KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...53 >

1,318 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

sociologia a v?zut �nmul?indu-se paradigmele ostile func?ionalismului. Ordinea social? este instabil? ?i contingent?, reconstruit? mereu de c?tre actori, spun Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss, Harold Garfinkel, Aaron Cicourel ?.a. care construiesc teoria �etichet?rîi�, modelul dramaturgic, etnometodologia, sociologia cognitiv? etc. Sociologia �?i extinde c�mpul de studiu la noile forme de consum, de cultur?, de marginalitate, de protestare, la politicile sociale ?i culturale, la via?a local?, b?tr�ne?e, imigra?ie, devian

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
modalit??ile de inaugurare a disciplinei s�nt tot at�?ia parametri ai ecua?iei istorice a sociologiei. �Tendin?ele generale� ale disciplinei la ora actual? s�nt: cre?terea ?i segmentarea institu?ional?, diversificarea referin?elor teoretice, �rutinizarea� cercet?rîi aplicate etc. Pe plan epistemologic, se poate discerne voin?a general? a sociologiei de a se rupe de filosofia social? ?i dorin?a de respectare a criteriilor ?tiin?ificit??îi, chiar dac? aceste criterii fac obiectul definirilor multiple, adesea contradictorii

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
divinitatea epocii, iar Rotschild profetul s?u�, scria Heinrich Heine �n 1835. Filele cronicilor ne descriu o societate puternic centrat? pe � gospod?ria� individual? ?i pe rutinele aferente. Nu afl?m din documente date despre o schimbare semnificativ? a stratific?rîi sau a mobilit??îi sociale, despre o cre?tere spectaculoas? a diviziunii sociale a muncii, nici despre o transformare radical? a organiz?rîi politice sau juridice. La noi burghezia s-a impus cu greu �n fă?a boierimii atunci c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
individual? ?i pe rutinele aferente. Nu afl?m din documente date despre o schimbare semnificativ? a stratific?rîi sau a mobilit??îi sociale, despre o cre?tere spectaculoas? a diviziunii sociale a muncii, nici despre o transformare radical? a organiz?rîi politice sau juridice. La noi burghezia s-a impus cu greu �n fă?a boierimii atunci c�nd a venit cu idei despre �lupta social?�, despre �lupta na?ional?� (�mpotriva �ordinii feudale� sau a puterii discre?ionare a imperiilor: turcesc

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Treboniu Laurian, Eudoxiu Hurmuzachi, Constantin Aricescu ?.a., forma?i �n ?coli franceze sau germane, animau spiritele pentru instaurarea unei �noi ordini� �n Principate. Ion Ghica, Nicolae B?lcescu, Mihail Kog?lniceanu, Bogdan Petriceicu Ha?deu ?.a. au subliniat necesitatea diagnostic?rîi societ??îi rom�ne?ți ?i au c?utat solu?îi reale la probleme reale. Pentru c? am luptat mereu contra mă?ina?iunilor de tot felul, din interior ?i din exterior, agricultura, industria ?i comer?ul nu s-au

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
unii adep?i, mai ales �n ultima parte a secolului al XIX-lea ?i la �nceputul secolului XX: de exemplu, ?tefan Zeletin (1882-1934) care luptă pentru ascensiunea burgheziei liberale, Spiru Haret (1851-1912) care vedea �n �nv???m�nt fundamentul dezvolt?rîi socioculturale ?i economice a ??rîi, dar s-a preocupat ?i de analiză chestiei ??r?ne?ți, a crizei biserice?ți etc. El a scris tratatul de Mecanic? social? (ap?rut la Paris, �n anul 1910) �n care societatea apare că

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n ultima parte a secolului al XIX-lea ?i la �nceputul secolului XX: de exemplu, ?tefan Zeletin (1882-1934) care luptă pentru ascensiunea burgheziei liberale, Spiru Haret (1851-1912) care vedea �n �nv???m�nt fundamentul dezvolt?rîi socioculturale ?i economice a ??rîi, dar s-a preocupat ?i de analiză chestiei ??r?ne?ți, a crizei biserice?ți etc. El a scris tratatul de Mecanic? social? (ap?rut la Paris, �n anul 1910) �n care societatea apare că o reuniune de indivizi �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s? fie na?ionalizate, rom�nii s? fie reprezenta?i propor?ional cu num?rul lor �n toate profesiile, intermediarii parăzi?i s? fie �nl?tură?i. Traian Br?ileanu (1882-1947) a scris Introducere �n sociologie. Sociologia ?i artă guvern?rîi ?i altele, din care s-a inspirat �legionarismul�. Elemente de sociologie (rural?) afl?m �n scrierile lui Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) unul dintre �ntemeietorii edificiului sociologiei rom�ne?ți. Dup? studii la Paris ?i c?l?torii prin ??rile

