fost vreme îndelungată "anti-european". La sfîrșitul războiului, cînd antifascismul însuși dădea naștere mișcărilor europene federaliste, am scris un articol, care a fost publicat în 1946 în Les lettres françaises și care purta un titlu fără drept
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
foarte rar ca în noi, la noi, chestiunile de viață și de moarte, de libertate și înrobire, de identitate și de cultură să se găsească legate într-un mod atît de copleșitor, de tulbure și de crucial. 1987 Al doilea prolog Noul an zero După ce am scris prologul din paginile precedente, am mai fost de două ori la Berlin, în 1987 și în 1988. Cu toate că mai era din cînd în cînd tulburat de manifestații studențești, orașul mi s-a părut surprinzător
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
chestiunile de viață și de moarte, de libertate și înrobire, de identitate și de cultură să se găsească legate într-un mod atît de copleșitor, de tulbure și de crucial. 1987 Al doilea prolog Noul an zero După ce am scris prologul din paginile precedente, am mai fost de două ori la Berlin, în 1987 și în 1988. Cu toate că mai era din cînd în cînd tulburat de manifestații studențești, orașul mi s-a părut surprinzător de calm și liniștit. Eram cazat într-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
contextul unei polemici anticlericale, strîns legată de istoria Franței, de restaurație și de Monarhia din Iulie, ci și reia, ilustrează și dezvoltă 9 unele teme evidențiate, cu cinci ani înainte, de Michelet și Quinet în cartea lor despre evrei. În ce privește prologul la Joseph Balsamo, nu trebuie decît să transpunem în tiparul romanului popular acele teze dezvoltate încă din 1787 de abatele Barruel în cele cinci volume ale Memoriilor consacrate istoriei iacobinismului 10. Pentru Barruel, originea și desfășurarea revoluției franceze erau legate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
începutul secolului XX, au subliniat faptul că raționamentul matematic nu se reduce la logică și că forța sa provine nu atât din procesul deductiv, cât din înglobarea unor practici și experiențe umane. Irezonabila eficiență a matematicii 7 R.W. Hamming Prolog Din titlu, se vede că este vorba de o discuție filosofică. Nu mă voi scuza pentru această filosofie, deși sunt conștient de faptul că cei mai mulți dintre oamenii de știință, ingineri și matematicieni, au puțină considerație pentru ea; în schimb, voi
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
vede că este vorba de o discuție filosofică. Nu mă voi scuza pentru această filosofie, deși sunt conștient de faptul că cei mai mulți dintre oamenii de știință, ingineri și matematicieni, au puțină considerație pentru ea; în schimb, voi prezenta acest scurt prolog pentru a justifica această abordare. Omul, atât cât cunoaștem până acum, și-a pus întotdeauna întrebări despre sine, despre lumea din jurul său și despre ce este viața. Avem multe mituri din trecut care ne spun cum și de ce Dumnezeu, sau
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
1988. Storia del nulla, Laterza, Roma-Bari, 1995. Goerdt, W., "Der Nihilismus-Begriff in Rußland", în J. Ritter et al. (ed.), Historisches Wörterbuch der Philosophie, Schwabe, Basel/Stuttgart, 1971 ss., vol. VI, 1984, cols. 853-854. Golowin, I., Der russische Nihilismus, Leipzig s. a., [Prolog 1880]. Grassi, E., La filosofia dell'umanesimo: un problema epocale, Tempi moderni, Napoli, 1988. Gnoli, A. și Volpi, F., I prossimi Titani. Conversazioni con Ernst Jünger, Adelphi, Milano, 1997; Los titanes venideros. Ideario último, Península, Barcelona, 1998. Guérin, D. (ed.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
zeci, sute de mii de increați...” (Cântec increat) „Tânăr sunt și viața îmi ține în dinți inima...” Venirea în lume este ademenitoare și, de ce nu, promițătoare (Lumea Amăgitorului). Interesant a fi „nenăscutul prunc” dăruit vieții „ca bobul spumii”, nobil triumf. Prologul celui de-al doilea volum al Trilogiei nașterii este mult mai explicit: „Sunt nenăscutul care hălăduiește / prin văi opaline. / Prin alte bucovine pline / de obcine și daline. Debordând de lumine...” Cu subtilitate, poeticul surprinde anatomicul increatului: „cu genunchii la gură
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a unei proiecții ambițioase, în douăsprezece „cântece” întru triumful seminței de foc ce va să fie în confruntarea cu sinele. Douăsprezece trepte zvâcnind întru luciditate. Odiseea unei evoluții întru slobozenie, întru lumină, precum o „fructificare” „în numele zborului” (Nichita Stănescu). Din prolog reiese accepția eului de-a se confrunta cu viața care nu este altăceva decât o aventură înflorind și înfruntând moartea cea liberatoare („Noi nu ne scriem viața, ci ne scriem moartea”/ Al cincilea cântec înaintea nașterii) Poetul dorește să conserve
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mă-ndeamnă / un dor de cohorte pustii...” (De ce), descoperind în titlul-metaforă subtilități morale. Romanul lui Petre Rău este un subtil studiu psihanalitic. Are o structură clasică, cu un subiect ancorat în contemporaneitate, dar înveșmântat în hlamida specifică dramei antice. și prologul, și epilogul, ne oferă aceeași imagine: interiorul unei camere de spital, cu detalii descriptive care impresionează (bineștiind cum arată concretul nostru cotidian). Ambele proiecții (de anticipație a dramaticului, precum și evenimentele care se doresc o reașezare în liniaritate existențială) fixează aceeași
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o capodoperă a literaturii universale: eamlet (1603), tragedia lui tilliam Shakespeare (1564-1616). Invitația este incitantă. Ni se sugerează să o „privim” ca pe un roman. Nimic exagerat, având în vedere că romanescul preia din drama antică, printre altele, două elemente-cheie: prologul și epilogul. Dar pentru a reuși să înțelegem simbolistica acestei tragedii, merită a cunoaște cumva chiar istoria lui eamlet, așa cum a fost ea oglindidă, în prealabil, de Saxo Grammaticus (c.1150-1220), în a sa eistoria Danica și, mai apoi, cu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]