1,802 matches
-
Ciochină. Din cei 12 copii aveau să trăiască doar patru - doctorul Alexandru Brăescu, Aglaia, căsătorită Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu - bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stănică și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Bălașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
atenția literaturii locale: - Satul Dodești a fost atestat documentar la data de 3 februarie 1495 printr-un act de vânzare încheiat de Șandru Cîrje. - În perioada evului mediu, satul era organizat ca obște sătească liberă. Locuitorii satului erau fii de răzeși. La 16 aprilie 1865 este înființată școala primară unde urmau cursurile elevii din Dodești, Tămașeni și Băsești. Școala a funcționat în localuri închiriate până în anul 1908. - În 1935 a început construirea Casei Obștei, sub îndrumarea lui Victor Ion Popa. Construcția
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93460]
-
și a unei bogate creații în care s-a străduit să valorifice frumusețile muzicii populare inspirându-se totodată, în lucrările scenice, din trecutul istoric și legendar al poporului român. A scris operete și opere comice, printre care figurează: “Olteanca”, “Fata răzeșului”, “Hatmanul Baltag”, “Beizadea Epaminonda”, “Dorman sau Romanii și Dacii” și “Petru Rareș”. A mai compus numeroase piese pentru pian și voce, lucrări pentru vioară, printre care un concert dedicat lui George Enescu, al cărui prim profesor a fost. Ioan Ivanovici
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
la o bună distanță, un alt sat, ascuns într-un pâlc de salcâmi, satul Șuletea, comună natală a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și unde a redactat revista sa cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: ”Răzeșul”. În fine ajungem la Dodești, satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
buni, cuminți și blânzi ca tata și ca moș Gheorhe din Dodești, sfântul bunic cu căciula țurcană; o lume bună și curată”. Nu trebuie să rămînem cu impresia că acești țărani erau doar firi domoale sau indolente, din neam de răzeși (ca Virgil Caraivan), săraci dar mândri; acest fond de bunătate era uneori mânat pe undeva de drame adânci: nedreptatea, suferința, umilința, drame provocate de societatea de pe atunci, cum se putea vedea în Velerim și Veler Doamne și atunci reacția lor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
acest fond de bunătate era uneori mânat pe undeva de drame adânci: nedreptatea, suferința, umilința, drame provocate de societatea de pe atunci, cum se putea vedea în Velerim și Veler Doamne și atunci reacția lor era neînduplecată. El însuși nepot de răzeș, Victor Ion Popa, fire blândă, îngăduitoare, generoasă, deosebit de muncitoare, devenea deodată dârz, neînduplecat când era nedreptățit, lovit în munca sa. Din acest neam blând dar neîncovoiat era și Alexandru Vlahuță, fiu de răzeși de pe meleagurile Similei (comuna Pleșești), folcloristul Tudor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
lor era neînduplecată. El însuși nepot de răzeș, Victor Ion Popa, fire blândă, îngăduitoare, generoasă, deosebit de muncitoare, devenea deodată dârz, neînduplecat când era nedreptățit, lovit în munca sa. Din acest neam blând dar neîncovoiat era și Alexandru Vlahuță, fiu de răzeși de pe meleagurile Similei (comuna Pleșești), folcloristul Tudor Panfile (din ținutul Țepu) și celebrul jurist C. Hamangiu (din comuna Pogonești), toate din regiunea Bârladului. A doua regiune, vecină cu a Fălciului, pe care a cunoscut-o scriitorul în copilărie e acea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
memoria bunicilor din satul Dodești (bunicul Gheorghe Popa a fost dascăl de biserică), unde a și copilărit, în genere, dragostea pentru dulcea ambianță a satului moldovenesc, rămas departe de mișcarea civilizatoare a vremii, așadar, speranța de a scoate pe vechii răzeși ai satului din starea de sărăcie și incultură: „...iată că mă învrednicesc iarăși a scrie în sat, așa cum mă îndeamnă mereu inima care a rămas lipită de râpa noastră dodeșteană și căsuțele cele de vălătuci”. Într-o așa întreprindere socio-culturală
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
