1,107 matches
-
de întreaga Romă, relațiile cu soțiile prietenilor lui, care erau și prietenele ei, își organizase viața după cum îi convenea lui, îi fusese cea mai bună aliată, dar în nici un caz soție. În relația lor, l-a scutit de minciuni și pudoare. A discutat, a sugerat, a dat sfaturi, a insistat cu siguranța unei asexualități care o apăra de comparații, dezgust sau repudiere. A supravegheat și a evaluat, asemenea unei sultane, primejdia pe care o reprezentau femeile ce intrau în camerele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
îi descoperea farmecele banale, moștenitorul imperiului. Îl aștepta cât mai curând, înainte ca bătrânul împărat să moară. Și fiindcă între el și mireasa adoelscentă nu fusese vorba nici o clipă de dragoste, Gajus făcu apel la fantezie pentru a-i învinge pudoarea, apelând la trucurile învățate de la sclavele rafinate din casa Antoniei, în timp ce sub ferestre se auzea murmurul mării. În dimineața următoare, intrând autoritară în dormitor, doica văzu cu bucurie patul în dezordine, zâmbetul leneș al lui Gajus și noua privire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
urma să facă în ceasurile acelea cufundate în beznă și, cu un surâs disperat și ambiguu, întreba: „Ce idei aveți pentru noaptea asta?“ Știa că zeci de băieți și fete frumoase abia așteptau să-i propună jocuri noi, lipsite de pudoare. Anestezia aceea sinistră funcționa câteva ore, iar el se cufunda în ea așa cum sclavii din Suburra se îmbătau la sărbătoarea închinată Dianei. Apoi se ivea o rază de lumină eliberatoare, iar el poruncea să se deschidă ferestrele, deși era frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
spuse. Aruncă o privire drăgăstoasă spre fiica sa, care râdea în brațele doicii. Începea al doilea spectacol. Din spatele scenei își făcu apariția Mnester, singur, desculț; purta doar un perizom minuscul, dintr-un material auriu. Furmusețea lui senzuală și lipsită de pudoare le tulbura chiar și pe cele mai incoruptibile matroane și îi lăsa cu respirația tăiată (de dorință sau din invidie) pe senatori și magistrați. Prin Roma circulau o mulțime de povești despre banchete în care dansurile lui întreceau orice închipuire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să te atingă, să te aibă, să te posede; cu cât ești mai inaccesibil, cu atât vor alerga mai lacome după tine: este aceasta o cursă contra cronometru În lupta cu scurtimea vieții. Ce mai contează convenții, educație, morală, cultură, pudoare? Toate aceste nimicuri nu cântăresc nimic sau cântăresc oricum mai puțin decât acel organ masculin mai prețios decât tot aurul, cum o arată pictura de la intrarea edificiului cunoscut cu numele de casa dei Vetii de la Pompei; e vorba despre un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
gelozia mea este efectul exacerbării unei posesiuni absolute a ei, de care Îmi imaginez că doar eu sunt capabil; mă Îngrozește mai ales gândul că ea poate să fie la fel cu oricine, la fel de fericită, la fel de pură; să aibă aceeași pudoare impudică, să emită același strigăt gâtuit de senzualitate În momentul orgasmului, să suspine agonic ca și cum ar muri. Dar atunci mă revolt enorm și vreau să-i imput cum de-a putut să mă mintă atât, spunând că eu sunt singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pune lucrurile În alertă; a adus vin roșu, șuncă de Praga, icre negre, pâine. „De-ai ști ce animalic te doresc!“, o spune cu o sinceritate seacă, brutală; nu se sfiește de nimic, nu are acea rușine iscată dintr-o pudoare falsă; la ea totul este simplu, cum ar râde, cum s-ar strâmba În oglindă, cum s-ar juca cu păpușa. Se dezbracă fără să Întârzie, are acum o lascivitate, o Încetineală senzuală În gesturi pe care nu i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
