3,405 matches
-
abilităților pentru diverse jocuri și petrecerea timpului liber. Pentru atingerea unui nivel funcțional optim în domeniile respective, este necesară educarea subiecților în direcția obținerii unor rezultate performante specifice într-o serie de structuri ale personalității, și anume: senzorio-motoare, cognitive și psihosociale (Gherguț, 2005). În funcție de profilul și starea morbidă a bolnavului, de starea cronică sau acută a bolii, precum și de vârstă și sex, în raport cu îndeletnicirile de bază, terapia ocupațională prezintă o mare varietate de forme menite să promoveze și să mențină starea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
străzii, adăposturi de zi pentru copiii străzii, ș.a.) educare asistență și îngrijire consiliere psihologică pentru copil și familie socializare și petrecere a timpului liber reintegrare familială și comunitară 1.5. Centre de asistență și sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale consiliere socială informare suport emoțional și după caz, consiliere psihologică pentru copil și familie reintegrare comunitară 1.6. Centre de consiliere și sprijin pentru părinți și copii (pentru familiile în risc de abandon al copilului, în risc de dezintegrare familială
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
din Ministerul de Justiție; directorul Direcției de Probațiune. Activitățile Serviciului de Probațiune se desfasoara prin implicarea membrilor comunității, organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, asigurând transparență și promovarea înțelegerii rolului justiției restaurative în comunitate. Activități derulate de către Serviciul de Probațiune 1. Evaluare psihosociala 2. Supraveghere în comunitate 3. Asistență și consiliere persoanelor care au comis infracțiuni, sancționate de legea penală 4. Consiliere psihologică a victimelor unor infracțiuni și alte forme de asistență a victimelor infracțiunilor În realizarea acestor activități Serviciul de Probațiune colaborează
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Școlar Județean, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, Unități ale administrației publice locale, Direcția de Asistență Socială, Mitropolia Modovei și Bucovinei , Spitalul Universitar de Psihiatrie "Socola" , Organizații neguvernamentale din județul Iași ș.a. PREZENTAREA ACTIVITĂȚILOR DE BAZĂ : 1. Evaluare psihosociala i. Referatul de evaluare psiho-socială întocmit de către Serviciul de Probațiune este un document scris, având caracter consultativ și orientativ, cu rolul de a oferi Poliției, Parchetului, instanței de judecată sau unităților de detenție, date privind persoană inculpatului, condamnatului sau, după
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
unităților de detenție, date privind persoană inculpatului, condamnatului sau, după caz, persoanele menționate în art.1 din Ordonanță Guvernului nr. 92/2000, în legătură cu următoarele aspecte: mediul familial și social, evoluția situației școlare și profesionale, factorii favorizanți ai comportamentului infracțional, factorii psihosociali evolutivi ai conduitei generale și estimarea riscului de recidiva, precum și perspectivele reintegrării în societate. Referatul de evaluare are un rol important în individualizarea pedepsei aplicate. Din data de 1 aprilie 2007, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor Codului de procedură
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
lacob; > la E cu U.M. 0470 a Ministerului de Interne; > la S cu str. Dr. Vicol; > la V cu str. Fagului. 4.3.2.3 Servicii specializate în recuperarea și reintegrarea socială a persoanelor private de libertate Serviciul de Intervenție Psihosociala din penitenciar are ca misiune prevenirea efectelor de marginalizare socială ale detenției, de a facilita menținerea legăturilor sociale și familiale, readaptarea la viața socială din cadrul comunității. Programele și activitățile derulate de către membrii Serviciului de Intervenție Psihosociala au la bază ordinele
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
