13,516 matches
-
vitezei. Se au în vedere expresiile alunecării și cuplului critic (5.78) și (5.79):(5.209) Alunecarea critică este proporțională cu rezistența rotorică, ceea ce înseamnă că panta caracteristicii n=f(M) pe porțiunea stabilă se modifică o dată cu variația rezistenței raportate riR . Cuplul critic nu depinde de rezistența rotorică, fapt care determină deplasarea punctului critic Q pe o dreaptă verticală (D) în fig. 5.34 b). Pentru o anumită valoare a cuplului, MN se obțin diverse puncte de funcționare la care
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
210) unde scr0 este alunecarea critică naturală a motorului, în general cunoscută, iar k este raportul dintre alunecarea critică și alunecarea nominală (de asemenea - cunoscută). Pentru a obține o anumită turație nj=n1(1-sj) se poate afla valoarea rezistenței înseriate raportate, R'rj dacă se impune condiția: (5.211) Metoda are cel puțin două inconveniente: nu poate fi considerată o metodă veritabilă de reglare întrucât la sarcini reduse, în apropierea vitezei de sincronism reglajul este ca și inexistent, fiind mai aproape de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la infinit iar când sunt în conducție rezistența are valoarea . Prin modificarea duratei relative a intervalelor de trecere în stare de conducție a semiconductoarelor pe timpul fiecărei semiperioade este Regimul de motor al mașinii de inducție 103 posibilă variația rezistenței rotorice raportate, de la ∞ la . Dacă funcționarea se stabilește la situația când rezistența rotorică este se poate scurtcircuita, cu contactoarele C3, intrarea la G2. a2) O altă modalitate de reglare a turației MAB este prezentată în fig. 5.35. Prin această schemă se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
intrarea la G2. a2) O altă modalitate de reglare a turației MAB este prezentată în fig. 5.35. Prin această schemă se elimină contactoarele și se obține o variație continuă a vitezei între valoarea corespunzătoare pornirii cu Rr înseriată (echivalentă raportată) în rotor și viteza nominală (când rezistența înseriată în rotor este nulă). Tensiunea rotorică este redresată de puntea formată din cele 6 diode. Curentul continuu obținut este filtrat de bobina BF și este condus prin rezistența Rr sau prin tiristorul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
constant. În anumite cazuri practice interesează în mod deosebit curentul furnizat de convertor, egal cu I1. Se folosește schema echivalentă din fig. 5.48b): (5.236) Modulul acestui curent este: (5.237) unde s-a introdus I'2sc -curentul rotoric raportat, în condiția ideală a neglijării rezistenței rotorice (componenta reactivă de scurtcircuit). Acest curent poate fi asimilat cu I1scN adică valoarea curentului de scurtcircuit a motorului, sau de pornire la tensiunea nominală aplicată statorului, care este de (5 - 7)I1N. În
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fluxului rotoric) Fluxul total rotoric este fluxul obținut din sumarea celui util cu fluxul de scăpări, adică în ecuația unei faze rotorice (5.14) pentru u2s=0 (rotorul fiind în scurtcircuit) se obține, în mărimi instantanee:(5.242) În mărimi raportate se pleacă de la relațiile (5.31), (5.32) adică: sau: (5.243) (5.244) și se notează: 22210 ILIL sm (5.245) -fluxul total rotoric raportat, încât ecuația rotorului se scrie: (5.246) Cuplul electromagnetic, dat de (5.71), devine
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
0 (rotorul fiind în scurtcircuit) se obține, în mărimi instantanee:(5.242) În mărimi raportate se pleacă de la relațiile (5.31), (5.32) adică: sau: (5.243) (5.244) și se notează: 22210 ILIL sm (5.245) -fluxul total rotoric raportat, încât ecuația rotorului se scrie: (5.246) Cuplul electromagnetic, dat de (5.71), devine acum: (5.247) Această relație arată că asupra rotorului se manifestă un cuplu, similar cu cel de la mașina de curent continuu, dat de produsul dintre fluxul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
poate determina ki ca medie geometrică între cele două valori obținute, adică: (5.262) Măsurătorile se repetă pentru câteva valori ale tensiunii de alimentare și se adoptă o medie, notată cu ki. Această mărime va fi utilizată pentru determinarea valorilor raportate ale parametrilor înfășurării secundare la cea primară. Se mai face precizarea că anterior măsurătorilor, mașina a funcționat un timp de 10 minute (la mașini cu puteri sub 1kW) sau 120 minute (la mașini cu puteri între 100 și 1000kW). De
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
2, adică mașina va funcționa ca motor în celălalt sens de rotație. De menționat este faptul că la conectarea lui K2, (conectarea în contracurent) alunecarea devine: curentul I1 devine mai mare decât , așa cum se observă de pe diagrama cercului, la felcurentul raportat rotoric crește de 6-7 ori față de cel nominal, iar pierderile Joule în rotor: , devin de aproximativ 50 ori mai mari decât în regim nominal. Aceste pierderi sunt însoțite de un regim termic greu al mașinii, fiind necesară o evacuare, de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
