2,850 matches
-
sau foarte abundent și semnele ce decurg de aici; o evoluție subacută (febră moderată, stare generală alterată, de impregnare toxică bacilară: paloare, transpirații, inapetență, scădere ponderală), care evoluează lent, de multe ori cu apariția unei pericardite cronice lichidiene sau constrictive. Puncția pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat de o angină
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
picătură pe radiografia de profil („teardrops” - Ochsner, 1966 - citat de Shields), datorită angajării chistului în marea scizură (fig. 7.37). Tomografia computerizată observă o formațiune chistică cu conținut lichidian, cu densitate de apă (U.H. aproape zero) (fig. 7.38). Puncția percutanată sub ghidaj CT extrage lichid clar [77, 80]. Complicații evolutive Cele mai importante sunt disfuncția cardiacă prin compresiune pe artera pulmonară (Schaver, 1965) și eroziunea de ventricul drept (Chopra, 1991 - citat de Shields). Tratament Se recomandă abstenție chirurgicală în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
unei intervenții chirurgicale, în marea lor majoritate în vârstă, cu tare cardiovasculare asociate, supraponderali sau chiar obezi, și va fi determinată de tipul anesteziei ce urmează a fi efectuată. Astfel, în cazul anesteziilor rahidiene sau epidurale, pentru evitarea sângerării la puncția rahidiană, administrarea subcutanată a heparinoizilor se va face fie cu 12 ore înainte de operație (de obicei, ora 22 din preziua operației), fie la 12 ore după terminarea intervenției chirurgicale, dacă aceasta s-a efectuat in condiții de urgență. În situația
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
febră), cancer. Mecanismul patogenic al durerii este necunoscut, dar se poate invoca distensia capsulei renale sau tracțiuni pe pediculul renal (11). Durerile cedează de obicei la analgezicele comune. Dacă devin cronice și dificil de suportat, se recurge la decompresiune prin puncție percutanată, chirurgie laparoscopică, operația Rosving (6). 2. Hematuria și hemoragia intrachistică Hematuria macroscopică reprezintă simptomul de debut și prezentare la medic în 15-20% din cazuri; vârsta medie la care hematuria survine cel mai frecvent este decada a treia, dar debutul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Proteinuria este prezentă la aproximativ o treime din pacienții cu ADPKD. Nivelul proteinuriei este rareori nefrotic, în această situație existând de obicei suprapunerea unei glomerulopatii (cel mai frecvent nefropatia cu IgA și glomeruloscleroza focală și segmentală) ce impune efectuarea unei puncții biopsie renală și eventual tratamentul specific al afecțiunii supraadăugate. încă nu a fost pe deplin precizată originea proteinuriei (7). Proteinuria este direct proporțională cu nivelul TA. Nu este influențată de un anumit tip de medicație antihipertensivă (ex.: IEC așa cum se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
localizarea chistului sau a chiștilor infectați. în caz de eșec, se practică explorarea în RMN și, in extremis, scintigrafia cu indium 111 (fixat pe leucocite) (5). Germenii cauzali sunt: gram negativi, enterobacteriaceal, haemophilus. Tratamentul de elecție în această situație este puncția percutanată a chistului, aspirație și drenaj, efectuate sub protecție de antibiotice cu bună penetrare biliară. Cultura din lichidul chistului infectat arată de obicei un membru al familiei Enterobacteriaceae, de obicei în cultură pură. Aceasta sugerează că infecția se produce probabil
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
