1,580 matches
-
17). Nu ni se adresa mai ales nouă, celor tineri, promisiunea Mântuitorului: „Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi”? În aceste cuvinte răsuna, prin pâlniile asurzite ale auzului meu de copil, ecoul protestelor celor tineri din decembrie 1989. Răpuși de gloanțe pe străzi, adolescenții n-au ajuns decât eroii noștri „postmortem”. Din troianul de pomeni săvârșite în iernile care au urmat anului 1989, am înțeles că Trupul Domnului e alcătuit din recunoștința celor care se roagă Lui pentru întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la tot ce mi-ai spus dacă n-aș fi simțit riscul unui anumit pietism prisositor. Vei spune: „pietism?!”. Da, paradoxul este că printre cei mai școliți credincioși ortodocși pietismul - adică obsesia „trăiristă”, fuga de istorie și oroarea de concepte - răpune multe inteligențe. Mi-a fost dat să aud mulți confrați care, fără să fie monahi, își rezumau poziția în fața provocărilor lumii astfel: „Este destul să-L primești pe Domnul în inima ta”... Este exact ceea ce spun frații baptiști, chiar dacă, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
redea înfățișarea omenească. Redevin, în schimb, oameni Măgarul, anterior fiu de împărat, și pisica, în care se ascunde fiica domnului cețurilor. În celălalt poem Voinicel îl salvează de la moartea prin foc pe fiul Cerbului cerbilor, apoi, metamorfozat în cerb, le răpune pe sinistra vrăjitoare Cârja și pe fiica ei cea urâtă și, dezlegând-o de vrăji pe frumoasa Firicel, transformată în lespede, se însoară cu ea. Artificios construite, întrețesute cu situații naive, versificate adesea greoi și alterate (mai ales Șarpele Marao
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
faptul că acest stat, cel puțin inițial, deși s-a declarat un susținător înflăcărat al cunoașterii și creației științifice psihologice, cu trecerea timpului s-a completat cu aparatul birocratic al unei Noi Inchiziții, mai agresivă decât cea care l-a răpus pe un Giordano Bruno, care a îngrădit activitatea creatoare pe acea vreme a lui Copernic și Galilei. Cine se opunea sistemului dispărea. 2. Curentul psihologic gestaltist Punctul de plecare al orientării gestaltiste din psihologie s-a aflat în laboratorul din
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
grecilor. După ce-i ucide pe cei mai vajnici dintre ei, în frunte cu Patroclus, după ce conduce atacul dezlănțuit de troieni împotriva corăbiilor grecești, pe care le incendiază, Hector rămâne singur afară din cetate, să-l înfrunte pe Ahile și cade, răpus de mâna lui. Cadavrul lui Hector e legat de carul lui Ahile și târât de către acesta prin pulbere, apoi dus în tabăra ahee. Mai târziu, la cererea și rugămințile lui Priamus, Ahile îl înapoiază troienilor, care-l ard pe rug
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
libere”, pe care l-a editat în orașul natal între 1 iulie și 1 noiembrie 1908, publicație de deschidere modernistă, dar promovând, totodată, creații având „un substrat de realitate”. În ciuda tuberculozei care i-a minat sănătatea și care îl va răpune la nici treizeci și doi de ani, N. s-a arătat permanent un condei activ. E prezent în numeroase periodice: „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Adevărul literar”, „Vieața nouă”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Floarea darurilor”, „Viața literară”, „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Actualitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
rezultatul exaltării religioase a copilului..." Interzicînd pentru totdeauna "exibițiile", și declarat împotriva "educației materne ultrareligioase", Iosif Bologa va impune peste cîțiva ani o nouă ruptură, cu vii consecințe pentru sensibilitatea fiului. Trimis de acasă, la liceul din Năsăud, băiatul este răpus de aceeași "spaimă dureroasă": Se simți părăsit, izgonit, străin și neputincios." Refugiul este instantaneu, în privirea ancorată de icoana atîrnată pe perete, înfățișîndu-l pe Iisus Hristos răstignit pe cruce. Romancierul inserează, contrapunctic, narațiunea retrospectivă. Ea se confundă cu o coborîre
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se repetă, într-o operă care se autocitează ar fi pierdut pe drum mulți entuziaști. De ce nu se întîmplă niciodată așa? Atracția pe care o exercită, tiranic, textul lui Caragiale spune ceva despre măsura veritabilei magii cu care el își "răpune"cititorul. O bună parte din această putere vine din faptul că autorul respiră cu nesaț, el însuși, aerul comediei. Că autorul își închipuie personajele într-o postură veșnic "de rîsul lumii", fără deosebire, într-o proporție uriașă: ca un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
