5,384 matches
-
mințile, procleta! - De, e nepoată de Mgar, dar se va rupe căruța: Leană, cu-un așa tâlhar, o să facă scârța-scârța. O-ntrebai pe doda Lala: cum pot să-l despart de ea? - "Vin rece să-i dai cu oala, să răcească, draga mea! Când Prian va răguși, spune-i că de boală va scăpa Să sugă lapte de la măgăriță, nașe-sa Ana-i va da". După-o lună, poate... două,Prian mi-i răgușit, copt; A-nghțit vreo zece ouă, când Leana
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
Dacă e într-o sfântă Vineri, după apus (când soarele stropește în culori de curcubee după geana munților) cu dragoste de poet neîntrecut al comparației, personificării și hiperbolei nebănuite... își scoate inima și o așează în balansoar și, ca să nu răcească, o învelește cu o "felie" din lințoliul razelor de lună, iar ca să se liniștească "inimă ce mi te zbați?..." îi pune gândul ca pe o floare în buzunar. Ca să scuture praful zilelor din suflet, poetul care aude cum tușesc rândurile
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
plângea și cosea, avea burta la gură, era borțoasă cu copilul bărbatului de acum, a făcut hăinuțele cât mai plăcute, chiar dacă erau peticite, barem erau curate. Așa a petrecut anii de școală, doar ghionturi și înjurături și mamă-sa se răcise de el, avea un alt copil cu Ion și ținea mai mult la acesta. După terminarea școlii îl dusese la internat la ”Centrul Școlar” să învețe meserie. Degeaba se rugase și dirigintele și el de mamă-sa și de Ion
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362891_a_364220]
-
roți ca să o împrumute cuiva. Doctorul Trăistaru era în chioșc unde își savura pipa sa cu tutun oriental, în fața unui pahar cu vin alb sec, înainte de culcare. Acesta era tabietul său de seară: un pahar cu vin bun și bine răcit și o pipă în timp ce își citea ziarul sau o revistă de specialitate. - Seară bună, papa. Singur? Unde este mama? - S-a simțit obosită și a preferat să se culce. Tu pe unde ai fost? - M-am întâlnit cu o parte
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
mai cu osârdie asupra problematicii IUBIRII în aceste tulburi timpuri pentru că, pe zi ce trece, observăm cu întristare că se întâmplă întocmai cum se prefigura în capitolul 24 din Sfânta Evanghelie de la Matei: "din pricina înmulțirii fărădelegilor, iubirea multora se va răci". Firește, ne punem întrebarea: de ce oare este atât de puțină iubire? A da un răspuns pertinent înseamnă a privi cu luare-aminte în jurul nostru, dar mai cu seamă în noi înșine. Dragoste. Dragoste și iubire! Iată două cuvinte folosite frecvent în
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
viața. Cei doi soți, musafiri de ocazie, și-au rotit ochii prin încăpere, admirând picturile, onorând astfel gazda. Cercetându-i, Bogdan trecu dincolo de aparențe. Erau frumoși amândoi, autentici și puternici. Maria apăru cu câteva obiecte de îmbrăcăminte. - Repede, să nu răciți, zise. Pentru tine am ceva de la Tudor, iar pentru Ilona am câteva lucruri de-ale mele. Să nu moftoriți! adăugă zâmbind, arătând odaia alăturată unde aveau să-și schimbe hainele. Apoi vom cina. Într-un târziu, invitați într-o altă
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
a dat niciun semn că te-ar putea înșela? Relațiile voastre erau unele normale? Da..., erau normale dacă normalitate se putea numi modul nostru de conviețuire. Nu mai erau ca atunci când lucra ca un simplu avocat în barou, se mai răciseră un pic. Puneam totul pe seama muncii sale de om politic și pe stresul acestei munci, nu mă gândeam că ar putea exista vreo legătură extraconjugală la mijloc. Nu ai primit niciun semnal în această privință? Voi femeile sunteți mai intuitive
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
ajuta melancolia? Ne este de folos trufia? Observ că celor care le merge bine devin trufași. Ce bine când acest defect se autocorectează în timp. Uneori simt cum vremea se face din nou frumoasă, chiar dacă din ce în ce se răcește. A venit din urmă timpul celor care ne vor urma. Noi? Între uitare și memorie! Ca îmbărbătare, iubesc și toamna cu frumusețile amurgului. Recitesc din poezia „Emoție de toamnă” a poetului Nichita Stănescu: „A venit toamna,/ acoperă-mi inima cu
IARNA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361097_a_362426]
-
