KorAP: Find »[drukola/base=pufni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...52 >

1,293 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665

primise unele instrucțiuni. Contele îl mai informa că Ciciagov plecase deja din Sankt Petersburg, nu singur, ci însoțit de o adevărată suită. În încheiere, contele își exprima speranța că scrisoarea va ajunge cu mult înaintea sosirii amiralului la București. Kutuzov pufni pe nări, fără să-și seama de asta, și măsură odaia de câteva ori. Senatorul îi dezvăluise conținutul celor două rescripte semnate și încredințate de țar lui Ciciagov. În cazul în care, la sosirea acestuia în capitala țării Românești, tratatul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636

pe tejghea, Ignatius își dilată nările lui pretențioase și spuse: Pe cinstea mea, mamă, pute îngrozitor. Simt că mi se întoarce stomacul pe dos. — Vrei să ieși afară în stradă? Vrei să te-nhațe polițistu’ ăla? Ignatius nu-i răspunse. Pufnea pe nas cu zgomot și se strâmba. Un barman care îi observase din umbră, întrebă zeflemitor: — Ce doriți? Voi lua o cafea, comandă Ignatius arogant. Cafea de cicoare cu lapte fiert. N-avem decât Ness. Mi-e imposibil să beau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
încântat, lăsă să-i scape domnul Gonzalez. Îi va plăcea aici, nu-i așa, domnișoară Trixie? Domnișoara Trixie era prea preocupată de peticele ei ca să-i răspundă. — Mi se pare ciudat că nici nu m-ați întrebat cum mă cheamă, pufni Ignatius. — Vai de mine! Am pierdut complet din vedere. Cine sunteți? În ziua aceea a mai apărut încă un angajat, stenograful, iar o funcționară a telefonat anunțând că renunță la slujbă și cere ajutor de șomaj. Ceilalți n-au dat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
începea. Băiatul cu fotografia aceea magnifică era într-adevăr o descoperire. Ignatius se întreba dacă nu l-ar putea șantaja să-i păzească în fiecare după-amiază căruciorul. Pușlamaua nu rămăsese indiferentă când îi vorbise de prietenul său din poliție. Ignatius pufni disprețuitor citind genericul filmului. Toți cei implicați erau la fel de inacceptabili. În special scenograful care îi îngrozise de multe ori în trecut. Eroina era și mai enervantă decât în comedia muzicală cu circul. În filmul acesta juca rolul unei secretare tinere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
Afirmațiile lui sunt de un prost-gust total. — Atât de nepotrivite, suspină sportivul îmbrăcat în piele neagră, dând brusc impresia că trage să moară. Foarte bine, spuse Dorian. Puneți discul. Mi-am închipuit că poate fi amuzant. Privi spre Ignatius care pufnea disprețuitor. Mi-e teamă, dragii mei, că n-a fost decât un eșec. Un eșec teribil. „Minunat.“ „Dorian e nemaipomenit.“ „Puneți discul.“ „Îmi place Lena.“ „Cred sincer că e cel mai bun disc al ei.“ „Sunt atât de frumoase cuvintele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
într-adevăr, ca o femeie de moravuri ușoare. Se întreba ce-l atrăgea pe agentul de stradă la ea. — Ține-ți gura aia spurcată, strigă femeia. Să spui așa ceva despre un om bun și cumsecade cum e Claude! — Om cumsecade, pufni disprețuitor Ignatius. Când te-ai înhăitat cu degenerații aceia știam eu că vei sfârși astfel. În lungul străzii, câțiva oameni ieșiseră pe treptele din fața casei. Ce zi avea să fie și asta! Cu toți oamenii aceia nestăpâniți, domnul Levy risca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