libertate Serviciul de Intervenție Psihosociala din penitenciar are ca misiune prevenirea efectelor de marginalizare socială ale detenției, de a facilita menținerea legăturilor sociale și familiale, readaptarea la viața socială din cadrul comunității. Programele și activitățile derulate de către membrii Serviciului de Intervenție Psihosociala au la bază ordinele și instrucțiunile Administrației Naționale a Penitenciarelor, urmărindu-se aplicarea acestora în funcție de specificul și particularitățile penitenciarului Iași. Obiectivele generale urmărite sunt: * adaptarea persoanelor private de libertate la condițiile mediului penitenciar; * reabilitare comportamentală și cultivarea respectului de sine
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
educație în sprijinul menținerii legăturilor cu familia; * dezvoltarea mijloacelor de exprimare și a capacității de a comunica cu altii; * pregătire școlară și formare profesională; * asistență și monitorizare în vederea reintegrării socio-profesionale a persoanelor private de libertate după liberare; Serviciul de Intervenție Psihosociala, coordonat de locțiitorul directorului pentru intervenție psihosociala are în componență două servicii cu următoarea structura: 1. SERVICIUL DE EDUCAȚIE are în componență: * ofițer instructor jurist * 1 ofițer instructor profesor * 1 ofițer sociolog * educatori * 1 monitor sportiv * 1 preot capelan * agenți
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
dezvoltarea mijloacelor de exprimare și a capacității de a comunica cu altii; * pregătire școlară și formare profesională; * asistență și monitorizare în vederea reintegrării socio-profesionale a persoanelor private de libertate după liberare; Serviciul de Intervenție Psihosociala, coordonat de locțiitorul directorului pentru intervenție psihosociala are în componență două servicii cu următoarea structura: 1. SERVICIUL DE EDUCAȚIE are în componență: * ofițer instructor jurist * 1 ofițer instructor profesor * 1 ofițer sociolog * educatori * 1 monitor sportiv * 1 preot capelan * agenți tehnici Programe și activități: > program de adaptare
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
vizite la diferite obiective mănăstiri, muzee, expoziții, parcuri > organizarea de expoziții grafică, pictură, sculptură, olărit > > întreceri și competiții sportive cu elevii din licee, cluburi sportive, alte penitenciare > vizionari de filme la cinemateca în cadrul Casei de Cultură 2. SERVICIUL DE ASISTENȚĂ PSIHOSOCIALA are în componență: * 2 ofițeri specialiști asistenți sociali * 2 ofițeri specialiști psiholog Bază legală în care se susțin activitățile de specialitate: > Persoanele private de libertate trebuie să fie tratate nediscriminatoriu, iar beneficiarii serviciilor de specialitate trebuie să se bucure în
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și în fața experimentării rolurilor adulte, adolescentul va întâmpina dificultăți în a face față diferitelor sfere ale vieții. Realizarea de activități precoce față de varsta cronologică și implicarea în responsabilități tipic adulte la o vârstă prematură din adolescență interferează cu obținerea abilităților psihosociale necesare pentru succesul ulterior în aceste roluri. Tranziția de la copilărie la adolescență, când apare pubertatea și tranziția de la adolescență la adultul tânăr, când se produc evenimente importante cum ar fi căsătoria sau alegerea serviciului, sunt două etape de mare importată
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și indicatori de evaluare Politicile care vizează consolidarea eficacității tratamentelor împotriva drogurilor și reabilitarea dependenților prin îmbunătățirea disponibilității, accesibilității și a calității serviciilor specializate sunt: * Sporirea eficienței și răspândirii unor tratamente alternative fundamentate, care includ o gamă variată de abordări psihosociale și farmacologice, corespunzând necesităților consumatorilor de droguri (inclusiv tratamente specifice adaptate la noile droguri sau tipuri de consum). Indicatori: Indicator epidemiologic major pentru cererea de tratament (TDI Treatment Demand Indicator), Raportările naționale Reitox. * Furnizarea unor programe existente și dezvoltarea unor