mă lase să dorm deoarece nu îmi este foame. M-am trezit când soarele apusese și noaptea încerca să își facă loc în curtea sanatoriului..Într-o fracțiune de secundă m-am dezmeticit și văzând mâncarea de la prânz ce se răcise pe noptiera,mi-am amintit că trebuie să merg în sala cazanelor pentru a lua peștele pregătit de fochist, nu înainte de a le spune colegilor, ca în cca 15 min. îi aștept în foișorul din imediata apropiere a pavilionului, ce
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
a poeziei, rafinată, spirituală, erudită: „În loc să-și țină ugerele la căldură,/ pline sau goale,/ cu lapte confiscat de iarbă udă/ își pun sânii de silicon cu iaurt ... // Se sperie de urși hămesiți/ și de tunete, la timp de furtună mare/ răcesc repede dacă vine toamna brusc/ și nu supără pe nimeni de altfel ... // Te privesc din camioanele grele/ care le duc șuierând la abator/ și nu văd colțul de metal/ care le crapă capul ... Nu-l văd pentru că vine de sus
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
care a primit-o. Părticică s-a descompus îndată în fiertuta oalei. A luat apoi o părticică din Sfântă Împărtășanie a Bisericii Ortodoxe, a băgat-o și pe ea în oală, si pe data apă fiarta din oală s-a răcit, iar Sfântă Împărtășanie a rămas întreaga și neudată. Această părticică a păstrat-o și ne-a arătat-o și nouă când am trecut pe la el. CAPITOLUL 30 VIAȚA LUI ISIDOR MONAHUL DIN MELETINE ȘI ALTA MINUNE DESPRE SFÂNTĂ ÎMPĂRTĂȘANIE Dade
LIVADA DUHOVNICEASCA (10) de ION UNTARU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360922_a_362251]
-
în căldura poveștilor de iarnă (p.51); Am colindat apoi înverșunată/ Meleaguri de povești cu prinți și zmei (p.87); Pe poteca îngustă dintre dealuri: / Miroseai a coasă,/ Miroseam a fân...(p.70); În vatră, cărbunii de mult s-au răcit,/ Mai stăruie-n aer scântei colorate,/ Din margini de lume, un aspru vânt bate...(p.81); Ninge peste oraș,/ Ninge antarctic,/ Iar în suflet se face frig...(p.115). Un evident ton elegiac revede decrepit iubirea de demult, rememorându-i
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
în care a trebuit să ne luăm rămas bun de la dragii noștri prieteni, dar și de la cei cu care ne împrietenisem între timp, ne-am îmbrățișat și, din nou, ne-am permis câteva lacrimi fierbinți, absolut necesare întrucât vremea se răcise simțitor apoi am plecat la drum, către Iași iar amintiri pe care să le discutăm pe acest parcurs erau destule. Inclusiv intenția de a ne întâlni în primăvara viitoare la Ierusalim. ------------------------------- Foto: Participanții la după amiaza literară orădeană (de la stânga
MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364141_a_365470]
-
așa de mult și n-am avut o clipă destinsă să te strâng în brațe și să-mi fac sufletul bun. Din pricina, poate, a tinereții tale prea necoapte și, în același timp, totuși prea... să zicem, avizate, o pojghiță artificială răcește suprafața dorurilor mele pentru tine și miezul lor prea viu izbucnește apoi te miri când și tocmai când e prea târziu și îmi pricinuiește dureri care nu se vindecă. Acestea sunt rănile mele în viața cu tine și dacă ai
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu se ardă. Odată rumeniți tavă era scoasă afară în zăpadă câteva minute ca să se răcească, iar apoi miezii prăjiți erau frecați de coaja și vânturați. Nucile astfel pregătite se treceau prin mașină de tocat. Furăm , când mama se întorcea cu spatele câte o mână de miez copt sau câte o turta, pe care le ronțăiam
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
ei se sparge crunt într-un strigăt ce-i rapace. Se adună ca un cânt lupii codrului de pâine, peste tot peste veșmânt se întoarce zor de mâine. Aurit desțelenit tot albastrul intră-n case, moara scutură porumb plumbul se răcește-n oase. Peste tot, totul din soare tot cerșește alinare cum surâsul se cultivă, gândul tău și buzele se aprind și rozele și flămânzeam peste nescris când iubirea s-a aprins! Referință Bibliografică: Când iubirea ne-a cuprins / Petru Jipa
CÂND IUBIREA NE-A CUPRINS de PETRU JIPA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368332_a_369661]
-
Da' cine dracu' te mai onorează la ora asta cu o cafea? Da, aveți dreptate... Vă rog să mă scuzați! Nu v-am recunoscut vocea. Mai sunt zece minute până la ședință, domnule... - Și ce-i cu asta? Hai, că se răcește! Ia-ți maculatura cu tine și vino odată, zăpăcilă! pufni judecătorul Vasile Diaconu, trântind neglijent receptorul în furcă, nemulțumit de răspunsul grefierului de ședință, Florin Cocora. - L-ai auzit? Nu l-ai auzit, dar ți-ai imaginat ce-a zis