MA este cu rotor bobinat atunci frânarea în contracurent este însoțită de modificarea rezistenței rotorice echivalente. Astfel, în fig. 5.74 c) se observă că p.f., în momentul conectării lui K2 și a introducerii în rotor a unei rezistențe suplimentare raportate , trece brusc din A în B pe curba 2. Acestui punct îi corespunde un cuplu negativ creat de mașină: , de valoare maximă - negativ, care produce o micșorare importantă a turației. În continuare p.f. se deplasează pe porțiunea BC a caracteristicii
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
trifazat, se întrerupe unul din cele trei conductoare de alimentare a statorului, mașina devenind una monofazată. Dacă rezistența rotorului este mare atunci pe noua caracteristică de funcționare cuplul mașinii este negativ. Se spune că mașina posedă autofrânare când rezistența rotorică raportată este mai mare decât reactanța de magnetizare [21, 24]. Dacă rezistența rotorului este redusă, la alimentare monofazată mașina funcționează cu alunecare crescută iar frânarea se simte eficient doar dacă cuplul rezistent se menține la valori ridicate. Explicația acestei comportări decurge
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sincronă excitată în c.c., asincronă cu dublă alimentare, de c.c. cu excitație separată). Cele două categorii diferă prin caracteristica lor unghiulară: cuplul depinde de 2θ, respectiv de θ. 5.8.6.2 Ecuațiile mașinii asincrone trifazate în mărimi raportate, schema echivalentă, diagrama fazorială (în complex) Cu notațiile consacrate ecuațiile mașinii asincrone trifazate au forma (5.31): (5.31) Schema electrică echivalentă, este dată în fig. 5.9b), reluată mai jos. În această schemă se evidențiază o reactanță, Xm de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
găsește o rezistență variabilă cu alunecarea, sR /2 . Ținând seama de identitatea :, schema echivalentă de mai sus devine una similară cu cea a unui transformator fără pierderi în fier, având o rezistență de sarcină dependentă de alunecarea s. Tensiunea secundară raportată, obținută la bornele rezistenței variabile cu s, este, ca modul: Dacă s = 1, rezultă , ceea ce arată că la , (în momentul pornirii) puterea în secundar este nulă, fapt evident, de altfel. Pentru , rezistența de sarcină tinde la infinit, deci curentul este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la arbore și valoarea curenților statorici de linie. P.5.12 A. Un motor asincron trifazat cu rotor bobinat cu 8 poli și frecvență nominală de 50Hz este încărcat până la decroșare, când turația rotorului este de 530rot/min. Rezistența proprie raportată, pe o fază rotorică este de 0,3Ω. Să se calculeze: a) alunecarea critică (de decroșare); b) reactanța de scurtcircuit (pe fază) a mașinii; c) frecvența curenților induși în rotor la decroșare; (se acceptă aproximația 11 c , căderile de tensiune
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Aceeași problemă când pornirea se realizează cu reactanțe înseriate în loc de rezistențe. c) Comentați rezultatele și prin prisma valorilor puterii active absorbite de la rețea. (Se neglijează curenții de magnetizare, iar parametrii statorici se consideră egali cu cei ai rotorului în mărimi raportate). P.5.17 O mașină de inducție trifazată cu rotor bobinat, având primarul rotor conectat în Y, , posedă pe stator o înfășurare în y, la care în regim staționar, la gol, tensiunea indusă, de linie, este de . Mașina este utilizată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
spire devine:(6.4) k este factorul de raportare (un raport de transformare). Toate mărimile rotorice care se vor modifica în urma raportării la stator vor primi indici schimbați din literă majusculă în litera corespunzătoare minusculă. (Frecvent, în literatură aceste mărimi raportate se disting prin notația „prim”, dar această modalitate complică scrierea). Regulile de raportare a mărimilor rotorice sunt cele cunoscute [6], adică: rezistențele și inductanțele proprii rotorice se multiplică cu 2k , inductanțele mutuale rotor-stator se înmulțesc cu k, tensiunile se înmulțesc
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
utilă - principală și o inductanță de dispersie - scăpări:(6.7) Practic, reluctanțele celor două trasee de închidere a fluxurilor utile se pot considera egale, adică: . Inductanțele proprii ale fazelor rotorice, raportate la stator care cuprind, câte o inductanță utilă - principală raportată și o inductanță de dispersie - scăpări raportată: (6.8) Inductanțele mutuale dintre fazele statorului, respectiv dintre fazele rotorului (fazele acelorași armături) sunt nule, întrucât sunt perechi de bobine plasate la unghiuri de π/2, iar întrefierul este constant: (6.9
