3,382 matches
-
le aduc. ― De ce Dumnezeu nu lasă pe yia yia să moară, Tessie? Toată lumea a murit! Toată lumea, afară de yia yia! Yia yia e prea bătrână ca să mai trăiască. Și Dumnezeu ce face? Nimic. ― Ai terminat micul dejun? ― Da, scumpo, mulțumesc. Dar prunele n-a mai fost bune astăzi. ― Sunt prunele din care mănânci Întotdeauna. ― Ceva poate a Întâmplat cu ele. Ia o cutie nouă, te rog, Tessie. De la Sunkist. ― O să iau. ― Bine, dulceața mou. Mulțumesc, scumpo. Mama Închise interfonul și se Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
yia să moară, Tessie? Toată lumea a murit! Toată lumea, afară de yia yia! Yia yia e prea bătrână ca să mai trăiască. Și Dumnezeu ce face? Nimic. ― Ai terminat micul dejun? ― Da, scumpo, mulțumesc. Dar prunele n-a mai fost bune astăzi. ― Sunt prunele din care mănânci Întotdeauna. ― Ceva poate a Întâmplat cu ele. Ia o cutie nouă, te rog, Tessie. De la Sunkist. ― O să iau. ― Bine, dulceața mou. Mulțumesc, scumpo. Mama Închise interfonul și se Întoarse spre mine. ― Yia yia nu mai e În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe placul zeilor. Împunge în aer. — Nu-mi lipsește niciodată de pe masă. Asinius Gallus surâde măgulit și abia după ce-l vede pe Libo cât de cât îndestulat se servește și el de pe celălalt platou. O livadă în miniatură. Mere, pere, prune, gutui, moșmoane care se consumă numai fleșcăite, castane, nuci și ciorchini de struguri, aranjate într-o piramidă artistică. Apucă o pară de Falern și soarbe cu poftă. Bea de fapt - într-atât de abundentă îi e zeama. Plescăie mulțumit. Parcă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să scot o cană de apă din fântână, vrei și tu? „Stai, mai bine, aici și odihnește-te! Ești trudit tare. Iar, ca să-ți mai potolești arșița, uite eu o să-ți dau câteva din perele mele, Tudorel îți oferă niște prune, Cristinel chiar și-a lăsat crengile jos, jos de tot ; ia câteva din merele lui!”... Iar bunicul, care este, într-adevăr, ostenit, primește c-un zâmbet în colțul mustății tot ce-i dau dragii lui „nepoței”. Micile ajutoare ale bunicilor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc, Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenușiu îl împânzesc. Vaporul taie noaptea șoptitoare, Și valul ce se-ntunecă-ntruna, Când cele cinci coline cresc în zare, De aur vânăt cum e pruna. Cerințe: 1. Selectați expresiile artistice 2. Scrieți cinci adjective din text și alcătuiește cu ele propoziții 3. Scrieți cuvinte cu înțeles opus pentru: se întunecă se îndoaie luminiș deschisă trist amurg umbre cresc Anul cu cele patru anotimpuri Cele patru
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și poienele cu cele din urmă flori, iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. Mai presar argintiul viu al brumelor, ca să aduc aminte oamenilor despre omăturile care vor veni. Copiilor le dăruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri și le deschid porțile școlilor. Numele meu este Toamna! Așa-i că acuma nu mai ți-e frică? Așa-i ca n-ai să mai încurci zilele pe care le porți în traistă? a întrebat, cu glasul său cel
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
vibreze un mușchi de sub pleoapa grafului, trădându-i voluptuoasa durere și vinovata plăcere. Un frison molipsitor de agitație lacomă străbătu plantele din jur, ale căror glande tainice secretară lichide catifelate și aburi străvezii cu miasme grele, de beci plin cu prune putrede. Simțind primejdia, Bătrânul încercă să rezite, ținându-și respirația, dar aerul greu și material îi atacă mucoasele. Abandonă, în cele din urmă, lupta inegală cu narcoza, lăsându se biruit de o amețitoare sfârșeală tranchilizantă. Chipul spân al grafului era
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pe blogary.ro și preluat de realitatea.net, Sebastian Lăzăroiu acuză vehement: bă hahalerelor, na, că până la urmă tot v-am prins cu democrația-n sac! “Uite, bă comuniștilor! Care ziceai bă, că e dictatură? Asta ce e? Rahat cu prune?”, spune el într-un mod ceva mai elevat în articolul său, de-ți vine să-ți dea lacrimile de admirație, cum poate el să reziste eroic aerului tare și veninos ale înjurăturilor, ba încă să dea și replica. Este înduioșător
