1,300 matches
-
Șiruri de obiecte învechite, tocite fidel, deodată cu stăpînii lor, detalii umplînd aerul dulce, amestec peste poate de etichetă și confort, al cămărilor bătrînești. Teodoreanu insistă, pe pagini întregi, pe teaca vreunei săbii de copii, ori pe războaie închipuite care răvășesc, trecător, armonia. Așa e toată viața la Medeleni, ca înfruntarea dintre Potemkin și Kami-Mura. Homerică, în felul ei, fiindcă fiecare trișează oricît ca să nu piardă. Cam ca în jocurile, cu nenumărate vieți de rezervă, din rețelele zilelor noastre. Nimic nu
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
îți ții inelele, brățările și cerceii din argint fals oferite de mine de Crăciun, dacă-mi rămân ceva bani din subsidiul de la stat. Trenul s-a deplasat spre Estoril în timp ce zornăiau clopote și becuri se aprindeau și se stingeau, a răvășit clădirile din Alcântara și tu te-ai răsucit în somn, fără să te trezești, până ce te-ai întors spre mine cu un geamăt de copil. Gleznele ți s-au lipit de ale mele, și fără a înceta să vorbească gura
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
orientalismul și balcanismul, dorind în același timp să-și însușească principiile vest-europene și să-și păstreze pornirile naționaliste. A treia Europă nu e Un Babel fericit (de altfel titlul le aparține editorilor, nu profesorului de la UCLA), ci o lume contradictorie, răvășită de șovinism, dar dând emoționante dovezi de unitate în fața amenințării: în Praga anului 1968, povestește M. Heim, prins acolo de evenimentele din august, cehii au scos indicatoarele stradale pentru ca rușii, care nu cunoșteau nici orașul, nici limba (Heim a servit
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
o astfel de calitate a redactării nu se va mai finaliza prea curând la noi. Dicționarul clujean de opere literare rămâne, indubitabil, o lucrare de referință, sortită unei notorietăți stabile, un foarte util instrument de orientare într-o vastă bibliotecă răvășită de istorie. (Prima parte a comentariului a apărut în nr. 6 al R.L. sub titlul Dicționarul patrimoniului literar.) * Dicționar analitic de opere literare românești, volumul IV, Q-Z, urmat de Addenda la volumele I-III, coordonare și revizie științifică: Ion Pop
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
și viața sa întreagă s-au transformat în piramide de cărți din care se nasc mereu alte cărți, atît cercetări docte, cît și o mare diversitate de ficțiuni, o inițiativă îndrăzneață ar fi aceea de a relativiza totul, de a răvăși toată informația, toate reprezentările, toate imaginile, toate clișeele, toate locurile mai mult sau mai puțin comune acumulate în jurul ei pentru a le recompune apoi în secvențe reprezentative, evocatoare, contradictorii, șocante, ca într-un montaj cinematografic. Așa procedează Andreï Makine în
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
mă imaginez purtând atârnat la brâu sau la încheietura mâinii un "măr parfumat".Cu toate acestea, în Evul Mediu, recipientele parfumate, pline de mosc, aveau rolul unui halo protector împotriva miasmei omniprezente. Numărul important de morți, în timpul molimelor care au răvășit această epocă, a distrus credința că pericolul putea fi îndepărtat printr-un mijloc atât de nevinovat. Nu intenționez să refac - lucru imposibil, de altfel, în spațiul restrâns al acestui studiu - istoria parfumului. Momentele evocate sunt subiective și ar putea să
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
stat ascuns în seiful din peretele camerei în care mă refugiam să citesc. E vorba de camera strămătușii mele, despre care am tot scris. N-am idee cum a ajuns acolo. Venind o dată pe neașteptate de la școală, am găsit camera răvășită de o curățenie generală. Ochii mi-au căzut pe o gaură din perete, exact în locul unde se afla de obicei fotografia înrămată a unui unchi al bunicii mele și al surorii ei, care se sinucisese din dragoste sau fiindcă avusese
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
ce a chinuit și a oprit în loc definitiv o agonie. Femeia sugerează o moarte și o perpetuare în același timp. Forțe ce răspund sfîșietor din adîncurile unde se naște viața. E frămîntarea însăși a pămîntului pe care un cataclism îl răvășește și-i creează o înfățișare nouă. Trec prin fața Luptătorului cu scut. Privitorii se opresc în tăcere. E curios cum aici cei mai mulți uită să comenteze. Unii șoptesc. E spectacolul pe care-l urmăresc întotdeauna în fața operelor mari. Plec înconjurat de o
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