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
scăpări:(6.7) Practic, reluctanțele celor două trasee de închidere a fluxurilor utile se pot considera egale, adică: . Inductanțele proprii ale fazelor rotorice, raportate la stator care cuprind, câte o inductanță utilă - principală raportată și o inductanță de dispersie - scăpări raportată: (6.8) Inductanțele mutuale dintre fazele statorului, respectiv dintre fazele rotorului (fazele acelorași armături) sunt nule, întrucât sunt perechi de bobine plasate la unghiuri de π/2, iar întrefierul este constant: (6.9) În cazul rotirii mașinii se vor defini
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se vor defini matricile inductanțelor (cuplajelor) mutuale dintre diferitele perechi de înfășurări ale celor două armături, stator și rotor, ca funcții de unghiul variabil θR:(6.10) Ecuațiile în regim tranzitoriu al mașinilor de inducție bifazate 277 Matricile inductanțelor mutuale raportate, dintre diferitele perechi de înfășurări ale celor două armături, stator și rotor, devin: (6.11) Matricile tensiunilor, curenților și rezistențelor rotorice, în mărimi raportate se scriu: (6.12) În ceea ce privește fluxurile totale ale înfășurărilor, se ține seama de faptul că acestea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
θR:(6.10) Ecuațiile în regim tranzitoriu al mașinilor de inducție bifazate 277 Matricile inductanțelor mutuale raportate, dintre diferitele perechi de înfășurări ale celor două armături, stator și rotor, devin: (6.11) Matricile tensiunilor, curenților și rezistențelor rotorice, în mărimi raportate se scriu: (6.12) În ceea ce privește fluxurile totale ale înfășurărilor, se ține seama de faptul că acestea au o componentă proprie și una de inducție mutuală, datorată cuplajului magnetic cu armătura învecinată. Ținând seama de regulile de raportare a mărimilor rotorice
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de regulile de raportare a mărimilor rotorice, se pot scrie relațiile pentru fluxuri totale: (6.13) Identificând relațiile (6.13) și (6.2) se deduc valorile fluxurilor totale care prezintă interes. Ecuațiile (6.2) și (6.3) devin, în mărimi raportate: (6.14) (6.14') În expresiile de mai sus, mărimile variabile în timp sunt: tensiunile aplicate, implicit curenții prin înfășurări (deci și fluxurile totale) și unghiul de rotire a rotorului, care se exprimă, cel mai adesea (la viteză constantă), astfel
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
acestea au o componentă proprie și una de inducție mutuală, și ținând seama de regulile de raportare a mărimilor rotorice, se pot rescrie relațiile pentru fluxuri totale, după (6.13): (6.13′) Ecuațiile (6.2) și (6.3) în mărimi raportate, se scriu în formă concentrată: (6.54) cu notațiile obișnuite: (6.55) În expresia de mai sus a fluxurilor totale, se înmulțește la stânga cu matricea inversă: (6.56) Se ajunge, așadar la problema aflării matricii inverse. Această matrice se va
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
forma matricii directe, adică: (6.57) Prin identificare termen cu termen se obține matricea inversă căutată, adică: (6.58) unde s-au folosit notațiile: (6.58') În etapa următoare se calculează produsul de matrici: Ecuația de tensiuni detaliată, în mărimi raportate, (6.14) devine, prin grupări convenabile de termeni: (6.59-1) (6.59-2) (6.59-3) (6.59-4) Se face trecerea în „operațional” și se obține sistemul: (6.60-1)(6.60-2) (6.60-3) (6.60-4) În continuare se vor introduce unele notații
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
totale al mașinii bifazate de inducție în regim staționar Modelul în fluxuri poate fi folosit și pentru analiza regimului staționar, dacă se particularizează ecuațiile deduse anterior, valabile pentru regimul variabil. Ecuațiile de tensiuni, exprimate prin relațiile 6.61, în mărimi raportate, se reiau mai jos: (6.61-1)(6.61-2) (6.61-3) (6.61-4) Primele două ecuații de mai sus, în care intervin, la stator, numai mărimi fizice având pulsația statorică, ωs se rescriu: (6.68-1) (6.68-2) unde s-au folosit
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
distincte, iar rezultatele finale se vor obține din însumarea algebrică a rezultatelor obținute pe fiecare model în parte. 6.3.3 Ecuațiile mașinii de inducție trifazate în coordonatele fazelor 6.3.3.1 Ecuațiile mașinii de inducție trifazate în mărimi raportate Mașina de inducție analizată cuprinde: 3 înfășurări (faze) pe stator, identice din punctul de vedere al construcției, decalate spațial la unghiuri de 1200 (electrice) cu câte Ws spire fiecare, distribuite ideal armonic pe armătură; 3 înfășurări pe rotor, de asemenea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]