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să se pună bine cu socrul? Ei, aș! Mai dă-l în mă-sa de socru, zmeul n-are nevoie să joace table cu babalâcul, sau să-i aprindă pipa când i se stinge. Zmeul nu dă nici un rahat cu prune pe părerea socrului despre el. Cred că ați observat, că zmeul nu e genul de om care să stea la discuții cu femeile, fiindcă știe el ce știe, cum le iei mai mult în seamă, cum ți se urcă după
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
vibreze un mușchi de sub pleoapa grafului, trădându-i voluptuoasa durere și vinovata plăcere. Un frison molipsitor de agitație lacomă străbătu plantele din jur, ale căror glande tainice secretară lichide catifelate și aburi străvezii cu miasme grele, de beci plin cu prune putrede. Simțind primejdia, Bătrânul încercă să rezite, ținându-și respirația, dar aerul greu și material îi atacă mucoasele. Abandonă, în cele din urmă, lupta inegală cu narcoza, lăsându se biruit de o amețitoare sfârșeală tranchilizantă. Chipul spân al grafului era
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o iotă mai adânc în propria sa viață. S-ar putea să fie și sunt adeseori plăcute, mai ales pentru ureche, dar în cea mai mare parte, numai când un poet chinez sau japonez se pricepe bine să recunoască o prună bună, sau un crab bun sau o mușcătură bună de țânțar pe un braț bun, numai atunci, indiferent cât de lungi, de neobișnuite sau de fascinante ar fi intestinele sale semantice ori intelectuale, sau oricât de ispititor ar suna acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
să serviți un păhărel cu țuică. Umplu păhărelele, ciocni, Îl bău dintr’o Înghițitură pe al lui, plecănd În treburile sale. La rândul lui Nando, sorbi câteva picături, le vântură de câteva ori prin gură ca un bun cunoscător - decretând. „Prună adevărată! Această licoare trebue băută În loc de aiazmă...! Eu propun să Încercăm, poate ne vinde și nouă câteva sticle...” „Fii În pace...! Dacă a oferit să bem, nu să ne ademenească? Chestiunea e timpul. Ști-i bine, nu-mi prea place
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
picioare de noile sale haine americane. Probabil că Wallace Îl dusese la unul din acele execrabile magazine de modă pentru bărbați, ca Barney’s. Poate la unul din magazinele unisex. Nebunul purta o cămașă siclam cu o cravată de culoarea prunei, lată ca limba de bou. Posomoreala râsului său neîntrerupt, strălucirea dinților perfecți, nevătămați de asediul de la Stalingrad și neatinși de foamete când trecuse șchiopătând Carpații și Alpii. Dinți ca ai lui meritau un cap mai sănătos. — Ce plăcere să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
locul ăsta, Sheba, a continuat Mawson, trebuie s-o întrebi pe Barbara. Ea e expertă în St George. — O, perfect, o să țin minte, a zis Sheba. Despre persoanele din înalta societate se spune în general că vorbesc de parcă ar avea prune în gură, dar nu mi-a venit asta în minte când am auzit-o pe Sheba. Dimpotrivă, vocea ei suna ca și când ar fi avut gura foarte goală și curată - de parcă n-ar fi avut niciodată nimic în gură. — O, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
-ți dea ceva de băut. Groaznică femeie! Ce să-ți aduc? Își freca mâinile și zâmbea. Ochii, de sub ochelari, i se vedeau bulbucați, ca la insecte. O imagine scârboasă mi s-a strecuat în fața ochilor, gura lui bătrână, ca o prună pe sânii Shebei. — Orice... ce aveți? am zis eu. Richard și-a fluturat larg mâinile. — Orice. Suntem băutori serioși în casa asta. — Atunci, un sherry ar fi foarte bun. — Sherry? Umbra unui surâs disprețuitor i-a trecut peste față. — Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
vorbit tare și clar. L-am adus de la crucea lui Codruț... A umblat iar cu lupii în brațe... Știi dumneata ce ai de făcut. Mătușa a vrut să-l poftească în casă, să-l mai calmeze cu o țuică de prună, dar Badea Vasile n-avea putere să mă mai vadă, așa că a plecat, salutând respectuos și luând-o la goană, după ce ușa se închise în urma lui. De ce spusese că iar am umblat cu lupii? Mi se păruse, sau mai făcusem
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Tăiței groși chinezești preparați cu carne, legume și condimente japoneze. Paste făinoase preparate cu condimente japoneze. Uscațele. 1912-1925. Orez și carne condimentată cu curry (preparat din rădăcină de curcumă, usturoi și diverse mirodenii). O rogojină măsoară 1,80x0,90 m. Prune murate. FILENAME \p \\Gabi\d\Carti editura\Harta arsa\Surse\operat\harta arsa.doc PAGE 57
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