iubita, pe care nu o "îmbracă" nimic altceva decît imensul safir pe care îl poartă la gît. Spre deosebire de filmele obișnuite, cu adevarat pur comerciale, camera, în această scenă, nu dezvăluie goliciunea femeii, ci e fixată tot timpul pe chipul ei, răvășit de emoție (pentru că nu s-a mai aflat niciodată dezbrăcată în prezența unui bărbat) și pasiune (pentru că îl iubește pe pictor, căruia de fapt în felul acesta i se oferă), atentă la reacțiile bărbatului îndrăgostit care o privește, răsfrîngînd specular
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
de ea. „Iată, vine ceasul - și a venit - ca voi să vă risipiți fiecare la ale sale, și pe mine să mă lăsați singur...” (Ioan 16, 32). După aceste cuvinte, la mai puțin de o oră, cuprins de panică și răvășit de durere din cauza angoasei, se retrage sub stâncă și cere ajutor, fără a i se răspunde. Starea de tulburare atinge limitele, iar neliniștea devine extremă; potrivit Evangheliei după Luca, „Și-n lupta cu moartea fiind, cu mare stăruință se ruga
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
un pic, dar și provocat literalmente de vorbăria într-o limbă necunoscută care nu contenește în spate. În fața unui public adormit Cum plouă și cum tristețea e legată întotdeauna de lucruri de acest fel, adică toamnă cu ploaie și frunze răvășite de vînt pe trotuarele ude, am sentimentul că citesc o broșură subțire cu poezii ale elevilor din perioada comunistă din România. Mi-e frig și frigul din mine nu-i un frig din afară. Deseori am de spus cîte ceva
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]
-
Nu mai creștea, Aici se juca. Într-un colț al grădinii O găină neagră Cu ochi galbeni, rotunzi Pândea, aștepta, Ciugulea și înghițea Tot ce găsea. Si ghearele ei ascuțite Cuțite înfipte-n pământ Săpau o groapă Adânc. Nucul bătrân Răvășea cu crengile lui Norii. Printre frunze Se strecurau tremurând Zorii. * Saveta, mama lui Petre, Strângea în brațe Trunchiul mărului tânăr. Scoarța lucioasă Se lipea de buzele ei Si suflarea fierbinte Năștea picături de apă Ce alunecau ploaie Peste sânii uscați
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
mai bătrîni decît inima pielea din fum și hîrtie; trece timp peste măceșul agil peste complicitatea dintre gheară și zbor Abur O mică neînțelegere oglindită în rîu schimonosește lumina care atîrnă de respirația unui iepure obosit aburul intrat în panică răvășește fructele negre murele și porumba umbrele distilate în așteptare toate cîntăresc greu în inimă; oftatul unui ecou în scaieții imponderabili Fire subțiri Viteza cuvintelor printre coastele țepene diagnosticate succint vîntul stîrnit cu mîinile înmuiate într-o linie melodică stinge incendiul
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
stihii. Că acea stihie există sau nu în realitate îl privește prea puțin pe semiotician. Preocupat de cuvinte, el nu iese în afara lor spre a se întreba dacă au sens sau nu. Semioticianul este un prinț care este atît de răvășit de minunățiile găsite în propriul castel încît nu mai simte nevoia să deschidă poarta spre a vedea unde se află castelul. Consecința virtuții cuvintelor de a fi demiurgice și nu distrugătoare face ca fiecare vocabulă să fie o res memoranda
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
portrete, să descrie, absurd, chipuri, senzații, situații, iubiri. Îi place să se imprime pe banda de magnetofon, așa cum lui Narcis îi place să-și privească chipul în apă. Un Krapp vorbește. De mult. Clar, sonor, răspicat. Altul ascultă. Acum. Buimac, răvășit de propria-i viață și amețit de băutură, dezabuzut, mofluz, negativist. Cîtă singurătate... Și atunci, și acum. Eu citesc. Dar cine este Krapp? Un personaj al lui Samuel Beckett, ar fi răspunsul promt și corect. Sau una dintre ipostazele pe
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
Emil Brumaru Interpretează Anca Sigartău S-a răspîndit ca dintr-o întîmplare Rugină peste apa sclipitoare Și nu mai știu ce-i flutur supt de-o floare Praf de tocilă-a adormit pe lucruri Tot răvășind marfare hălți buclucuri Gigante mure giugiulite-n ruguri Și greu mirositor melcul bolește Împotmolit în aerul ce-mi crește Din brusturii smintiți pîn'la fereștre Ci eu rîvnesc să-mi cazi la preș de seară Iubito caldă-n șold și
Cinci terține pentru Cecina (variantă) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15495_a_16820]
-
frică beau prea mult, de frică tratamentele chimice prescrise o dată la câteva luni sunt o frecție se poate ca mințile mele să fie țăndări dar nimic nu mă poate împiedica să alerg mai departe prin dezastrul psihic al unei vieți răvășite de la optișpe ani poate că gura asta hâdă care mă înghite este salvarea mea ce cauți tu aici soldat trecut prin grodek apropie-te fii ceea ce înțeleg cel mai bine și fără cuvinte strivește-mi buzele scrie. Incizie Depinzi de
