935 matches
-
și pe soția lui, care plângeau lângă fiica lor. Cei doi explică faptul că la început au avut opt fiice, dar șapte dintre acestea au fost devorate una câte una, în fiecare an de un dragon numit "Yamata-no-orochi" ("șarpele cu ramificat în opt", despre care se zicea că trăiește în Kosi - acum regiunea Hokuriku). Teribilul dragon avea opt capete și opt cozi. Kusinada sau Kushinada-Hime era ultima din cele opt fiice, care în mod normal urma să fie devorată de dragon
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
2.3. Circuitul de alimentare a camerei de comprimare a arcului trebuie fie să includă o rezervă proprie de energie, fie să fie alimentat de la cel puțin două rezervoare independente de energie. Conducta de alimentare a remorcii poate să se ramifice de la această conductă de alimentare în situația în care o cădere de presiune în conducta de alimentare a remorcii nu poate să acționeze comenzile frânei cu arc. Echipamentul auxiliar poate doar să-și ia energia din conducta de alimentare a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
este un gen de 10-16 specii de foioase care cresc în regiunile temperate sau subtropicale din Asia, Africa, Europa și America de Nord, majoritatea speciilor fiind originare din Asia. ul poate ajunge la o înălțime de 15 m, cu tulpina dreaptă, gri, ramificată de la înălțime mică, cu coroana rară. Frunzele de dud sunt subțiri, foarte diferite ca formă (ovate sau eliptice, acute sau scurt acuminate), cu baza rotundă și cu marginea neregulat serată; sunt divizate în 3-5 lobi inegali sau nedivizate, glabre, netede
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
mai mari semințe din lume ce pot ajunge la 20 kg. Trunchiul poate să ajungă la înălțimea de 30 m. Frunzele sunt de mari dimensiuni. Florile masculine sunt cilindrice și fără ramificație și au o formă falică. Cele feminine sunt ramificate și acoperite de solzi. Fructul este un cocos sau nucă de culoare verde, care poate atinge și 25 kg, fiind fructul cel mai mare din lume. Sub coaja fibroasă se găsesc trei semințe care pot cântări până la 20 kg (sămânța
Lodoicea maldivica () [Corola-website/Science/312190_a_313519]
-
astfel ca fiind primordial sub aspectul cronologic și cauzal, spiritul. Orientarea idealistă consideră materia ca fiind factorul secund, dependent de spirit sau chiar neagă existența materiei. Pentru idealiști tot ce există, există în consecință datorită spiritului. În interiorul idealismului s-au ramificat două suborientări: una consideră că entitatea primordială, spiritul, este ceva situat in afară și independent de conștiința individuală - acesta fiind idealismul obiectiv - iar cealaltă consideră că esența lumii nu există decât ca spirit al individului și tot ce există în
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
unealtă necesară pentru a studia sistemele haotice. Acum ei puteau utiliza o simplă ecuație pentru a afla rezultatul unei ecuații mai complexe. Structurile fractale au fost observate și în alte locuri în afara minții unui matematician. Vasele de sânge care se ramifică, ramurile unui copac, structura internă a plămânilor, graficele de la bursă, etc. Toate acestea au un singur lucru în comun: auto-similaritatea. Exemple
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
potrocea, potrocuță, scăunel, scânteiuță, taulă, buruiană-de-friguri, cocoșei-de-grădină (pl.), crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, săfindei-de-câmp Este o plantă erbacee, perenă, crește înaltă de 10-40 cm cu o tulpină erectă, cilindrică sau cu coaste puțin proeminente, acoperită de peri abundenți, care se ramifică doar în zona florilor. Frunzele alterne, întrerupt imparipenate, sunt formate din 5-9 foliole dințate pe margini, între care se găsesc 6-10 foliole mici. Florile sunt ca niște steluțe cu cinci colțuri de culoare roz sau violet. Fructul este o achenă
Țintaură () [Corola-website/Science/312487_a_313816]
-
de Buzău. La Dumbrăveni, aceasta se intersectează cu șoseaua națională DN2N, care leagă comuna spre est de Sihlea și Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Tot la Dumbrăveni, din DN2 se mai ramifică și șoselele județene DJ205B și DJ204F, care duc spre Gugești, și DJ204P, care duce spre vest la Gura Caliței și Dumitrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
și mai departe în județul Galați de Gohor (unde se termină în DN24); și spre nord în județul Bacău de Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A), Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului. Din acest drum, la Plăcințeni se ramifică șoseaua județeană DJ241F, care duce spre sud-est în județul Galați la Priponești (unde se termină tot în DN24). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boghești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
acesta primește afluenții Cremeneț și Dracea Mică. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre vest de Soveja și Tulnici și spre sud-est de Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Din acest drum se ramifică la Câmpuri șoseaua județeană DJ205E, care duce spre sud-est la Vizantea-Livezi, Vidra, Țifești și Garoafa (unde se termină în același DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câmpuri se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
puțin în amonte. Este străbătută de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre vest de Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju, și spre est de Odobești și Focșani (unde se termină în DN2D). La Broșteni, din acest drum se ramifică șoselele județene DJ205C, care duce spre sud-est la Vârteșcoiu și Golești (unde se termină în DN2); și DJ205B, care duce spre sud la Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină și el tot în DN2). Conform recensământului efectuat în
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
Buzău. Prin comună trece șoseaua națională DN2N, drum de importanță locală care o leagă spre vest de Chiojdeni și Jitia și spre est de Bordești, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Sihlea și Tătăranu. La Blidari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204P care duce spre nord la Gura Caliței și apoi spre est la Dumbrăveni, unde se termină în același DN2. Tot din DN2N, la Dumitrești se ramifică spre sud șoseaua județeană DJ203H, care duce spre sud în județul
