5,689 matches
-
de agitație, Încă de când venise În zori acasă la Margaret care, după spusele lui, Îl sunase să-l roage să se ocupe de Adam. Părea mulțumit că-l găsise singur. — Dar nu ne-am simți noi mai bine rămânând aici? protestase Adam. Margaret mi-a lăsat un bilet În care zicea să nu plec de-acasă. Nu se simțea prea Încântat să părăsească siguranța și confortul casei. Se simțise foarte repede legat de casa asta, tot ce vedea În jur i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
zice? Adam cunoștea răspunsul. Citise despre asta În ziare și auzise și la radio. — Malaysia, a spus el, Încercând să pară indiferent și toto dată nu prea mulțumit de sine. — Vezi? Mă așteptam la așa ceva! — Dar e chiar acolo, a protestat Adam cu mâna Întinsă, ca și cum Kuala Lumpur s-ar fi văzut la orizont. Există, nu-i așa? — Păi nu, chiar asta-i chestia. Malaysia nu există! a strigat Din, mișcând capul Înainte cu violență. Malaysia - rostise cuvântul de parc-ar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a zâmbit. — Am multe tablouri de mare senzualitate, e-adevărat, dar nici unul pictat de mine. Mai degrabă v-aș arăta ceea ce pictez eu, pe deasupra, tu ești prea delicată și prea inocentă ca să poți aprecia acele imagini. — Nu sunt delicată, a protestat Margaret. Nu, dar noul tău prieten este, a zis Walter, făcând un gest tan dru, răsucindu-și mâna În dreptul feței lui Karl, Înainte de-a face un pas. Aceasta, dragii mei tineri prieteni, este una dintre primele mele lucrări. E
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
căsca așa ochii! Farah i a strâns puternic mâna. Ascultă, de ce stai cu ochii căscați!? E foarte neplăcut. Arăți Îngrozitor! Acum putem să plecăm? Te rog... Nu vreau să mai rămân aici! Dar atracția principală nici n-a-nceput, a protestat Bob. Stai așa, ah, uite-o că apare! Muzica a trecut brusc la un cha-cha-cha, câțiva bărbați s-au ridicat și s-au pus să fluiere. Aplauzele au sporit, unii băteau cu palmele În mese. Muzica abia se mai auzea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
spui asta doar pentru că-i de față o fată frumoasă, așa-i? Ieri ziceai că ești obosit și că vrei să ple căm. Că nu pricepi nimic din tot ce Îndrugau studenții ăia de acolo. — Dar... a Încercat Adam să protesteze. — După ce-am plecat s-a-ntâmplat să fim luați pe sus În Învăl mășeală. N-a fost așa, Adam? Doar nu ne am dus să ne Întâlnim cu vreun grup de tineri violenți. Așa-i, sau nu? Z Își
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a Întrebat Din când s-a Întors. Grăbește-te, vreau să te duc undeva. — Înapoi la Margaret? — Nu, Margaret nu-i acasă. Mi-a cerut să mă ocup de tine câteva zile. — Dar am nevoie de ceva lucruri curate, a protestat Adam. De ce nu ne-am Întoarce s-o așteptăm? Vreau să merg acasă! Din s-a apropiat de el și l-a mirosit În chip demonstrativ. Miroși foarte bine, a zis. Mi s-a părut mie sau ai spus acasă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
studenți. În ultimele luni, se formaseră cam În fiecare zi grupuri de manifestanți prost Îmbrăcați, uneori cinci-șase, alteori În jur de-o sută, adesea mai degrabă străini de facultate decât studenți. Pentru Margaret nu fusese niciodată prea limpede Împotriva cui protestau. În Indonezia de azi sunt așa de multe Împotriva cărora e de protestat, zisese Într-o zi Din, parcă nu chiar fără intenție. Câteodată Îi batjocoreau pe neo-dictatori, adică pe profesori, uneori huiduiau America și Marea Britanie, alteori Îi Înjurau pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
prost Îmbrăcați, uneori cinci-șase, alteori În jur de-o sută, adesea mai degrabă străini de facultate decât studenți. Pentru Margaret nu fusese niciodată prea limpede Împotriva cui protestau. În Indonezia de azi sunt așa de multe Împotriva cărora e de protestat, zisese Într-o zi Din, parcă nu chiar fără intenție. Câteodată Îi batjocoreau pe neo-dictatori, adică pe profesori, uneori huiduiau America și Marea Britanie, alteori Îi Înjurau pe politicienii corupți, dar cel mai adesea urlau aceeași lozincă, Ganyang Malaysia. Zdrobiți, zdrobiți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a ezitat ea să răspundă. Tabloul ăsta e-o mâzgăleală, se gândea, pete de culoare aprinsă prelinse unele-ntr-altele, dealuri de un verde țipător În fundal