produce probabil pe cale hematogenă, probabil de la o infecție renală anterioară sau concomitentă. Dacă se folosește numai antibioterapia (fără drenajul chistului infectat), se va administra un antibiotic cu penetrare în chist, și acesta este Ciprofloxacinul. Dacă se folosește metoda combinată, de puncție și drenaj, spectrul antibiotic folosit se lărgește, deoarece scopul antibioterapiei va fi doar de protecție împotriva diseminării infecției în țesuturile din jur sau să fie deversată în sânge. Posibilitatea ca puncția percutanată a chistului infectat să fie o sursă de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acesta este Ciprofloxacinul. Dacă se folosește metoda combinată, de puncție și drenaj, spectrul antibiotic folosit se lărgește, deoarece scopul antibioterapiei va fi doar de protecție împotriva diseminării infecției în țesuturile din jur sau să fie deversată în sânge. Posibilitatea ca puncția percutanată a chistului infectat să fie o sursă de diseminare a infecției spre ceilalți chiști nu a fost încă demonstrată în practică. Infecția chiștilor hepatici se însoțește de o mortalitate ridicată, totuși nu se recomandă utilizarea de antibiotice în scop
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mari dimensiuni nu ameliorează hipertensiunea portală. Majoritatea autorilor raportează însă ameliorarea simptomatologiei generate de hipertensiunea portală, inclusiv a incidenței hemoragiilor digestive prin ruptura varicelor esofagiene și/sau gastrice, după drenarea chiștilor de mari dimensiuni. Decomprimarea chiștilor se poate realiza prin puncție percutanată, realizată sub control radiologic și sclerozare sau chirurgical, prin fenestrare (5, 8). Alte manifestări produse prin compresiune: distensie abdominală masivă cu repercusiuni asupra funcției respiratorii și digestive; colestaza prin compresiunea chiștilor mari asupra coledocului; compresia venei cave inferioare infrahepatice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
anevrismelor intracraniene, screeningul presimptomatic la bolnavii cu ADPKD este o acțiune importantă. El este condiționat însă de următorii factori (după Torres, 1998): prevalența anevrismelor intracraniene: 6% la persoanele cu istoric familial negativ și 22% la bonavii cu anamneză familială pozitivă; PUNCȚIE LOMBARĂ (câteva picături dacă <6 ore sau >5 zile după eveniment) pozitivă negativă indice mare de suspiciune pentru hemoragie anevrismală ARM sau CT pozitivă negativă beneficiul și riscul procedurii de screening: 100% beneficiu pentru ARM, dacă anevrismele intracraniene sunt mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
subdurale. Nu este indicat nici un tratament (13, 14). Diverticulii meningeali Scurgerea de lichid cefalorahidian din diverticulii meningeali produce hipotensiune intracraniană spontană. Bolnavii au dureri de cap posturale (localizate la spate sau ceafă), grețuri/vărsături, diplopie, vertije. Diagnosticul se pune prin puncție lombară (scăderea presiunii LCR), RMN spinală, cisternografie radionuclidică. Complicații: hematom subdural, deplasarea caudală a amigdalei cerebeloase, paralizie de nerv cranian VI. Evoluția este de obicei autolimitată și nu necesită decât repaus la pat și hidratare (14). DIAGNOSTICUL BOLII POLICHISTICE RENALE
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
atât prin manifestarea renală, cât și prin caracterul lor ereditar (14, 17). BCRG se caracterizează prin dilatații chistice bilaterale ale spațiului Bowman (deci chiști în corticală), cu lipsa unei implicări tubulare semnificative. Pentru diagnostic diferențial cu ADPKD se va face puncție renală. ST este o afecțiune neurocutanată autosomal dominantă, produsă de mutația unor gene de pe cromosomul 9 (TSC1) sau 16 (TSC2)5. Implicarea renală (40-80% din pacienți) se face sub formă de angiomiolipoame și chiști în care orice porțiune a nefronului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Uneori, există chiști hepatici și atunci aspectul este greu de deosebit de ADPKD. Pentru diagnostic diferențial se vor examina pielea (adenoame sebacee, fibroame faciale și ungheale, depigmentări în frunză de frasin) și implicarea SNC (convulsii, calcificări la CT); se va face puncție renală. BVHL este o boală autosomal dominantă rară (1:15.000) caracterizată prin dezvoltarea unor tumori variate implicând cerebelul și măduva spinării 5. Gena TSC2 pentru ST se află în imediata vecinătate a genei