7,270 matches
-
probă dintr-un basm. Cu o singură excepție: nu există "învins" și "învingător", amîndoi sînt "învinși" sau amîndoi sînt "învingători", depinde de optimismul sau pesimismul celui care privește și judecă. Claudiu Goga a reușit să-i facă pe cei doi protagoniști tineri să înțeleagă cum se joacă în registru comic, nu cu strîmbături și scălămbăieli accentuînd că este ceva de rîs. Acest tip de pleonasm scenic s-a instalat comod în diferite compartimente actoricești. În spectacolul lui Goga, actorii își joacă
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
un martor (de aici și titlul romanului) care nu poate povesti nimănui ce a văzut. Romanul reprezintă depoziția lui virtuală, inutilizabilă de către justiție. Fără melodramă Să fii de față când se petrece ceva îngrozitor, să încerci, fără succes, așa cum face protagonistul romanului, să te opui răului, iar ulterior să nu îi poți denunța pe vinovați - iată o situație tragică, descrisă în cuvinte sobre de autor. Întrucât romanul a fost scris în perioada martie-septembrie 1979 și doar revizuit în martie 1999, ne
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
sfera cotidianului; întîlnim la tot pasul distribuitori de fructe, cîrciumari, antreprenori de pompe funebre, microbiști, inși suciți, în genul lui Metek, colecționarul de obiecte inutile, încîntat că și le-a putut procura la prețuri convenabile. În prima povestire, Botez 1947, protagoniști sînt un antreprenor de pompe funebre, (fost paracliser, fost cartofor profesionist) și un șofer-braconier; într-o alta - un fost medic și un fost cîrciumar etc. Lumea aceasta măruntă ne-ar putea trimite cu gîndul la povestirile lui Gogol sau chiar
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
neobosită avea să o împrumute și pictorului sărac și celibatar, Milionar pentru o zi (1924) doar fiindcă are parte de o moștenire condiționată. După ce la acest film - din păcate dispărut - asigurase în premieră românească și scenariul, și regia, fiind și protagonist, se va supune baghetei regizorale a lui Ion Șahighian pentru Năbădăile Cleopatrei (1925) unde numai fotografiile au rămas să-l înfățișeze în cele două ipostaze: Marc Antoniu și George Azureanu. "Vocația militară" și-o continuă în chip de zvelt locotenent
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
ca formulă psihologică măcar - în proustianism. Amintirile lui Warren nu urmează abruptul flux al conștiinței, ci au curgerea lină a realismului narativ. Căci, titlul ne averizează, devenim ceea ce sîntem. Wellek e un personaj absent din carte, dar sînt prezenți alți protagoniști, în egală măsură interesanți. Mai întîi de toate, Irving Babbitt, care în deceniul al treilea al secolului 20 preda literatura la Harvard, în departamentul de franceză, fascinîndu-și studenții mai cu seamă prin energie și vitalitate. Pentru Babbitt, nu existau monștri
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
maghiară Bela Lugosi contribuie la propulsarea unei serii de pelicule de succes, eroul urmînd a fi resuscitat în 1958 de Christopher Lee. Printre interpreții notabili s-au mai numărat Louis Jourodan, Klaus Kinski și, nu în ultimul rînd, Ștefan Sileanu, protagonist în producția românească realizată în 1978 de Doru Năstase, film neignorat de bogata filmografie specializată. Cînd în 1992, Francis Ford Coppola face și el apel la romanul lui Bram Stoker pentru o liberă ecranizare subsumată motto-ului "Dragostea nu moare
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
și fără risipă de efecte speciale, se filmează armonios acordînd atenție deopotrivă și firului ierbii și freamătului din priviri, tumultului unei piețe și picturalității tablourilor de gen, citînd iconografia romantismului gothic prin scenografia lui Cristi Niculescu. Imaginarul colectiv scurtcircuitează memoria protagonistului, chinuit de propriile amintiri, dar și de bizareriile scornite pe seama sa. Se uzează cu subtilitate și perseverență de tehnicile basoreliefului căruia fundalul îi conferă pregnanță, o bogată distribuție românească susținînd efectiv evoluția protagoniștilor (la care se alătură și antagonistul Peter
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
lui Cristi Niculescu. Imaginarul colectiv scurtcircuitează memoria protagonistului, chinuit de propriile amintiri, dar și de bizareriile scornite pe seama sa. Se uzează cu subtilitate și perseverență de tehnicile basoreliefului căruia fundalul îi conferă pregnanță, o bogată distribuție românească susținînd efectiv evoluția protagoniștilor (la care se alătură și antagonistul Peter Weller, părintele păcătos) prin prestații impecabile, indiferent de dimensiune: Claudiu Bleonț, Răzvan Vasilescu, Dan Bădărău, Radu Amzulescu, Claudiu Trandafir, Mircea Stoian, Orodel Olaru, Eugen Cristea, Șerban Celea. Cu toții discret caracterizați și prin vestimentație
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