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
ne-putere. De unde și graba cu care refuz acea parte "publică" a "biografiei" mele care e un sărman accident de destin. "Povestea" exilului n-o știu pe de rost. Și asta pentru că rosturile s-au stratificat anapoda, conjugând o subiectivitate răvășită cu momente istorice "obiective", un paradox al așteptării cu urgența angajamentului neocolit, o trecere de la nimicnicia împietrită la deznădejdea activă". Trecut-au anii... e o carte care expune, cu febrilitatea și ascetismul memoriei afective, ardorile și interogațiile unei conștiințe stăpânite
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
ceață val după val și tu prinsă în cadrul ferestrei schițezi un fel de surîs tu sau doar conturul tău alb ezitant iar eu adîncit în lenea fotoliului privesc, întind o mînă, ceață ceață și vînt numai șoapte glasuri șerpi metafizici răvășindu-mi pielea șuvoiul sîngelui dorința țîșnind iar conturul tău aproape că s-a răsucit acum înspre mine aripa ta albă mă-nvăluie apoi sosește aripa ta de fum și catran ai adormit întreaga noapte în brațele mele, ascultînd lipăitul pescărușilor, vîntul
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
prăvăliei cu flori cu un ghiveci cu mușcată în mînă. Să îl ofer unei femei care încă rănește? Să îl așez pe locul de lîngă mine și să-i povestesc ceva complet tîmpit, dezmățat? Faptele de vitejie din birturi? Gloria răvășită în pat? Între bătrîni, într-o dimineață nepotrivită. Atîrnat. Carnea proaspătă a poeziei Ce s-a întîmplat cu amicii mei, scriitorii "generației 2000"? Parcă o gheară neagră le-ar fi tras dunga neputinței pe creier. Nu-i mai interesează decît
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
eram îngrămădiți ca niște gladiatori așteptând lupta cu leii ascunși în imaginația noastră cu soarele fleșcăit pe asfalt libelule fluturau artistic în coliseum cercuri batiste dansuri ciocane tobe seceri lațuri flori de plastic uleiul canibal fierbând în tubele monumentale trupurile răvășite în spațiul cartezian nebunia își plimba ciolanele și ciclurile obsedante de acizi prin academiile ciupercilor căra după ea genți pline cu nisip îngroșând deșertul pe străzile plăpânde oarbe ca gelatina cu becuri fumurii și sori preistorici în limbile frunzelor pipete
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
doar încălzește și mîngîie 2. atît de ușoară atît de pufoasă apa imponderabilă spumoasă ca pielea unei copile 3. trei morți aliniați ca la morgă pregătiți de nuntă ca niște miri îmbrăcați sufletele lor fîlfîiau din aripi sufletele lor erau răvășite de popoarele de frunze barbare din brumărel trei morți, trei bărbați morți pregătiți de călătoria în munți stăteau aliniați pentru a fi împușcați timpul nu se mai urnea devenise alb-stacojiu translucid-transparent apocalipsa pentru ei începuse acum intraseră în timpul dilatat umflat
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]
-
sau de vânătoare pe când iscoadele cetății decapitate de vis stau de veghe la porțile dimineții lampa răsăritului se stinge de la același întrerupător Parcul de iluzii spulberate parcul de iluzii spulberate se întinde mult peste real pale de emoții arse încă răvășesc coroana câte unui vis de mandarin tremură din când în când frunzișu-i troienit de pulberi aurii pe alei cu degete flămânde umbre trec nu trec fac valuri ori pe-o clipă chiar sfârșesc pe val iată și-o caretă fără
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
lumea se răstoarnă ca o ceașcă de cafea Cu viitorul prelins pe toartă Și soarele roșu îngheață cu arterele la suprafață, Într-un sâmbure scuipat pe o plajă albastră Suntem singuri și muți asemeni vaselor de lut Sub pământul nou Răvășit de cizmele cuceritorilor care trec prin imperii Fără să mai lase urme Suntem aproximația fricii și măsura erorilor Nu mai știm nici rugi nici blesteme Nici locul unde ne-am înfășurat glezna de trupul unui copac Cu pretenția apartenenței în urma
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
o vreme în care oamenii de modă veche sunt considerați de imbecili ori desueți, ori snobi. Stăteam față în față la o măsuță rotundă de marmură, eu, ireversibil și pe vecie îndrăgostit, ea, încă incapabilă să-și înțeleagă furtuna sentimentelor, răvășită de năvălirea mea ca un popor pașnic invadat cu brutalitate de barbari necunoscuți. Atunci i-am spus povestea celor două pantere, un episod din istorisirile altei Șeherezade, ceva mai pline și mai bătrâne, dar mânate de aceeași dorință de a
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]