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de elemente definitorii pentru caracteristicile de bază ale activității psihice și fizice ale persoanei vârstnice, incepand cu cele mai simple și ajungând la cele mai complexe. Prin această fișa asistentul social își propune să cunoască personalitatea asistatului, să identifice factorii psihosociali nocivi în speranța neutralizării sau ameliorării efectelor acestora, precum și pentru crearea posibilității unei prognoze și a unor recomandări pentru evoluția din stadiile următoare. Surse bibliografice recomandate 1. Aries, Ph., Omul în fața morții (vol.I și ÎI), Ed.Meridiane, București, 1966
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Încălzire □ Telefon Starea de igienă: □ Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Suprafață de teren cultivata (tipul culturii): Animale: Alte proprietăți: Venituri Stabile: Ocazionale: VI. Relațiile în familie și comunitate Relații în familie: Relațiile în comunitate: VII. Observați VIII. Concluzii și recomandări ANEXĂ 15 ANCHETĂ PSIHOSOCIALA privind pe copilul......... Date despre copil: Religie: Naționalitate: Condițiile în care copilul a fost crescut și în care a trăit: Antecedente socio-medicale și educaționale: Starea fizică și mentală este bună, copilul este bine dezvoltat fizic și psihic. Opinia copilului cu privire la
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
planificarea evaluării intermediare și a evaluării finale; precizarea instrumentelor de evaluare: de exemplu chestionare, rapoarte, cost/beneficiar etc; precizarea persoanelor care realizează evaluarea. Evaluarea se realizează în baza indicatorilor stabiliți în proiect. ANEXĂ 29 GHID DE INTERVIU Tema: Identificarea efectelor psihosociale ale șomajului asupra unor categorii de șomeri Subteme și indicatori Istoricul și funcționarea familiei * Care este componentă familiei? * Care este nivelul de școlaritate al membrilor familiei? * Care este starea de sănătate a membrilor familiei? * Care sunt condițiile materiale și de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și încurajări. Capitolul I Cercetarea motivației în muncă cadru general În acest capitol sunt prezentate principalele controverse ce caracterizează studiul motivației muncii la începutul secolului al XXI-lea, precum și criticile aduse cercetării din acest domeniu din perspectivă pragmatică, ideologică și psihosocială. Sunt propuse clarificări terminologice și sunt prezentate definițiile larg acceptate ale conceptelor de motivație și satisfacție. Deoarece studiul motivației se caracterizează atât prin diversitatea perspectivelor teoretice, cât și prin numărul mare al lucrărilor de specialitate, am prezentat etapele dezvoltării cercetării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
am prezentat etapele dezvoltării cercetării din acest domeniu și principalele criterii de clasificare a teoriilor motivației. 1.1. Perspective evaluative privind studiului motivației în muncă Cercetările privind motivația în muncă cuprind abordări ce se întind de la extrema considerării acestui proces psihosocial un punct nodal al comportamentului organizațional, până la extrema aprecierii motivației drept o ficțiune managerială. În mod cert, bogăția studiilor nu poate fi ignorată. Cu atât mai mult cu cât conexiunea motivației cu satisfacția în muncă și performanța a deschis zone
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
muncă se bazează pe o societate non-politică, non-istorică și cu un număr redus de erori (bias), fiind expresia influenței culturii organizaționale de tip american (cultura adecvării și a ordinii). Shamir (1990, 1991) face o critică a teoriilor motivației din perspectivă psihosocială. Acestea sunt considerate hedoniste, de tip numeric (calculative) întemeiate pe calcule și alegeri raționale și limitate la cultura vestică de tip individualist. Născute din paradigma neoclasică, teoriile motivației au în centru individul care este văzut ca o ființă rațională ce
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