, Nestor (1.X.1927, Lozova, j. Orhei - 17.V.2000, Craiova), istoric literar. Nicolae, pe numele de botez, este cel mai mare din cei cinci fii ai Verei (n. Roșu) și ai lui Vasile Vornicescu, răzeș basarabean. După ce termină șapte clase în satul natal, intră novice, în 1944, la schitul Nechit din Munții Neamțului, apoi la mănăstirea Neamț, unde urmează Seminarul de Muzică Bisericească și cursurile Seminarului Monahal Superior (1946-1951). Depune voturile monahale în 1951, primind
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
caracteristice pentru toată boierimea moldovenească a Basarabiei din prima jumătate a veacului trecut, - prinsă în copilărie de vîrtejul istoric care o despărțise de Moldova“ (1, 13), care „nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș“ (1, 13), și o tînără ce încă frecventa pensionul, „trăită acolo în societatea fetelor din cea mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de un punct al pămîntului, tot așa cade bicisnic la pămînt, nu mai poate realiza înaltele lui idealuri dacă se dezrădăcinează, și eu mă simt legat printr-un fir indestructibil de colțișorul acela al Basarabiei, în pîlnia Năpădenilor, - sat de răzeși moldoveni, printre care au trăit și au murit generații de Răutești pînă în negura vremurilor. Tu, ca evreu, trebuie să mă înțelegi mai bine decît oricare altul“ (4, 347 - 348). Eu își găsește împlinirea prin noi, comunitatea căreia îi aparține
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de un punct al pămîntului, tot așa cade bicisnic la pămînt, nu mai poate realiza înaltele lui idealuri dacă se dezrădăcinează. Și eu mă simt legat printr-un fir indestructibil de colțișorul acela al Basarabiei, în pîlnia Năpădenilor, - sat de răzeși moldoveni, printre care au trăit și au murit generații de Răutești pînă în negura vremurilor. Tu, ca evreu, trebuie să mă înțelegi mai bine decît oricare altul“ (4, 347 - 348). Primul căruia îi împărtășește credința că nu poate continua lupta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. ... (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obștilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. ... (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obștilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
ședință a primăriei din Varvara, unde niște reprezentanți ai satului vecin, Orgoia, veniseră cu propunerea de a li se aproba strămutarea din localitatea lor pe care o considerau "fără perspectivă", deși știau cu toții că "e un sat vestit, de vechi răzeși, cu originale tradiții folclorice". Apoi, ajung să fie "martorii" unei lecții, în clasa a V-a B din Varvara, în care elevii răspund unui reporter de la radio într-un limbaj pocit, ce tinde să ajungă o limbă universală, unică pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau, după caz, ale moștenitorilor acestora, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 41, pe baza actelor ce atestă această calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. Legea vizează și pe foștii moșneni sau răzeși în cadrul obștilor nedivizate. Se apreciază că este vorba de o procedură prealabilă, cu caracter administrativ. Întrucât cele două sesizări privesc neconstituționalitatea aceleiași legi, s-a decis conexarea lor. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, ținând seama de sesizările de neconstituționalitate formulate, de punctele de
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
faptă altuia. Curtea reține, în consecință, că prevederile în cauză sunt constituționale numai în măsura în care faptă este imputabila societății agricole, iar constatarea desființării se face în condițiile legii. Art. 41^1 din lege stabilește posibilitatea foștilor composesori sau foștilor moșneni și răzeși ori a moștenitorilor acestora de a-si reconstitui dreptul de proprietate. Textul a fost criticat pentru că renașterea fostelor composesorate nu are un contur juridic riguros, iar prin reglementarea propusă se încalcă dreptul de proprietate al colectivității locale, datorită disensiunilor ce
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