canonică? Exemplele ne trag de mânecă: sînt detalii, de care autorul se amuză cu anticipație, le repetă fără (nici un) sens epic, le face să sune în urechea și sub ochiul cititorului. În Kir Ianulea, împielițatul inventează amintiri despre părinții săi, răpuși de neiertătoarea boală hurduharismos (ivită în urma prînzului creștinesc de post, succesiune de fasole și ridichi): "Călugărul a-ntrebat încă o dată: -Înțeleg, fiilor, dar trebuie să-mi spuneți: ați mîncat fasole și ridichi sau ridichi și fasole? Iar mama i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Se spune că acel blestem era legat de o comoară ascunsă în scorbura sa, care avea o gaură secretă prin care se vedea aurul ascuns. Plopul falnic a purtat în spate o povară de patru veacuri. Negura vremurilor l-a răpus, dar amintirea lui o poartă numele satului”. 4. Plopul lui Ștefan Vodă (II) « În satul Plopu era demult un plop tare bătrân. Se spune că el a fost sădit chiar de Ștefan cel Mare. Cu timpul avea o grosime așa
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de a și-l „ascunde” sieși), acum rostit într-o logică a deducției reci: „Iată, dintre oameni, slujbașul regelui a fulgerat un cuvânt, care-i adevărul. Acest cuvânt stătea și-ntr-însa, numai nu îndrăznea să-l scurme. Pe Nechifor l-au răpus răii”. Însă, din perspectiva eroinei, până și-o astfel de lămurire cu sine, prin altul, stă tot sub semnul puterilor cerești ce-i vor îndruma, pe o cale sau alta, „hotărârile”, gândul și pașii, de aici înainte până la sfârșit. Semnificativ
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
șantiere naționale ale tineretului, câțiva copii și au pierdut viața din diferite pricini, printre care oboseala lungilor ore de așteptare (de la 12 până noaptea târziu). Interzicerea de a se alimenta și de a consuma orice fel de lichide i-a răpus pe cei mai debili. În fine, demonstrația a început cu o altă mare minciună: parada așa-numitelor gărzi patriotice. Comentariile glăsuiau despre cei care au eliberat țara. Adevărul era încă o dată alungat. Cei care treceau prin fața tribunei erau oameni tineri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de a se lansa ca săgețile din mâna acelui care le folosește. Prima bâta îl atinge pe Yam în umăr, dar acesta nu cade. A doua îl lovește în frunte, și "Prințul Mării" se prăbușește zdrobit la pământ. Baal îl răpune, și zeița ' Athtart îi cere să-1 dezmembreze și să-i împrăștie cadavrul 32. Yam este prezentat în același timp ca "zeu" și ca "demon". Este fiul "iubit al lui El" și, în calitate de zeu, primește sacrificii ca și ceilalți membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și nu explică transa. După tradiție, trepiedul său oracular era situat deasupra unui hău (chasmă), de unde emanau vapori cu proprietăți supranaturale. Săpăturile, totuși, n-au revelat nici o fisură 14 Obiceiul cerea ca făptașul, chiar involuntar, al unui omor să fie răpus de familie; era singura măsură posibilă pentru a împăca sufletul victimei și a îndepărta murdăria (miasma) produsă de crimă. Codul lui Dracon introduce autoritatea de stat în locul vendetelor: tribunalul cetății judecă omuciderea și îl predă pe vinovat familiei victimei. 15
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mitică Leuke (Ahile), pe Olymp (Ganymede) sau dispar sub pământ (Trofonius, Amfiaraos). Dar enorma majoritate suferă o moarte violentă în război (precum eroii de care vorbește Hesiod, căzuți în fața Tebei și la Troia), în lupte neobișnuite, sau prin trădare (Agamemnon răpus de către Clytemnestra, Laios de către Oedip etc.). De multe ori, moartea lor este deosebit de dramatică: Orfeu și Penteu sunt rupți în bucăți, Acteon este sfâșiat de câini, Glaukos, Diomede, Hippolyt de către cai; ori sunt devorați sau trăsniți de către Zeus (Asclepios, Salmoneus
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
contraloviturile noului medium. De exemplu, Luther. Acest călugăr este, în 1517, ca un arcaș obișnuit să lanseze săgeți și care simte dintr-o dată în umăr reculul unei puști de război. Un alt nivel. Eroismul său: de a nu se lăsa răpus de acest șoc. Tiparul îl transformă pe filolog în agitator și apoi în șef de școală și conducător de armată. Conferind gîndirii "o putere neasemuită de pătrundere", tipărirea pe hîrtie îi înzestra dintr-o dată pe oamenii scrisului cu o putere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mulți ani, și de-a fi pierdut, într-un interval foarte scurt de timp ("Timpul" n-a avut deloc răbdare) cele mai dragi ființe: un bunic de nouăzeci și doi de ani, topit realmente de foame, surioara cea