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
revolu?ie, a fost expulzat din ?ar? � timp �n care a f?cut propagand? �n favoarea unirii � iar dup? Unirea Principatelor a contribuit la reforma agrar? (scop �n care a realizat numeroase anchete de teren, monografii zonale, iar �n parlamentul ??rîi a militat pentru modernizarea societ??îi rom�ne?ți). Jules Michelet l-a considerat �sufletul na?iunii rom�ne�. �n acela?i timp s-au cristalizat preocup?ri de sociologie moral?, de sociologia culturii, sociologia cunoa?terii, sociologia educa?iei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s-a petrecut o �ruptur? dramatic?� �n societatea rom�neasc? (Al. Zub, op.cit., p.13). De ce nu am devenit �un neam tare� dup? Unirea Principatelor? Un r?spuns af?m de la Vasile Alecsandri, ministru de externe: �n v�rful sc?rîi sociale st? un domn cu topuzul �n m�n? ?i cu legea sub picioare; pe treptele sc?rîi, o boierime ghiftuit? de privilegiuri, bucur�ndu-se de toate drepturile, p�n? ?i de ilegalit??i, fiind scutit? de orice �ndatoriri c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
devenit �un neam tare� dup? Unirea Principatelor? Un r?spuns af?m de la Vasile Alecsandri, ministru de externe: �n v�rful sc?rîi sociale st? un domn cu topuzul �n m�n? ?i cu legea sub picioare; pe treptele sc?rîi, o boierime ghiftuit? de privilegiuri, bucur�ndu-se de toate drepturile, p�n? ?i de ilegalit??i, fiind scutit? de orice �ndatoriri c?tre ?ar?; al?turea de acea boierime un cler ai c?rui ?efi, veni?i de la Fanar ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
o stare de spirit�, 1937, �n Al. Du?u, Dimensiunea uman? a istoriei, 1986). ?i al?i autori au indicat importan?a mentalit??îi �n devenirea noastr?. �i amintim pe Mihail Ralea care invocă dimensiunea rom�neasc? a am�n?rîi, pe Lucian Blaga care a teoretizat �matricea stilistic?� a �spa?iului mioritic� pentru a surprinde structura ?i dominantele spirituale ale culturii noastre etc. Am avut mari speran?e urmate de tot de at�tea decep?îi ?i ne-am mirat

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
rom�neasc? a vremii, unii au f?cut pledoaria cosmopolitismului, al?îi pe cea a �duhului na?ional�. are trebuin?? de slobozenie, ocrotire ?i prilejuri că s? se arate�. ?i �n secolul al XIX-lea s-a pus problema cre?rîi unui �stat-tampon� la Dun?rea de jos (sub �garan?ia marilor puteri�). Nu poate fi fericire f?r? libertate, nu poate fi libertate f?r? putere ?i noi, rom�nii, nu putem fi puternici p�n? c�nd nu ne

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de a fi, g�ndi, sim?i, ac?iona, de pe malul Senei, Tamisei, din Berlin sau Torino. Sigur c? �n perioadă interbelic? au devenit �mai dese� perioadele de sincronism cu lumea civilizat?, dezvoltat?. �Ex occidente lux�, spunea Lovinescu, adeptul form?rîi sub influen?a Occidentului. �Lumină vine de la R?s?riț� au zis ?i f?cut al?îi� Privind fascicolul net al consecin?elor acelor vremi pentru epocile care au urmat, vedem cum �reformele bl�nde ?i graduale� au evitat �prefacerile

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
iune�, este evident c? sarcinile cu care tranzi?iunea ne-a �nc?rcat cu asupra de m?sur? ne dicteaz? �n mod misterios s? ne �ntoarcem de pe calea gre?it? ?i s? privim mai limpede la starea adev?raț? a ??rîi�. Se cerea deci culegerea unor date reale, �n func?ie de care s? se deslu?easc? situa?ia societ??îi ?i s? se cl?deasc? edificiul social. O asemenea activitate a fost �ntreprins? �ns? cu mai mult s�rg abia

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
studiile asupra bisericii, ?colii, poli?iei, armatei, spitalelor, mijloacelor de comunica?ie, asupra unor oră?e, jude?e, zone. �ntre �mică� ?i �Marea� Unire, universit??ile din Ia?i (1860) ?i Bucure?ți (1864) au fost �n centrul mi?c?rîi culturale ?i ?tiin?ifice. Sf�r?ițul secolului al XIX-lea a fost prielnic p?trunderii sociologiei �n universitate. Aveam o Societate de medici ?i naturali?ți �nc? de la 1830 (dup? model german, cu bibliotec?, muzeu, revist? de specialitate). Dac