chiloții albi, foarte strâmți, și a descoperit exact ceea ce vrusese Adriana să spună când insistase ca Emmy “doar să știe” în caz că avea de-a face cu un caz de circumcizie) și cu amândoi avusese relații de lungă durată. Era emoționată. Pudoarea ei — ceva ce Duncan încă nu întâlnise la o fată — l-a făcut să fie și mai hotărât, iar Emmy a părut, fără să vrea, că e greu de cucerit. Cu cât rezista mai mult, cu atât mai insistent devenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ea în sinea ei dându-și ochii peste cap, să aibă o aventură. Dacă ai facut sex cu trei bărbați bine și absolut politicoși, asta nu face din tine o femeie fatală. Promițându-și să nu se mai gândească la pudoarea prietenei ca să nu se mai amărască, Emmy dădu farfuria la o parte și se cuibări în brațele musculoase ale lui Rafi. — Vrei să mergem la un film în seara asta? se alintă ea, acoperindu-i brațul cu sărutări mărunte. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dorit: o situație de armonie, calmă, lipsită de surprize, care să-i ofere un sentiment de mulțumire, liniște, securitate. Tendință generală al cărei scop este Întreaga umanitate. Dragoste față de oameni. Spirit cavaleresc față de colectivitate. Sentiment de justiție universală. Toleranță generală. Pudoare socială. Cenzură morală severă. Cenzură exterioară foarte puternică, mergând până la blocarea conduitei. Care rezultă din dorința de a nu se da În spectacol: „Nu trebuie să arăt”. Renunțare de sine În favoarea tuturor oamenilor. În notă contradictorie cu restul factorilor, apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nu pot să mă prefac că nu știu ce puțină influență are voința unui chirurg bun în fața împlinirii unui destin. Mâinile unui om sunt legate de pământ, fetița mea, Dumnezeu, dacă există, se află în spatele nostru. Știi, comoara mea, nu intru din pudoare. Pentru că dacă o să pleci, nu vreau să fi asistat la ultimele bătăi ale vieții tale în situații indecente. Vreau să-mi aduc aminte de tine ca un părinte, vreau să nu-ți fi văzut creierul pulsând gol, vreau să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nu mai erau împerecheri furioase, oarbe. Luasem obiceiul să o țintuiesc pe pat numai ca să o sărut. Vroiam să se simtă pe ea însăși prin mine. O străbăteam cu limba care mă durea, nu mai aveam salivă. Era lipsită de pudoare, aproape nerușinată în sex, în schimb se rușina de bătăturile de pe tălpile picioarelor, se rușina de dragoste. Doar în final o prindeam, când eram deja obosit, intram în ea, ca un câine. Un câine care a alergat zile întregi printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
eram niște puștani. Și căsătoria a fost pentru noi un fel de joacă. Ne jucam de-a bărbatul și nevasta. Dar a fost o falsă alarmă. — Ce adică a fost o falsă alarmă? — Păi motivul pentru care ne-au căsătorit. Pudoare exagerată din partea părinților de ambele părți. Au aflat de un pas greșit al nostru, cu o firimitură de scandal, și, fără a mai aștepta să vadă urmările, ne-au căsătorit. — Bine-au făcut. — N-aș zice. Fapt e însă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Înfășurat Într-un cearșaf adus ex profeso și l-au dus pe sus cu ei, plângând și zbătându-se. Le-a atras atenția greutatea lui insignifiantă. Când procurorul, doctorul Codovilla, l-a acuzat de abuz de Încredere și atentat la pudoare, Bradford a capitulat imediat, dezamăgindu-și fidelii. Adevărul s-a impus concret. Între 1923 și 1931, Bradford, cavalerul de pe rambla, a umblat despuiat prin Necochea. Pălăria, ochelarii cu ramă de baga, mustața, gulerul, cravata, lanțul de ceas, costumul și nasturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Vasăzică un androgin (sau bătrînel) cu cataractă (ba vede, ba nu), dă c-un yo-yo Într-o păsărică (iar Freud) așezată strategic (că-i revista jandarmilor) pe-un pom-nepom (pistolul Carpați). Răspuns corect: Iliescu. Dacă nu l-ar fi Împiedicat pudoarea, la fel ar fi răspuns și generalul Șerbănoiu, dar pentru că-l Împiedică, greșește. „Era un civil karatist din garda personală care și-o făcuse Doina Cornea.” Ciudat. Ce nevoie ar fi avut Doina Cornea de-așa ceva. CÎnd dînsa face karate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un băiat... Cum în loc de un fecior, Azi i-a dăruit doi fii, Soțul e bănuitor: Unu’ oare-al cui o fi?! Soția fotbalistului Nevasta lui, prevăzătoare Nu duce-o viață plicticoasă: Când joacă el în deplasare, Ea are “meciuri” grele-acasă!... Pudoare Cum soața lui bătea din plin, La ușă apăru vioi Și o rugă: “Mai stai puțin, Să iau și eu ceva...pe noi!” Eu, soția și timpul liber La noi nu e loc de drame, Orice pasiuni încap: Eu m-
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
cu Momo de pe site-ul EMF - cele pe care firma le folosea În broșură ca să-și ilustreze angajamentul În direcția diversității - și le-a lipit peste corpurile altor femei, care se găsesc pe net. Corpuri fără haine, repetă Momo, iar pudoarea ei face situația de două ori mai dureroasă. Momo spune că nu a putut să se mai uite când și-a văzut propriul cap făcând felație unui alt cap. Erau și legende la poze, dar nu a reușit să distingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