spune, totuși, atît de mică. Că sînt frații nevoiași din Praga, că sînt cuplurile snoabe din Australia sau artiștii rătăcitori pe aleile Hollywood-ului, toți au obsesia aceluiași personaj, Anna, rămas în țară și, culmea, realizat din plin deși nici unul dintre protagoniștii noștri nu și-ar fi închipuit vreodată realizabila o minune că ăsta. Acest personaj atît de prezent în absența lui (care nu stiu ce traiect are în text, întrucît nu am citit piesă), care are o evoluție pe tot parcursul spectacolului, destinul
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
amintit, pe parcursul cărții, nu atît în disperare și cinism (deși pare opțiunea cea mai firească în logica narațiunii și a personajelor), cît într-un fel de seninătate religioasă, chiar într-un univers epic în care singurul Dumnezeu este cuvîntul scris. Protagonistul românului este Hanta, iar ocupația lui e reciclarea gunoaielor din Praga într-o uriașă presă hidraulică. În pivniță în care lucrează înconjurat de șoareci și șobolani, Hanta hrănește zilnic, timp de treizeci și cinci de ani, nesățioasa mașinărie, care înghite laolaltă cu
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
tinere" cu sprijinul Teatrului de Comedie. Mă întreb care este sprijinul real și dacă nu cumva cuvîntul corect ar fi tolerat. Nu cunosc detalii și mă feresc de speculații în necunoștință de cauză. Probabil că această montare, deși are ca protagoniști trei actori ai teatrului, este doar găzduită în sala Teatrului de Comedie și în aceasta constă sprijinul. Deși mă număram printre puținii spectatori ai serii respective, deși n-am avut program de sală, la vînzare neexistînd decît revista Scena, pe
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
actorilor să coboare adînc în personaje, să le nuanțeze stările și raporturile, dramele. Decupajul secvențial, cinematografic nu este îmbrăcat cu carne, "scheletul" construcției fiind la vedere într-o (doar) succesiune faptică, fără alte dimensiuni - morale, filosofice, metafizice - ale celor trei protagoniști: Karenina, Karenin și Vronski. Formula de spectacol-sinopsis nu cred că trebuie exersată tocmai pe astfel de texte. Mai ales că nu există "agățări" pentru a-l provoca pe spectator să meargă și să citească și romanul. Sau măcar să-l răsfoiască
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
sau copil. Este mai degrabă o întrupare selenară, desprinsă de realități, de tumulturi. Prea dramatic, și plat în dramatism, mi s-a părut Dan Bădărău în Vronski. Aici cred că de vină este și adaptarea care amputează date importante ale protagonistului. Nu știu de ce, dar nu este deloc credibilă pe scenă nici o "față" a iubirii. Mărturisesc că părerea mea de rău este sinceră, pentru că Alexandru Vasilache este un veritabil talent, fascinant în sensibilitate și fantezie. P.S. Programul de sală la Anna
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
grădina franceză și ca simbol politic: în Castelul Dürande, împietrirea vechii grădini era menită să reflecte formalismul nobilimii, iar venirea primăverii - asaltul revoluționarilor asupra castelului. însă, dacă revolta naturii e lăudată, cea a oamenilor e condamnată pentru violență. Din cauza revoluției, protagoniștii nuvelei, îndrăgostiți aparținând unor clase sociale diferite, sunt sortiți pieirii. De cele mai multe ori întâlnim la Eichendorff grădina ordonată ca simbol al raționalismului. Stăpânul unei astfel de grădini e baronul Pinkus din satira Libertas și-ai ei pețitori, reacționar care a
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
motivată, atît de prezentă și cu chef de a juca cu motoarele la maximum. Profesionalismul este în drepturile lui pe scena de la Brașov. Și nu este un accident. Este remarcabilă orice apariție, fiecare personaj devine într-un moment un real protagonist, are o tușă individuală, o cheie distinctă în care este tratat. Acest travaliu intuibil și eficient în jocul fiecăruia are și un alt efect: pare că nu există plan secund, că varietatea relațiilor este complexă și că în acest mecanism
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
discuție decît cele reale, documentate de istorie (sau de a încerca să le aproximeze cît de cît plauzibil mizînd pe temele curente de reflecție ale lui Diderot), Bradbury nu izbutește să recreeze o paradigmă conversațional-argumentativ-filozofică diderotiană. Altfel spus: pe alocuri, protagonistul său e un Diderot neconvingător. Spre deosebire de textele lui Denis Diderot însuși, care respiră dialog și ignoră total epicul, romanul lui Bradbury are un context narativ cu evidente nuanțe autobiografice: un romancier englez, care rămîne nenumit, un fel de fan Diderot
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