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
să plece cu un autocar, negociind cu șoferul și șeful de grup un loc până la Košice, pentru a scăpa de oboseala mersului cu trenul și schimbarea lui în trei stații, în țări diferite. De la acea dată, relațiile noastre s-au răcit, fără ca vreunul dintre noi să dorească asta. Ea își petrecea vacanțele în Austria, unde eu nu aveam posibilitatea să o însoțesc, iar România devenise neinteresantă, probabil, pentru ea. Din când în când, ne mai trimeteam câte o ilustrată de pe unde
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > GRIPA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Marți, 23 Decembrie 2014 Ai răcit, i-a spus odată baba Moșului „bolnav” de Internet, Ce tot umbli pe feizbuc degeaba Ca o vâlvă după... tineret? La poza ta din ilegalitate Se uită domnișoarele cu dor, Tu le-ai promis că le iubești pe toate, Habar
GRIPA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367924_a_369253]
-
s-o mai văd nicicând! Dac-aș fi bănuit măcar, aș fi înteles de ce proferase, cât robotise, mulțumiri mai ceva decât alte dăți, iar în final, mă dăruise c-o lingură proaspăt cositorită, cu care să iau, ori de câte ori aveam să răcesc, ceai ori lapte cald și îndulcit, cum primea ea de la Don’șoara. Părere să fi fost ori adevăr?! Toată copilăria mea de-aci încolo am primit din lingura Linei doctoria zviduitoare! Și totdeauna mi-a adus vindecarea, așa cum sortise spoitoarea
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
în șoaptă Sărută o petală desprinsă dintr-o floare... Grădinile se-mbracă în strai de crizanteme Gutuile se-nalță cu fruntea către soare Că astăzi va apune o clipă mai devreme... Din aburii de toamnă Lumina explodează Și mângâie Pământul răcit în asfințit În zorii dimineții planeta se visează În verile toride, fierbinte răsărit... Referință Bibliografică: Răsărit de soare în aburii toamnei / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
RĂSĂRIT DE SOARE ÎN ABURII TOAMNEI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367302_a_368631]
-
acasă de la bostană, unde era paznic de zi, în cotiga trasă de măgărușul Ghiță, pe drumul desfundat de țară, când l-a surprins o ploaie torențială. Nu a avut unde să se adăpostească, ploaia l-a udat ciuciulete și a răcit. Dintr-o simplă răceală a dat în pneumonie severă. Săndica l-a dus la spitalul din Călărași unde doctorii au făcut tot ce le-a stat în putință să-l vindece, dar organismul lui îmbătrânit înainte de vreme, slăbit de la hrana
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
ascultându-mi sfatul, își reluase locul lângă mine, sprijinindu-se gemând de lemnul mâncat de soare și de ploi al popicăriei dindărătul nostru. Și eu care crezusem că, împins de păcătosul meu obicei de a mă întinde la vorbă, îmi răceam gura de pomană. Și Lolita, oftase cu nostalgie, mă asculta cândva cu evlavie, deși mă cam chinuiam cu româneasca mea de atunci, stârnindu-i râsul. Dar mă numea Sindbadul ei drag, acum însă naiba îi mai poate scoate nasul din
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
răspunse Cris la fel de bine dispus. La revenirea în bucătăria destul de încăpătoare îl găsiră așezat în capul mesei pe Mircea. Tocmai Săndica îi turna în farfurie o ciorbă de curcan destul de fierbinte. - Haideți, copii, așezați-vă la masă cum doriți. Se răcește ciorba și-i păcat spuse tatăl. La vederea lui Andrada, Mircea tresări remarcând că i se părea o figură cunoscută. Nu știa unde a mai văzut această fată. Poate o asemăna cu cineva. Nu spuse însă nimic despre această senzație
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
atât este mai de folos a doua decât cea dintâi. Această primă treaptă a cunoștinței, ce se mișcă exclusiv în lumea finită, ascultă de poftă de aceea este condamnabilă și potrivnică nu numai credinței, ci și oricărei lucrări bune. Ea răcește sufletul de faptele alergării pe urmele lui Dumnezeu. Datorită caracterului limitat al ei, Sfântul Isaac Sirul o consideră opusă credinței. Credința este față de aceasta o dezlegare, o eliberare de legile cunoașterii naturale. Această pseudo-cunoaștere sau cunoștință deșartă, arată scriitorii filocalici
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]