mai iubită răpusă de meningită și, în aceeași zi, bunica moartă într-un accident stupid, fugind după nepotul înnebunit de durere. Cu o justificată indignare retrospectivă (există răni sufletești care nu se închid niciodată), autorul, care crede că destinul este executorul unor scenarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Căzută în nămeți se stingea încet, încet, din lipsă de aer și din cauza frigului. Crivățul o doborâse și acum o prohodea în limbajul său tăios și glacial, acoperind-o cu un giulgiu protector de zăpadă. În momentul în care mama răpusă de oboseală s-a frânt de la genunchi, într-un gest de supunere totală față de învingător, corpul ei făcuse o ușoară curbură, iar acum se sprijinea în stratul de zăpadă mai mult cu fruntea, nefiindu-i blocate căile respiratorii. Mama căzuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
atacurile dușmanului. Ne-a mistuit dorul de cei dragi de acasă. Ne-am petrecut în tranșee cei mai fermecători ani ai tinereții cu visurile și speranțele ei. La terminarea războiului acei bravi luptători care au avut norocul să nu fie răpuși în lupte au venit la casele lor, la familiile care îi așteptau cu drag. Aceștia sunt veteranii de război de astăzi, pe care îi venerăm noi și organele de stat, pentru care am obținut titlul onorific și de merit de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
au întins pe patul improvizat așa îmbrăcați cum erau, cu paltoanele pe ei: strânși unul în altul, să se încălzească - culcușul era acceptabil. Au mai vorbit cam zece-cincisprezece minute, încercând să contureze prima lor acțiune de luptă, apoi i-a răpus oboseala. Au adormit în noua lor casă, o casă pe care o imaginau ca fiind casa curajului și a libertății. *** În acest timp, în orășelul Serenite, în biroul șefului de raion Gârmoci, telefonul suna furios. Chiar mai-marele peste orășelul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ca prin ceață, râdea și căuta și el să-l ajute. Pereții s-au deschis, nu mult, o părere, dar de ajuns. Pușcărie și Gămălie au râs cu poftă grozavă, își îndepliniseră ambițul, au mers câțiva pași și au căzut răpuși de beție, au adormit instantaneu, începând să sforăie. La fel și Spaniolu, numai că el sforăia cum se cade, în gheretă. Cei trei n-au mai văzut și n-au mai simțit cum se pornește apa, cum vine ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
zi cu zi, într-o discreție care i-a menținut și scrierile într-o nemeritată penumbră. A redactat numeroase montaje literare, texte pentru formații umoristice, texte pentru muzica ușoară. Vicențiu Donose a trecut în lumea umbrelor la 16 iulie 2001, răpus de o boală necrutățoare și a fost înmormântat la Cimitirul „Sfinții Ap. Petru și Pavel“ din Iași. DRUȚĂ, IOAN (1933-2010) CHIMIST, PROFESOR Prof. univ. dr. Ioan Druță a onorat, timp de aproape cinci decenii, activitatea didactică și științifică de la Universitatea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la dezbaterea cu tema „Este Eminescu cel mai mare român?“, Ipotești, 13 iunie 2006. A susținut, în ani, sute de conferințe și comunicări la Veneția, Botoșani-Ipotești, Iași, Chișinău, Brăila, Putna ș.a. Prof. univ. dr. Dumitru Irimia a încetat din viață, răpus de o boală necruțătoare, la 3 iulie 2009 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Lingvist în toată puterea cuvântului, cărturar animat de resorturile generatoare de viață ale marilor idei, prof. univ. dr. Dumitru Irimia a fost și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o regăsire a naturalului primitiv. * Descoperim în drum spre hotel o terasă improvizată, câteva dale de beton, câteva mese și bănci cioplite rudimentar din trunchiuri de brazi centenari. Numai o masă este ocupată de un grup de pădurari care au răpus până la această oră o mulțime de "beri". Sticlele stau înșirate pe iarbă, ca animalele ucise la o partidă de vânătoare. În apropiere, patronul urmărește evoluția unor "mici" agitând un ziar deasupra grătarului. Este foarte bine aici, simplu, fără fasoane, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
México (Distrito Federal) încerc să iau urma unor umbre. Una din ele este Luis Buñuel, ucis de o ciroză hepatică în această metropolă imensă în 1983. Caut în zadar atmosfera de la restaurantul Ambasadorii, unde nedespărțiții Buñuel și Jean-François Revel au răpus nenumărate sticle de „Mandarin, Claquesin și alte Amer Picon”, aperitive franceze la modă prin anii ’50. Există o pauză de 14 ani în creația celebrului regizor spaniol - între 1933 și Grand Casino (1947) -, tăcere întreruptă, spune o notă, doar de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]