PKD1, pe brațul scurt al cromosomului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fiind riscul unei agresiuni suplimentare asupra rinichiului. Când se epuizează rezervele de terapie conservatoare (repaus la pat, sedare, analgezice non-opioide, AINS, psihoterapie în vederea acceptării caracterului de durere cronică și ireversibilă), se poate recurge la terapia invazivă prin: decompresiunea chiștilor prin puncție transcutanată; durerea reapare de obicei după 3-6 luni, o dată cu reacumularea de lichid; intervenție chirurgicală, cu puncționarea chiștilor intraoperator, uni- sau bilateral (succes la 1 an 80%, la 2 ani 62%). Metodele invazive de decompresiune nu au efect defavorabil asupra progresiei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chirurgicală, cu puncționarea chiștilor intraoperator, uni- sau bilateral (succes la 1 an 80%, la 2 ani 62%). Metodele invazive de decompresiune nu au efect defavorabil asupra progresiei bolii polichistice spre IRC, deși au existat opinii conform cărora decompresiunea chiștilor prin puncție ar putea constitui un factor care să grăbească evoluția spre insuficiență renală. în prezent, în urma unor studii prospective, s-a concluzionat că, dacă se evită infecția sau dacă aceasta este corect tratată, decompresiunea chiștilor este sigur benefică: calitatea vieții pacientului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
impune abordarea mai radicală a problemei, decompresiunea chistică fiind utilă în majoritatea acestora. Tradițional, explorarea și excizia chirurgicală a chiștilor au fost considerate abordarea terapeutică de elecție, dar morbiditatea asociată unei intervenții deschise a impus calea unor strategii minim invazive. Puncția ecoghidată, urmată de aspirația chiștilor mari și eventuala sclerozare a acestora cu alcool etilic absolut sau derivați de tetraciclină oferă posibilitatea ameliorării pe termen lung a simptomatologiei dureroase, cu risc operator minim, mai ales că intervenția poate fi efectuată sub
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
opțiune și în cazurile în care metodele percutanate sunt dificil de practicat, cum ar fi chiștii renali anteriori sau parapielici (9). După incizia liniei Toldt și reflectarea medială a colonului, chiștii periferici pot fi identificați cu ușurință și evacuati prin puncția cu un ac adecvat. Peretele chistului este apoi excizat larg și trimis, împreună cu lichidul aspirat, pentru examen histopatologic. Interiorul chistului poate fi vizualizat și electrocoagulat, pentru a preveni recidiva; orice arie suspectă poate fi de asemenea biopsiată. Dacă există însă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unui tratament conservator corect. Uneori, pe fondul sindromului dureros cronic din ADPKD se pot suprapune dureri ce pot fi intense, cu caracter colicativ și pot fi produse de obstrucția ureterală prin compresiune chistică, cheaguri de sânge, calculi sau formațiuni tumorale. Puncția chisturilor și incizia sau rezecția multiplă a acestora sunt opțiuni terapeutice, care sunt luate în considerație atunci când chiștii determină obstrucția sistemului colector cu dureri lomboabdominale importante. Tomografia computerizată abdominală este investigația de elecție pentru diagnosticarea unor complicații, cum ar fi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
osteomalacie (cf. fr. ostéomalacie); - ptoză "cădere, deplasare": ro. gastroptoză (cf. fr. gastroptose); - ragie (cf. gr. ραγή "fisură, curgere"): ro. menoragie (cf. fr. ménorragie); - urie (cf. gr. ούρο-, οΰρον): ro. hematurie (cf. fr. hématurie). Sufixoide denotative din sfera operațiilor chirurgicale: - centeză "puncție pentru aspirație"; ro. paracenteză (cf. fr. paracentèse); - ectomie-, tomie (cf. gr. τομή "tăiere"): pelvectomie (cf. fr. pelvectonie); - plastie (cf. gr. πλαστο-, πλαστός): esofagoplastie (cf. fr. oesophagoplastie); - stomie, stomato-, stom (cf. gr. στομα-, στόμα, στόματος). ro. gastroenterostomie (cf. fr. gastroentérostomie). Rădăcini