și capul unei femei cu gât prelung, prea puțin asemănătoare modelului. — Nu, nu tabloul, a protestat Karl prinzându-i direcția privirii, noul meu studio. N-aș fi putut să-l găsesc fără ajutorul tău. Margaret a dat din umeri. — N-am făcut mare lucru. Doar te-am pus pe calea cea bună, asta-i tot. În jurul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fără teamă tot orașul, de parcă se afla acolo ca să-l cucerească. Nu mai știa când Își dăduse seama că orașul o cucerise pe ea, și nu invers. — N-o să meargă, a zis. Decepția a fost unanimă. Bill și Mick au protestat. — Planul tău nu ține, Bill, a insistat ea. Acum era sigură. Era mai În vârstă, mai fricoasă, dar vârsta și frica o făceau mai Încrezătoare În ce privește anumite lucruri. Bill, după câte Înțeleg, tu ești persona non grata la Palat. Trebuie
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
aerul nu mai miroase a ploaie și se Întoarce vremea uscată. De fapt, nimeni nu poate ști cu adevărat când vine musonul. Mick a fost cel care a hotărât că trebuiau să plece. Vrei să spui, să părăsim Indonezia? a protestat Margaret. — Ai tu o idee mai bună, iubito? a exclamat Mick mai mult În șoaptă, pentru că erau În curte. Țara asta se fărâmițează, nu doar pe margini, ci chiar În miezul ei. Eu rămân, pentru că asta mi-e slujba. Tu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
în față și a zăbovit lângă masă, mare, impunătoare, cu sânii bombați deasupra capetelor lor, ca o povară. Carmina a scos portmoneul și a achitat consumația. În tot acest timp, Alexe nici n-a clipit, nici vorbă să încerce măcar să protesteze formal, sau să comenteze ceva acid, după cum obișnuia, nu era deloc imposibil să nu aibă bani la dânsul. Își aprinsese o altă țigară, degetele de la ambele mâini aveau, de la atâta fum, o culoare galben-arămie, la fel și buza de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
puțin, Alexe a răbufnit: Păi, cum să trec cu vederea, mă, coțcăriile individului? Umplea pagini întregi de omagii, multe reviste îl puneau pe prima pagină și, chiar dacă nu aveau colaborarea lui directă, preluau de prin alte părți.Dar el nu protesta. Ba chiar încasa și drepturi de autor. Devenise campion la coțcării și compromisuri, cine mai era ca el? Și dintr-odată s-a oprit, ba chiar a început să scoată și câte o mică șopârlă și s-a dat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bucuria de a gusta din fructul oprit. După o vreme Carmina realiză că pentru ea timpul trece ireparabil, că nu era bine să se mulțumească cu acel rol minor și își ceru libertatea, voia să se liniștească, să termine povestea, protestă la început vehement apoi, pe măsură ce se adânceau în acea voluptate fără de seamăn, din ce în ce mai șovăielnic, realiză că, pentru ea, Ovidiu devenise o stare de necesitate sufletească, trupească, că începe să-i fie dragă până și căldura pe care o lasă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
anii mei, ar trebui să-mi permit să intru în orice loc fără dificultăți de nici un ordin. O femeie bătrână ca mine n-ar trebui să-și facă asemenea probleme, de etichetă, mai ales astăzi, în secolul vitezei. El, politicos, protestă: desigur, exagera puțin cu privire la vârstă, parcă ea nu știa, nu era prea convins de vorbele lui. Sidonia însă era foarte sigură că exagera, doar o făcea cu bună știință, pentru că, de fapt, nu se simțea deloc bătrână, nici fizic, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
veni pe la mine, se vor grăbi să plece pretextând treburi urgente și pe scări vor comenta: a îmbătrânit maman. Sidonia chemă chelnerița. Voia să facă plata. Achită consumația, supărată de-a binelea, făcu un semn cu mâna când îl văzu protestând, mai așteptă puțin, așteptă, când fata se îndepărtă de masa lor spuse: Dumneata să nu te formalizezi. În definitiv sunt o femeie bătrână, îmi permit să fac asemenea gesturi. Nimeni n-o să se mire. Și apoi invitația mi-a aparținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