habar nu aveam nici unul de mistica ortodoxă teoretizată de o figură splendidă cum e, de pildă, Lossky, dar percepeam „sacralitatea” vitei, a grâului, a prunilor. De aici și poanta aia simpatică: să ne ia ungurii Ardealul, dar să ne lase prunele! Tratamentul „tandru” era rezervat de bunicul animalelor, dar în cazul străbunicii domnea, cum îți spuneam, democrația biosferei: „Hai la buna să vă hrănească!” sau să vă ducă la culcare era o expresie pe care buna Măriții o folosea la adresa puilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
evrei, Biserica Sfântului Mormânt pentru creștini și Domul Stâncii pentru musulmani; la toate aceste locuri vin pelerini din toată lumea să se închine. Gânduri și fapte proprii în suișul și coborâșul relațiilor României cu lumea din Orientul Mijlociu Partea a doua22 VASILE PRUNĂ* Summary The present article represents a personal recollection of moments invested with a particular in a career of over three decades in the Romanian diplomacy. The author, an Arabist and a Romanian diplomat, is an expert in the Middle East
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Cristian Tudor Popescu, care nu făcuse parte din grupul de presă de pe lângă Delegația guvernamentală română în vizită în Israel, aprecierea demnă, sub un titlu incitant: "Întâlnirea premierului Radu Vasile cu Yasser Arafat a fost aranjată peste noapte de un oarecare Prună". Din fericire pentru mine, într-una dintre însemnările politice ale domnului Andrei Pleșu, într-o revistă, apoi într-o carte, se exprimă totuși "și în dreaptă socoteală" reala apreciere politică a întâlnirii dintre premierul României și președintele Autorității Naționale Palestiniene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Ion Pătrașcu consilier diplomatic, coautor la vol. I-III 28. Traian Pleșca ministru-consilier, coautor la vol. III 29. Ion Porojan ambasador, coautor la vol. I 30. Prof. univ. dr. Aurel Preda ambasador, coautor la vol. II și III 31. Vasile Prună ministru-consilier, coautor la vol. I 32. Nicolae Ropotean ambasador, coautor la vol. III 33. Dr. Gheorghe Rusu consilier economic, coautor la vol. II 34. Romeo Săndulescu consul general, coautor la vol. III 35. Gheorghe Săvuică ambasador, coautor la vol. III
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
diplomatică ROMULUS IOAN BUDURA 131 Secvențe din politica externă a României (1959-1979) ION AVRAM 145 ISRAEL. Schimburile comerciale româno-israeliene GHEORGHE RUSU 155 Gânduri și fapte proprii în suișul și coborâșul relațiilor României cu lumea din Orientul Mijlociu (Partea a doua) VASILE PRUNĂ 163 II. DIPLOMAȚIE MULTILATERALĂ 171 La Comitetul special O.N.U. pentru definirea agresiunii (prezență românească) AUREL PREDA 173 Tratatul de la Varșovia LUCIAN D. PETRESCU 199 Susținerea la Comitetul Drepturilor Omului de la Geneva a Raportului Guvernului român cu privire la aplicarea Pactului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de la sosirea noastră la Fès, cu zece ani în urmă. Warda l-a servit ca pe un oaspete de vază, i-a oferit sirop de migdale și a pus dinaintea lui un imens coș plin cu struguri, caise, pere și prune. În schimb, a căpătat zâmbete binevoitoare și cuvinte menite s-o îmbărbăteze. Apoi ea s-a retras îndărătul unei uși, lăsându-ne să discutăm. Restul anului s-a scurs în întregime în neobosite demersuri și interminabile consfătuiri. Uneori, persoane din afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ai apucat o piatră prea mare, mult prea mare. Când sunt pe stradă cu alți hamali, văd adesea oameni care strigă, își aruncă ocări și se îmbulzesc. Uneori câte unul pune mâna pe o piatră. Dacă e de mărimea unei prune sau a unei pere, trebuie să-l tragi pe omul acela de mână, căci riscă să-și rănească adversarul până la sânge. Dacă în schimb pune mâna pe un bolovan de mărimea unui pepene verde, atunci poți pleca liniștit, căci omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-l imobilizeze. Unul îl lovi cu pumnul în față, amețindu-l. Ultimele lui cuvinte însă continuau parcă să răsune în încăpere. — Ei bine, spuse Vitellius, trecându-și o mână peste fața mânjită, ăsta nu-i sânge. E sos de prune sălbatice și oțet. Își trecu din nou mâna peste ochi și-i miji, încercând să vadă chipul agresorului, pe care soldații îl imobilizaseră în cele din urmă. Îl recunoscu pe omul din fața lui. — Medicul, zise - iar după o clipă adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]