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
DZ tip 1 o reprezintă punerea în evidență a procesului de insulița. Studiile histologice ale pancreasului efectuate la modelele animale (șoarecii NOD și șobolanii BB) dar și la om - copii morți în comă diabetica inaugurală (Gepts 1965) sau, mai recent, puncție biopsica pancreatica în vivo la pacienți DZ tip 1 (Imagawa et al., 2001) - indică prezența unui număr redus de celule ?-pancreatice, dar lipsite de granule insulinice. În plus, insulele Langerhans prezintă infiltrate inflamatorii cu limfocite Ț citotoxice CD8, macrofage, celule
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
30% dintre bolnavi decedau prin una din complicațiile grave: gangrenă pulmonară, septicemie, abcese metastatice, piopneumotorax, hemoptizie, tuberculizare, cord pulmonar. Tratament - Drenajul postural împiedică retenționarea puroiului în focar și prin reducerea fenomenelor septice augmentează acțiunea antibioticelor; asocierea unui empiem pleural impune puncția pleurală evacuatorie, urmată de lavaj. - Pleurotomia à minima este obligatorie atunci când nu se poate obține evacuarea prin puncție datorită topografiei particulare sau închistării empiemului [52, 54, 55]. - Bronhoaspirația repetată la 3-7 zile interval, uneori mai frecvent, chiar zilnic, este indicată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pulmonar. Tratament - Drenajul postural împiedică retenționarea puroiului în focar și prin reducerea fenomenelor septice augmentează acțiunea antibioticelor; asocierea unui empiem pleural impune puncția pleurală evacuatorie, urmată de lavaj. - Pleurotomia à minima este obligatorie atunci când nu se poate obține evacuarea prin puncție datorită topografiei particulare sau închistării empiemului [52, 54, 55]. - Bronhoaspirația repetată la 3-7 zile interval, uneori mai frecvent, chiar zilnic, este indicată când drenajul postural este ineficace datorită stenozelor bronșice și dopurilor mucopurulente. Manevra este urmată de oxigenoterapie și administrarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
fie cu un derivat de penicilină sau cu o cefalosporină. După terapia antibiotică inițială, răspunsul clinic și radiologic este gradual. Astfel, febra în general se remite după 4-7 zile, însă normalizarea radiografiei toracice poate necesita două luni de tratament [3]. Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor pulmonare Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor complicate (de exemplu, al unui abces asociat cu febră și semne de sepsis) sunt benefice la anumiți pacienți care nu răspund terapiei medicale adecvate. Aceștia sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
o cefalosporină. După terapia antibiotică inițială, răspunsul clinic și radiologic este gradual. Astfel, febra în general se remite după 4-7 zile, însă normalizarea radiografiei toracice poate necesita două luni de tratament [3]. Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor pulmonare Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor complicate (de exemplu, al unui abces asociat cu febră și semne de sepsis) sunt benefice la anumiți pacienți care nu răspund terapiei medicale adecvate. Aceștia sunt pacienți dependenți de ventilator care nu sunt candidați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
antimicrobian adecvat;- abcese pulmonare care continuă să crească în dimensiuni în pericol iminent de rupere;- imposibilitatea de desprindere de pe ventilația mecanică;- contaminarea plămânului controlateral. În practica zilnică majoritatea acestor abcese pulmonare sunt puncționate-drenate sub ghidaj CT. De obicei, drenajul urmează puncția prin același trocar care se retrage lăsând pe loc drenul. Rezultatele obținute cu ajutorul puncției-drenajului percutanat au demonstrat că această procedură este sigură și eficace cu condiția unei indicații și execuții corecte. Este utilă colaborarea bolnavului dacă acesta este conștient [63
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]