În gară și beznă În tren și abia la Salinae a aflat că Îi lipsea ceva din garnitură. O frână potrivită și trenul se mai zbârli o dată. Fără pagube materiale sau umane. Parte din călătorii rătăciți În vagoane coborâră să protesteze sau cel puțin să vadă ce se Întâmplă. Unii se gândeau să renunțe la drum, citind ei În această ultimă zdruncinătură un avertisment. Cei mai curajoși au sărit să dea o mână de ajutor șefului de gară care se străduia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Pe vremea cînd înfloreau toți polimerii, a însemnat chiar un adăpost mental. Ne făceam unii altora pozne. Poznele ca o acnee juvenilă de la "Ora". O plăcuță cu Loc de veci, găsită-n Eternitatea, a aterizat pe biroul lui Cornel Șoitu. Protestam și noi cum puteam contra "rotărilor de cadre". Hada era satisfăcut: își recăpătase dreptul deplin de-a lăuda. Pe cine trebuia, firește. I-am fixat deasupra capului altă plăcuță, din Grădina Botanică: Plantă toxică. Șparleam lingurițe cu gaură (le ștanțau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fac cu ea. Nici ea nu știe. Ezită... În fine, își scutură coada de cal și-mi spune pe tonul cel mai natural: Hai să ne întâlnim mâine să facem dragoste. Sună-mă ca să stabilim. N-am avut puterea să protestez sau să adaug nimic. Am încuviințat și am sunat-o a doua zi, fără să înțeleg prea bine ce mi se întâmplă. De ce mi-a luat ea acest drept pe care eu l-am întârziat atâta vreme, fără să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Se uită peste umăr către avocatul ei ce-i face semn cu mâna.) Cred că ar trebui să mă consult cu avocatul meu înainte să răspund. E o întrebare dificilă. (Avocatul apărării sare de pe scaun. Către auditoriu, timid...) Avocatul apărării: Protestez! Întrebarea este irelevantă pentru caz. Noua condiție tricornă a lui Philip nu interesează onorata asistență. Atât trigamia, cât și distrugerea panseluțelor au precedat apariția coarnelor. În plus, o consider o întrebare tendențioasă. (Judecătorul devine tot mai curios. Iarăși își scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
care probabil că-l respir zilnic și-l consum fără să știu, inconștient? Asta este, ea stă ascunsă în inconștientul meu și deopotrivă în fața mea la vagonul-restaurant al trenului și starea ei de firesc și nonșalanță mă paralizează. Nu pot protesta, nu pot decât răspunde la întrebările ei directe, ca și cum controlul asupra mea a fost complet luat de ea. Eu devin o biată ființă fără voință și memorie, rătăcită, care nu poate decât să contemple fără să întrebe nimic. Ghețarul Mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Spre seară, am făcut o plimbare lungă; am vorbit numai eu, mai mult ca să parez atmosfera distantă și neintimă ce se instalase deja între noi. Ea ar fi preferat, mai degrabă, să rămână în cameră să citească, dar nu a protestat în niciun fel. În fapt, avea ideile ei bine formate, dar îi lipsea acel entuziasm al comunicării sau dorința de a împărți cu cineva. Mai precis, era sterilă, nu fremăta sau rezona la nimic, nici măcar la imaginea ei din oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Poate că interoga oglinda prin el, precum maștera din "Albă ca Zăpada"? Adesea mă gândeam la El-ul ei că este mult mai puternic decât al meu. În momentele noastre de intimitate ea era în mod esențial pasivă, dar nu protesta niciodată. Ea era esența a ceea ce am numit mai târziu frigiditate. Poate de aceea, în timp, am considerat la femei frigiditatea ca o deficiență pur psihică, produsă de acea detașare a eului de el însuși, sau mai exact de scindarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
la el acum mulți ani, e foarte important să-mi ghicești numele. Gândește-te, nu-ți cer imposibilul, trebuie să-mi spui și un alt nume al meu pe care-l cunoști. Ea holba ochii la el și încerca să protesteze că n-o interesează numele lui și că avea deja destule motive să fie tulburată, că, de fapt, căutarea numelui lui ar fi fost ultima dintre grijile și preocupările ei actuale. Deodată, animalul violaceu cu față de arici, coadă și zale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
după alta. Ea răspundea docilă și nu-și putea desprinde privirea de chipul lui translucid, cu trăsăturile foarte fine și bine reliefate în contururi subțiri de lumină. La un moment dat i-a strâns mâna. Nu numai că nu a protestat, dar i-a strâns-o și ea la rându-i și curenți asemănători celor pe care i-a resimțit cu mult timp în urmă, în contactele ei fugare cu o anumită persoană, i-au străbătut tot trupul. Ea se străduia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]