avocat! Își Încrucișă brațele și se rezemă de spătarul scaunului. — Îmi cunosc drepturile. — Drepturile? — Am dreptul legal la asistență legală. Nu poți să mă interoghezi fără un avocat de față! Un zâmbet arogant i se răspândi pe toată fața. Insch pufni, iar Logan fu gata să râdă. — Nu, nu ai acest drept! Ești În Scoția. Îți vei vedea avocatul după ce terminăm noi cu tine. Nu Înainte. — Vreau avocat! — Pentru numele lui Dumnezeu! Logan trânti dosarul, făcând ca foile dinăuntru să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
pseudo-refugii, presărate din loc În loc cu piloni și treceri de pietoni. Materiale pornografice. Le vindea elevilor din portbagajul unui Ford Anglia vechi. Nimic prea exagerat - fără animale sau chestii de genul ăsta: doar hardcore nemțesc, tradițional. Casete video și reviste. Pufni. — Jumătate din afurisiții de copii din Mastrick știau mai multe despre sex decât profesorul de biologie. Am fost chemați când o copilă de opt ani a Întrebat dacă se poate rămâne Însărcinată după fisting. Agenta Watson schiță un zâmbet din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
deasupra genunchiului. O fetiță de patru ani, omorâtă În bătaie. Hoitarul chiar sărise calul. Crezi că scoatem ceva de la el? Întrebă Logan, Întorcând cu fața În jos fotografiile de la patologie ca să nu mai trebuiască să se uite la ele. Insch pufni. — Mă Îndoiesc. Dar nu contează. Avem atât de multe dovezi criminalistice că n-are cum să scape din asta. Nici măcar Sandy Alunecosul nu-l scoate. Domnul Philips Își va petrece tot restul vieții la Închisoarea Peterhead, laolaltă cu toți ticăloșii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
i se scurse din ochi, trecu printre genele lungi ca să alunece pe pielea veștedă a obrazului În barbă. Insch Își Încrucișă brațele și se rezemă pe scaunul său. — Deci ai dus fetița În „colecția“ ta... — Mereu le duc acasă. Mereu. Pufni. Nu poți să le arunci pur și simplu, ca pe gunoi. Nu și lucrurile moarte. Nu lucrurile care erau cândva vii. Și astfel, Logan fu forțat să Își amintească de un picior care ieșea dintr-un sac de gunoi În mijlocul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de la bărbatul palid, care șuiera Întins În patul de spital, privind la televizorul fără sunet. — Bună seara, Dougie, spuse pe un ton zâmbitor. Ți-am adus struguri. Lăsă o pungă de hârtie să cadă pe pat, la picioarele bătrânului. Doug pufni și continuă să se uite la televizor. — Tocmai am avut o discuție foarte interesantă cu cineva, Dougie. Despre tine. Logan se aplecă Înainte și se servi cu un strugure din pungă. În lumina emanată de televizor, arătau ca niște mici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-ntoarce acasă fiu-său: cereți Întăriri. Îl imobilizați doar dacă nu riscați. Watson Îl privi neîncrezătoare. — Haideți, domnule. Nu se-ntoarce! Nu mă lăsați aici. Ajunge dacă stă agentul Rennie să supravegheze locul! Rennie Își dădu ochii peste cap și pufni. Mersi mult! Se uită urât În direcția lui. — Știi la ce mă refer. Domnule, eu pot să v-ajut, pot să... Insch i-o tăie. — Ascultă, agent, zise el. Ești unul dintre cei mai valoroși oameni din echipa mea. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262

Într-o seară pe la șase. Câtuși de puțin, i-a răspuns Clara. Căuta șervete În comodă. Sunt absolut banală și comună. O femeie din alea pe care nu le interesează decât copiii. — Asta să i-o spui lui mutu’! a pufnit Amory. Știi bine că ești absolut splendidă. A Întrebat-o unicul lucru de care știa că s-ar putea rușina. Era propoziția pe care i-o adresase prima pisăloagă a omenirii lui Adam: — Spune-mi ceva despre tine. Iar ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
Dar te așteaptă o puzderie de lovituri În viitor. AMORY: Iar ție ți-e frică să le Împarți cu mine. ROSALIND: Nu, nu-i asta. Am citit undeva o poezie. Vei spune că-i de Ella Wheeler Wilcox și vei pufni În râs. Dar ascultă: „Asta-i Înțelepciunea: iubește și trăiește, Acceptă ce destinul (sau zeii)-ți hărăzește, Și Întrebări nu pune, nu te ruga fierbinte, Sărută-i numai gura, cosița-i dulce simte, A patimii maree salut-o și o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
unul din taxiurile alea și ștergeți-o, le-a ordonat Olson, arătând spre contururile șterse a două mașini, ai căror șoferi moțăiau, probabil, Înăuntru. - La revedere, a mai zis Olson. Și-a băgat mâna În buzunar, sugestiv, dar Amory a pufnit și, luând brațul fetei, i-a Întors spatele. - Unde i-ai spus șoferului să ne ducă? l-a Întrebat Jill când taxiul rula deja pe strada neluminată. - La gară. - Dacă tipul ăla Îi scrie mamei... - N-o va face. Nimeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
un colegiu, v-ar fi izbit faptul că unii băieți de acolo muncesc de două ori mai mult pentru o sută de onoruri lipsite de importanță decât muncesc studenții care trebuie să-și plătească școlarizarea. - Puștime... jocă de copii, a pufnit secretarul. - Nici vorbă - decât dacă suntem cu toții copii. Ați văzut vreodată un adult care Încearcă să intre Într-o societate secretă sau o familie În ascensiune care se străduiește să fie primită Într-un club? Sar În sus numai la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280