privată asupra terenurilor prevăzute la art. 41, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obstilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile alin. (2) ale art. 41 rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștiilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre ele
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
de partid era și a trebuit să rămână mulți ani acasă, a făcut mari victime nu numai în rândul țărănimii, ci și a intelectualității, cazul familiei Loghin de la Toporăști, a familiei Gemene de la Cursești - subiect de carte pentru C. Hușanu, răzeșii lui de la Cursești, și nu numai ai lor, devenind emblematice- doar înmormântarea salvându-i! Ce a făcut teroarea comunistă în școala românească o spun tot aceste foi scrise de Ștefan Boboc Pungeșteanu, ca și despre viața de țăran în anii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cunoștințele dvs. despre Pungești. - Sunt multe de spus despre Pungești și împrejurimile sale! Îl cunosc foarte bine. Mai cu seamă că și eu sunt născut în Pungești. Părinții mei fiind din Cursești-Vale, iar mie plăcându-mi să le spun Cursești răzeși! Dar iată ceva mai concentrat, din punctul meu de vedere, și prezentat, cât de cât, cronologic: Profesorul Dan Răvarul, în comunicarea ce ne-o face prin „Cartea întâi a Racovei” ne dă foarte multe date despre această Vale a Racovei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
loc de prisacă și cu livezi în hotarul satului Pungești la apa Oprișei din apa fântânei la prihodiste...” suret sărbesc din arhiva Marcopol, Pungești, Vaslui, tradus la 12 iunie 1797 de Vasile Cartul di loc. Începea nașterea răzășiei și a răzeșilor, chiar dacă documentele aficiale vor vorbi despre aceasta către anul 1600, mai precis pe la 1585, cănd vechii boieri, ruinați gospodărește, devin proprietari ai unor loturi din ce în ce mai mici de pământ dar cu mândria nobiliară păstrată, a originii lor de foști mari proprietari
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
poporului român se mai regăsesc și-n zilele noastre, sunt în actualitate!... Dumbrăveni, sat în comuna Pungești, așezat în partea de nord a târgului Pungești, în fundul unei văi, pe un loc râpos, având o întindere de 510 ha proprietatea locuitorilor răzeși, pe care sunt 42 ha vie și livezi. Avea la 1900 o populație de 195 familii, cu 530 suflete; o biserică deservită de un preot și un dascăl, o școală întreținută de comună, înființată în anul 1887 și frecventată de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pretutindeni, unde ulița principală este cuprinsă de dughene vechi, strâmbate de trecerea timpului și care par să se prăbușească, locul unde unii asudă muncind iar alții își risipesc chiverniseala, comândurile, unde propietatea circulă tot mai des și mai ieftin de la răzeșul împovărat de datorii către înavuțiții așezărilor, mereu nesătui de avere și satisfacții ieftine care, totuși, le macină și lor viețile. Cea mai completă biografie și bibliografie a lui Vlahuță (1858-1919) ne-o dă amintita lucrare a dlui N.Zaharia (A
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
suferințe atât pentru foștii proprietari, cât și pentru copii - unul dintre fii, Grigore, trăia prin S.U.A. sau Canada. Un alt fiu al preotului era Ștefan, care a rămas în gospodăria părinților din Toporăști, în partea de răsărit a satului, numită « răzeși ».Pământul lor păstra caracteristicele unei moșii medievale, începând de la pârâul ce curge prin mijlocul satului (unde a fost o moară de apă), iar mai aproape de zilele noastre avea acolo o moară mecanică. Se continua spre răsărit pe un șes cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
azi Ivănești. În pronaosul bisericii din Toporăști, în partea dreaptă, se poate admira o frumoasă icoană pictată pe lemn, donată de prezbitera Caliopia, mama artistului Victor Tabacaru. Despre artist se poate arăta că s-a căsătorit cu o fiică de răzeș din satul Cursești Vale, din familia Nica ( nume cu o semnificație deosebită în limba greacă (poștaș). O chema Aristița (n. 16 aprilie 1901, cu care a avut trei copii : Marlena , Ioan (bebe) n. 1932, studii: economia petrolului - și Eliza (Lizeta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]