stimuli prezenți în mediul organizațional. Fiecăreia dintre cele trei clase de stimuli îi corespunde un tip de motivație: stimulii financiari, economici determină motivația economică; munca, activitatea profesională determină motivația profesională a muncii; interacțiunea dintre membrii grupului de muncă determină motivația psihosocială a muncii. Pluralitatea și diversitatea abordărilor motivației în muncă se reflectă în primul rând la nivelul terminologiei. Deși pare surprinzător pentru cercetarea științifică, nu de puține ori autorii introduc concepte, realizează studii și analize fără a se preocupa de aspectul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Roethlisberger și W.J. Dickson) marchează "începuturile psihologiei organizațional-manageriale și chiar ale sociologiei industrial-organizaționale" (Zlate, 2004, p. 50). Rezultatele acestor studii fundamentează "școala relațiilor umane", curent de gândire ce mută centrul de greutate de la factorii tehnici (extrinseci omului) la cei psihosociali (specifici angajatului și echipelor de lucru). Deși în timpul vieții Elton Mayo "a fost recunoscut ca cel mai influent și principalul reprezentant al cercetării realizate la uzinele Hawthorne, fiind larg împărtășită credința că faimoasele experimente au furnizat o nouă fundamentare științifică
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Chicago. "Eșecurile" experimentelor, exprimate în creșterea randamentului muncii indiferent de nivelul de iluminare a spațiului de lucru și mai mult, creșterea randamentului muncii atât la grupul experimental, cât și la grupul de control sunt considerate momentele stimulatoare pentru cercetarea factorilor psihosociali din organizații. La acestea se adaugă "efectul "Hawthorne" exprimat (în forma sa cea mai simplă) în schimbarea comportamentului persoanelor observate ca urmare a conștientizării faptului că sunt observate. Implicațiile experimentelor realizate între 1927-1933 au meritul de a sublinia rolul relațiilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Teoria nevoilor (theory of needs) sau teoria nevoii de realizare (achievement theory) a fost elaborată de psihologul american David C. McClelland, fiind un model centrat pe nevoi neierarhizate. Teoria nu a vizat inițial mediul organizațional, ci ființa umană ca entitate psihosocială. În lucrarea The Achieving Society (1961) McClleland explică dezvoltarea și declinul economic al diferitelor națiuni, prin caracteristicile "omului în sine prin motivele sale fundamentale și prin modul în care își organizează relațiile cu ceilalți" (McClelland, 1961, p. 3). Motivația de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mai ales convocarea unor perspective teoretice care să ofere noi abordări și noi instrumente pentru motivarea angajaților. În acest sens afirmația lui Bandura este relevantă: Teoriile sunt evaluate după puterea lor predictivă și explicativă. Dar în analiza finală, valoarea teoriilor psihosociale trebuie judecată și după puterea operativă de a îmbunătăți calitatea vieții. (Bandura, 1999, p. 37) Capitolul VII Perspective privind dezvoltarea pragmaticii motivării 7.1. Caracteristici organizaționale Organizațiile, văzute prin perspectivă sistemică, au înregistrat schimbări structurale, schimbări pe care demersurile de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
steaguri, însemne, cu elemente de coregrafie specială, inovații în lozinci, cu limite și iluzii ale succesului, care încep să producă violența pe stadioane, violența apare la participanții adolescenți ca un ritual de bătălie și eliberare de energie, cu un control psihosocial pe care administrația locală încercă să-l controleze. Ca și altarul, spațiul de sacrificiu pentru zei, arena sportivă a devenit un spațiu/templu, cu mai mulți actori, care luptă pentru viață, pierd competiția prin înfrângere/moarte, sau uneori chiar mor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
privire de ansamblu asupra statutului muzeului în contemporaneitate. Capitolul I tratează reperele fundamentale, specifice domeniului muzeologiei, pornind de la o analiză a funcțiilor generale și specifice pe care instituția muzeală le deține. În contextul cercetării sînt analizate din perspectivă istorică dimensiunile psihosociale ale muzeului, finalitatea educativă a acestuia cu referințe permanente la funcțiile de cercetare, constituire, dezvoltare a patrimoniului și funcția de conservare și restaurare. Un spațiu amplu a fost rezervat cercetării dimensiunilor socioculturale ale muzeului, identificării, a redescoperirii "memoriei colective a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]