a mijlocit, adresîndu-se în felul următor cardinalilor: "Pentru două lucruri nu putem să-l iertăm pe rege, pentru că a jurat strîmb și pentru că a perseverat în jurămîntul său nedrept. Dar a făcut acest lucru nu din dorința sa, ci din pudoare. Căci el consideră că este nevrednic (după cum bine știți) ca să nu-ți ții jurămîntul înaintea francilor, chiar dacă a jurat strîmb (căci nici un înțelept nu are îndoieli că un jurămînt ilicit este valabil). Dar, cu atît mai mult, mărturisim că nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și democrată: O, domnule Profesor, noi credeam că ne veți spune pe îndelete o poveste de dragoste despre Canibala aia interesantă, care viețuiește între flori tropicale, despre Vânătorul sălbatec, descătușat, așa cum nu suntem noi, albii, de ipocrizii și de false pudori burgheze, despre fericirea extremă, întrevăzută prin fumul de canabis indica, despre orgii tribale ale negrilor, veritabile festinuri cu carne albă ale acestora, antamate sub influența misterioasă a Lunii Pline... Or, eu, cum să vă spun, nu am înțeles nimic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a poeziei ca să-i opresc baletul. Mai apuc să-l aud pe Cașiș: - De ce să nu ne luăm tuburi de vopsea, să facem grafitti? Că tot cam pe-acolo suntem. * Cașiș avea din nou dreptate. Erau deja Într-un impas: pudoarea și În același timp orgoliul Îi Împiedicau să se mărginească la atât. Unii dintre ei erau prea pudici ca să se expună cu atât de puțin. Iar alții prea mândri, dacă nu de ceea ce scriau, măcar de ceea ce citiseră, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de ungurii mereu la guvernare, silă de cumințenia nespălaților, de sfioșenia de târfă spășită a patriei, dar și de Înalta prestanță a unor Pleșu ori Rrrrăzvan Theodorescu. La ce bun? Li s-a tot dat ocazia, n-au făcut nimic! Pudoarea foștilor deținuți politici! La ce bun? Atâția ani de foame! La ce bun? Atâția ani de umilință! La ce bun, dacă apoi nu vine și răsplata, nerușinata răzbunare? Mai bine fără! Nu departe, În altă parte, ci pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
-și dezvelească picioarele, să-și așeze decolteul pe tejghea. Și asta. Dar să-mi spună că se Îndrăgostise de Andreea? Asta nu putea. Măcar din delicatețe. Știa că-s topit după ea, ce mama dracului! Dar de-acum, gata cu pudorile. Iat-o pe Andreea luând-o de talie, sărutând-o pe ceafă. Mie mi se făcea rău, lui Sorin i se făcea rușine. Eu sufăr ca un câine, el e decent. - Hai să dăm drumul la film! Cine mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
două, după ce dau măsura fanteziei și opulenței, clachează la final, obligându-și personajele să caute - vezi Doamne! - simplitatea). Dacă ești sătul de asemenea concluzii morale, de bruiajul etic al tuturor poveștilor cu bani mulți, dacă ți-e deja lehamite de pudoarea inexplicabilă a autorilor ce-au zămislit asemenea istorii, rămâi, dragul meu cititor, alături de Celebrul animal și pregătește-te să savurezi o poveste despre nerușinare, exces și răzbunare. Fiindcă, te asigur, n-am să te plictisesc cu o scenă prăfuită În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
icoană frumoasă a dimineții de după, cu obrazul văpaie, aproape portocaliu. - Ei, ați venit? Bine-ați venit! Chicotește ridicându-se În capul oaselor, cu o mână sprijinită de țeasta chelioasă a senatorului, cu cealaltă pe piept, Într-un vag gest de pudoare, la care până la urmă renunță. Așază palma pe canapea, se opintește și-n chelia uleiosului, se ridică În picioare, sunt și eu În picioare acum, ne privim prostește unul pe celălalt. Din spatele meu apare Leac, trece de mine, ajunge lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
vechea obișnuință. Goi, se opresc unul în fața celuilalt, redescoperindu-se din creștet până în tălpi. Bucuros că nu tremură și nu este grăbit, Marius soarbe cu nesaț din ochi trupul statuar care sub mângâierile ușoare ca puful păpădiei își arată fără pudoare locurile cele mai intime. Cu talia prinsă în cercul fierbinte al brațelor fetei, simte cum sânii rotunzi și tari aproape că îi ard pieptul cu dogoarea lor. Îmbrățișați într-un singur corp, amândoi se urmează cu încredere, nu se pierd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]