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
cu DN2), Sihlea și Tătăranu. La Blidari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204P care duce spre nord la Gura Caliței și apoi spre est la Dumbrăveni, unde se termină în același DN2. Tot din DN2N, la Dumitrești se ramifică spre sud șoseaua județeană DJ203H, care duce spre sud în județul Buzău (trecând râul Râmnicu Sărat pe un pod de lemn) la Buda. Comunele învecinate sunt: Chiojdeni, la vest; Gura Caliței la nord ; la est comuna Bordești, iar la sud
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
brasiliensis"), specii ale genului "Coffea", arborele de cacao ("Theobroma cacao"), mahonul, acaju, liane, orhidee, plante parazite ("Rafflesia"). Are o stratificare complexă (stratul erbaceu, arbustiv, arborescent inferior mediu și superior). Arborii au frunze lațe, sempervirente și o etajare maximă. Trunchiurile se ramifică în treimea sau pătrimea superioară. Etajele inferioare sunt situate în umbră, cu un număr redus de specii, dominând lianele și plantele epifite. Fauna este foarte diferită: mamifere carnivore (tigru, jaguar, pantera) și frugivore (maimuțe), păsări (papagali, colibri), insecte (fluturi etc
Pădure tropicală umedă () [Corola-website/Science/309699_a_311028]
-
Fierbinți-Târg, Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D); și spre vest de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). În estul comunei, în zona limitei cu comuna Grădiștea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ101C, care duce către nord la Gruiu și Ciolpani (unde se termină în DN1). Prin comuna Moara Vlăsiei trece calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stațiile Căciulați și Moara Vlăsiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
de 6325 ha. Prin comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni; lângă Afumați, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului, prin care se limitează de orașul Voluntari, la sud-vest. Tot la Afumați, din DN2 se ramifică șoseaua județeană DJ200A, care duce spre Petrăchioaia, și tot DN2 se intersectează cu șoseaua județeană DJ100, care duce spre nord-vest la Ștefăneștii de Jos, Tunari și Otopeni (unde se termină în DN1) și spre sud-est la Găneasa, Brănești și Fundeni
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Argeș și pe malurile râului Bascov, la nord-vest de municipiul Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. La Bascov, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN7C, care duce spre nord la Sibiu prin Munții Făgăraș. Tot din DN7, la Prislopu Mic se ramifică șoseaua județeană DJ704D, care duce spre sud-vest la . Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
municipiul Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. La Bascov, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN7C, care duce spre nord la Sibiu prin Munții Făgăraș. Tot din DN7, la Prislopu Mic se ramifică șoseaua județeană DJ704D, care duce spre sud-vest la . Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită de stația Bascov. La nord-est de satul Bascov, râul Argeș formează Lacul Bascov, arie naturală de protecție specială avifaunistică
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la limita cu comuna Cocu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731B, care duce spre
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la limita cu comuna Cocu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731B, care duce spre sud-est la Cocu, și Poiana Lacului. De asemenea, prin partea nordică a comunei trece și șoseaua județeană DJ704E, care o leagă spre nord-vest de și spre sud-est de (unde se termină tot în DN7
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
în partea central-nordică a județului, la confluența Tazlăului Sărat cu Tazlăul Mare, râuri ce formează începând din extremitatea sudică a comunei râul Tazlău. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Florești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ118, care duce spre sud la Berești-Tazlău și Sănduleni (unde se termină în DN11). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scorțeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
satul de reședință cu același nume. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și dealurile de pe malul drept al Siretului. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. Lângă Faraoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119H, care duce în centrul satului de reședință, unde se termină în șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Nicolae Bălcescu, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Cleja, Răcăciuni, Gura
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
al Șiretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seaca și se întinde în zona colinelor precarpatice. Este traversata de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre nord la Orbeni și Parava. Prin comună trece și calea ferata Adjud-Bacău, pe care însă nu este deservita de nicio stație, cea mai apropiată fiind Orbeni. Geografic comună se află în zona de influență
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
formă de 2 arcuri câte 4, iar scorpionii au o pereche situată median și 2 - 5 perechi - lateral. Aparatul circulator este de tip deschis. De la inima tubulară, aflată în opistosomă, pleacă aortele anterioară și posterioară și vasele laterale, care se ramifică în arterii. La păianjenii aorta posterioară lipsește. Hemolimfa (sângele) ca pigment respirator conține hemocianină, în componența căreia intră cupru. Respirația se realizează prin plămâni (saci pulmonari) și trahei. Sacii pulmonari reprezintă o invaginare în cuticulă, pereții lor formează lamele pulmonare
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
respirator conține hemocianină, în componența căreia intră cupru. Respirația se realizează prin plămâni (saci pulmonari) și trahei. Sacii pulmonari reprezintă o invaginare în cuticulă, pereții lor formează lamele pulmonare în care și are loc schimbul de gaze. Traheile sunt tuburi ramificate prin tot corpul. Se întâlnesc arahnide numai cu plămâni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (păianjeni superiori). Atât traheile, cât și plămânii se deschid în exterior prin stigme. La unii acarieni respirația are loc prin tegument
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]