În acest voiaj inițiatic, englezul e însoțit de alți fani, membri ai unui așa-numit "Proiect Diderot", cu care, evident, conversează. Numai că spre deosebire de spiritualul, electrizantul Diderot (și ca filozof, dar chiar și ca personaj în romanul lui Bradbury), acest protagonist nenumit e un ins blazat, copleșit de un fel de oboseală nu a vîrstei sale individuale, cît a timpului în care trăiește. În plan contemporan, acțiunea e plasată la începutul anilor '90, într-o Rusie guvernată de Boris Elțîn. Ca
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
oferă pe o tavă, lui Bradbury, posibilitatea de a-și comunica admirația pentru filozof. Romancierul englez nu e doar narator, ci autorul însuși, căci distincția nu funcționează eficient. Cu alte cuvinte, în economia romanului acest personaj e oarecum inutil. Dar protagoniștii pe care Bradbury îi introduce în poveste grație acestui palier contemporan al romanului sînt cît se poate de utili: un pitoresc alai de profesorași și critici, toți fani Diderot, obsedați nu atît de o descoperire autentică a unei opere filozofice
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
pățaniile poetului "patriotic" Omar Caimac etc.) dar, pe măsură ce faptele se apropie de deznodământ, umorul spumos de la început lasă loc satirei, sarcasmului, terifiantului. Romanul are o structură tripartită, de o simplitate clasică, în deplin acord cu evoluția subiectului. În prima parte protagoniștii sunt cei doi soți a căror soartă rămâne neclară, deoarece râsul lui Candid nu și-a arătat deocamdată consecințele funeste. Eroii reușesc să evite capcanele în care sunt atrași, mai ales datorită iscusinței Olimpiei și inteligenței practice a proteicului personaj
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Piața Amzei, folosită alternativ cu reședința din Oltenița), ne arată șlepurile de pe Dunăre, ne duce la munte, ne introduce în mediul studențesc (povestind cum a devenit studentă la Drept), ne creează prilejul de a înțelege cum iubeau tinerii pe atunci (protagoniștii exemplificării fiind ea însăși și viitorul ei soț, compozitorul Pascal Bentoiu). înainte de instaurarea comunismului, în România se trăia cu adevărat. Era viață, nu o caricatură de viață, așa cum ne-a fost nouă dat să trăim. Iată, ca la lumina unui
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
Nicolae Manolescu Mezina protagonistului și naratorului din romanul lui Saul Bellow Darul lui Humboldt, pe care l-am recitit între Sărbătorile trecute, probabil atras inconștient de semnificația titlului, are curiozitatea să știe cum arătau casele și oamenii din orașul Chicago, cum arăta lumea toată
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
László Zsolt, deopotrivă erou principal și raisonneur în El Nino. Combustia sentimentală a tînărului handicapat creat de către Cosmin Crețu în Lunga călătorie cu trenul îl apropie de Szarvas József, interpretul ceferistului șchiop, dispus la orice sacrificii pentru binele alor săi, protagonistul din Avem o singură viață. Tineri furioși ai timpului prezent, Cristian Iacob - fiul din Privește înainte cu mînie, boxerul din Pepe și Fifi - și Costel Cașcaval - soldatul răzvrătit din Terminus Paradis - s-au plasat în compania colegului Szabó Gyözö, unul
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
detaliate și încadraturile - cînd subiective cînd obiective, ca și cum în permanență eroii s-ar fi aflat sub incidența unor camere de luat vederi ascunse ce-i imortalizează în alb negru - sînt supuse unui straniu montaj, elaborat în conformitate cu meditațiile din off ale protagonistului. Inițial în pragul unei crize de inimă, acesta se confesează amicului său, partener de volan și ședință de reclamă la răsărit de soare. Același astru e luat reper à rebours - Soarele apune la stînga, o succesiune eliptică de peripeții ale
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
deci. De altminteri, cînd scriam Căderea în lume nici nu auzisem de episodul din biografia lui Eliade. Pură întîmplare. Deși în natură nu există hazard. Apropierea cred că privește tentația de a introduce cititorul în atmosfera străveche a Bucureștiului, strălucit protagonist fiind Mateiu Caragiale. Străzile mai întîi. Casele bătrînești. Olfacția lor. Mirosul de năut armenesc prăjit. Sau de gutui. Sau de iasomie uscată împrăștiată pe sub albituri. De catran, cînd se ungeau primăvara dușumelile. De tei, de mușețel pus la soare. De
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
jurnaliști se judecă între ei pentru ceea ce a fost, fără discuție, o polemică de presă, din care nu au lipsit accentele dure nici de o parte, nici de cealaltă. La vremea declanșării conflictului, ziarul nostru a prezentat ambele poziții ale protagoniștilor (probabil pozițiile ambilor protagoniști - n. Cronicar), după care am crezut că reputata scriitoare și directoare a revistei 22 va fi mulțumită de faptul că justiția îi dăduse cîștig de cauză, oferindu-i atît reparația morală, cît și satisfacția de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]