provocând cascade de râs într-o clasă plină la refuz cu polițiști în timpul liber. Știa că va trebui să verifice scrotul și măciulia, îl văzu pe Ralph Carter urmărindu-l, și le cercetă fără să mai descopere alte mutilări. Carter pufni: „Belit ca o alună”; Danny îi spuse: „Gura!” Carter dădu din umeri și se întoarse la postul său de pază. Danny întoarse cadavrul pe burtă și rămase cu gura căscată. Tăieturi adânci, de bisturiu ascuțit, cu zecile, zigzagau spatele și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
canapea și întinzând mâna spre unul din radiourile furate, doar ca să se țină de ceva. Avea fața roșie ca sfecla și rimelul îi șiroia pe amândoi obrajii. — Sigur că da. Nici lui Mickey nu-i place de domnul Sifakis? Audrey pufni în râs. — Mickey știe să recunoască un gunoi când îl vede. Asta-i sigur. Cum te cheamă? — Turner Meeks. — Buzz Meeks? — Exact. Domnișoară Anders, n-ai un loc unde să o duci pe domnișoara Whitehall, ca să... — Ba da. Dar... — Mickey

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
se trezi, crezând că era sirena mașinii. Apoi văzu stucatura tavanului din dormitorul apartamentului său și își dădu seama că suna telefonul. Ridică receptorul. — Șefu’? — Mda, spuse căpitanul Al Dietrich. De unde știai că sunt eu? Altcineva nu mă sună. Dietrich pufni. — Ți-a spus cineva vreodată că ești un ascet? — Mda, tu. Dietrich hohoti. — Îmi place bafta ta. O noapte ca locțiitor de comandant și ești asaltat: două accidente mortale și o crimă. Mă pui și pe mine la curent? Danny

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
de întreaga audiență. — Sunt de la Șerif. E vorba de Marty Goines. Toboșarul îi răspunse: — Marty e curat. Tocmai a fost la dezintoxicare. O idee: era posibil ca un fost pușcăriaș să-și apere tovarășul. — Nu știam că se droghează. Saxofonistul pufni: — Doar câțiva ani, da’ s-a dezintoxicat. — Unde? — La Lex. Lexington State Hospital, în Kentucky. Are vreo legătură cu eliberarea lui condiționată? Danny făcu un pas înapoi, ca să-i poată cuprinde pe toți trei dintr-o singură privire. Marty a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
supus. Era nerăbdător să treacă la fapte. — Howard, ies ceva bani din toată chestia asta periculos de nasoală? Iar dacă-mi ceri să sparg câteva capete de sindicaliști, mai gândește-te, că-s deja prea bătrân și prea gras. Hughes pufni în râs. — Solly Gelfman n-ar fi de acord cu așa ceva. — Solly Gelfman e mult prea drăguț. Howard, spune-mi ce vrei? Hughes își întinse picioarele sale lungi pe biroul lui Herman Gerstein. — Care-i părerea ta despre comunism, Buzz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
de Viață American în Cinematografie și vrem să ajutăm municipalitatea să scape de ei. Am contribuit la strângerea de fonduri. Și eu, și Herman. Ne-am gândit că ți-ar plăcea și ție să dai o mână de ajutor. Buzz pufni în râs. — Cu o contribuție? Din salariul meu de nimic? Hughes îi imită râsul, adăugând, cu un accent sudist șarjat: — Știam că dacă facem apel la sentimentele tale patriotice, avem puține șanse de succes. — Howard, tu nu le ești loial

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
care se încolăci sătul, cu mușchii destinși, pregătindu-se să doarmă. — Localizate. Urme de dinți pe stomac, intestinele mușcate și supte. Trebuie să se fi întâmplat într-un spațiu închis, pentru că trupul era curat atunci când l-a găsit poliția. Conklin pufni: — Atunci elimină coioții și lupii. Ăia ar înnebuni și l-ar hali de tot. Și pe javrele alea nu prea poți să le ții închise în casă. Te gândeai la un pitbull? La câini? — Da, dacă e cazul. — Sunteți siguri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
meu e Considine, iar el e locotenentul Smith. Suntem de la Procuratura Districtuală și am vrea să vă punem câteva întrebări. Doar niște chestii de rutină, după care vă puteți întoarceți numaidecât la muncă. Juan Duarte zise: — Avem de ales? Dudley pufni. Mal îi puse o mână pe braț. — Da. Aici sau în arestul tribunalului. Lopez arătă cu bărbia spre ieșire. Benavides și Duarte îl urmară, își aprinseră țigările și ieșiră cu toții afară. Actorii și tehnicienii făcură ochi mari văzând migrația pieilor-roșii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Meeks, 1906-1950. Răsuflă adânc, își supse slăninile, trecu prin ușile de la salon și începu să se dezbrace. Audrey intră și ea și, văzând cearșafurile roz de satin, cuvertura roz și garguii de broderie roz pe post de preșuri de picioare, pufni în râs. Se dezgoli cu un singur clic al închizătorii rochiei. Când sânii ei săltară liberi, Buzz simți că i se înmoaie genunchii. Audrey se apropie de el, îi scoase cravata, îi descheie nasturii de la cămașă și îi descheie cureaua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]