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Istoria g�ndirii ?i crea?iei ?tiin?ifice ?i tehnice rom�ne?ți, Editura Academiei, Bucure?ți, 1982, p.�10). Kog?lniceanu � membru al Soci�ț� orientale de France � a insistat pe construc?ia unui cadru institu?ional favorabil cercet?rîi, care s? stimuleze via?a intelectual?. La Sibiu s-a creat ASTRA, la Bucure?ți a luat fiin?? Societatea rom�n? pentru ?tiin?e, la Cern?u?i Societatea pentru cultura ?i literatura rom�n? din Bucovina; au luat fiin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i de cineva la r?spundere, speciali?ții aveau toat? responsabilitatea f?r? nici o putere). �Comunismul� s-a vrut o societate a oamenilor egali. , nu s-au manifestat �n totalitate. Numeroase institu?îi ?i-au pierdut atunci credibilitatea din cauza subordon?rîi (totale?) fă?? de partidul unic, �n special fiindc? au disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
manifestat �n totalitate. Numeroase institu?îi ?i-au pierdut atunci credibilitatea din cauza subordon?rîi (totale?) fă?? de partidul unic, �n special fiindc? au disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din el un Newton!�, ceea ce s-a pliat bine peste inten

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
au fost obligă?i s?-?i precizeze op?iunile ideologice. O parte a acceptat apropierea de �marxism-leninism�, nutrind speran?a c? astfel vor putea s? continue s? fac? sociologie. Treptat sociologii au fost �excomunica?i� din via?a sociocultural? a ??rîi, dar sociologia n-a disp?rut, totu?i, din c�mpul investiga?iei sociale (?ț. Costea, op. cît., p. 317). �n 1965, Nicolae Ceau?escu accepta că sociologia s? fie reintrodus? �n �nv???m�ntul superior. Au fost (re)�nfiin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de s?pt?m�n?), de toate s?rb?torile at�ț de dragi nou?. �Guvernele postdecembriste ale Rom�niei s-au preocupat aproape maniacal s? asigure populă?ia dar ?i Europa c? s�nt capabile s?-?i asume destinele ??rîi �n epoca tranzi?iei�, dar au preferat �formule lejere cu caracter declamator� (I. Ghinoiu, C. Buruian?, op. cît., p.7). �n 2001, potrivit unui indicator sintetic agregat (din 20 indicatori economico-sociali), Rom�nia se află pe locul 23 din 24

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i a unei practici ?tiin?ifice, propun�nd c�teva chei de analiz?. Urm?rînd concizia, a fost adoptat? o concep?ie destul de strict? a sociologiei, ceea ce a dus la excluderea etnologiei ?i a psihologiei sociale din c�mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei epoci revolute (�timpul precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
tenitoarea Revolu?iei Ce se �n?elege prin (revolu?ie(? Termenul este mai vechi dec�ț pare. �n filosofia clasic?, el desemneaz?, �nainte de toate, natura ciclic? a schimb?rilor care afecteaz? via?a cet??îi, �n felul mi? c?rîi astrelor sau a succesiunii anotimpurilor. Acest sens este utilizat �n secolul al XVIII-lea, c�nd se impune ideea c? revolu?ia poate fi liniar? ?i poate ajunge la consecin?e noi, chiar imprevizibile, care nu se mai explic? doar

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a?tept?rilor � la constituirea unei societ??i mai juste. Ea devine, dimpotriv?, un mijloc de a justifica ra?ional inegalit??ile naturale �ntre indivizi, �n timp ce scoaterea �n fă?? a �interesului personal� serve?te adesea de alibi exprim?rîi egoismelor celor mai �nguste. Din acest punct de vedere, Revolu?ia francez? ap?rea detractorilor s?i că prevestirea unui r?u foarte profund care cerea cele mai ample comentarii. Curentul tradi?ionalist Este remarcabil faptul c?, de la �nceput, Revolu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
XIX-lea va vedea traansform?ri ?i mai radicale dec�ț cele realizate anterior. Criză societ??ilor europene nu este deci terminat?. Trebuie s? se contribuie la maturizarea ei printr-o critic? riguroas? a ordinii existente ?i prin evocarea organiz?rîi sociale de construit. �nscriindu-?i reflexia �n cadrul unei filosofii a istoriei pe care o �mprumut? din secolul precedent, Saint-Simon insist? c?, �n societatea pe care o cheam? dup? dorin?ele sale ?i o nume?te industrial? (1816, apoi 1822

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]