1,708 matches
-
atitudini și comportamente de respingere care nu recurg neapărat la biologie pentru a declara inferioritatea unora, ci absolutizează originea etno-culturală pentru a discrimina, a segrega sau a expulza. Însă această noțiune poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii (Wieviorka et alii, 1992). Categoria
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la biologie pentru a declara inferioritatea unora, ci absolutizează originea etno-culturală pentru a discrimina, a segrega sau a expulza. Însă această noțiune poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii (Wieviorka et alii, 1992). Categoria descriptivă a „rasismului popular” exprimă un sociocentrism de clasă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unora, ci absolutizează originea etno-culturală pentru a discrimina, a segrega sau a expulza. Însă această noțiune poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii (Wieviorka et alii, 1992). Categoria descriptivă a „rasismului popular” exprimă un sociocentrism de clasă care se situează În prelungirea disprețului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii (Wieviorka et alii, 1992). Categoria descriptivă a „rasismului popular” exprimă un sociocentrism de clasă care se situează În prelungirea disprețului și temerilor Încercate de elite față de clasele muncitoare și periculoase. Mai important, este o expresie a cărei referință este greu de distins de atitudinile și comportamentele xenofobe legate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
eu unul am făcut Încă de la Începutul anilor ’80, să folosim expresia de „neorasism” ă și, mai exact, de „neorasism diferențialist și cultural” ă pentru a desemna În mod specific, ca fenomen global, configurația ideologică emergentă pentru care așa-numitul „rasism anti-imigranți” nu este decât o ilustrare printre atâtea altele. În acest caz, este vorba de fapt despre o xenofobie, În care xenos este perceput și tratat ca ethnos, așadar despre o heterofobie cu țintă etnică. În plus, este vorba despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se presupune că este neasimilabilă și periculoasă pentru societatea percepută ca majoritară și normală. La fel ca anti-negrismul rasial În stil american sau ca antisemitismul rasial În stil european din ultima treime a secolului al XIX-lea, răul numit „rasism anti-imigranți” se prezintă ca o heterofobie internă și selectivă, dar, spre deosebire de cele două „isme” anterioare, nu funcționează pe baza ideii de rasă, și nici pe baza afirmării unor inegalități. Ceea ce li se reproșează anumitor categorii de imigranți este În primul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este, desigur, dacă putem propune o explicație legată de natura grupurilor despre care se presupune că ar ridica probleme sau dacă dificultățile de integrare eventual observate se pot explica printr-o logică a situației. Dacă trebuie să ținem seama de rasism Înainte de „rasă”, așadar Înainte de primele clasificări ale naturaliștilor, trebuie totodată să luăm În considerare și formele pe care le-a căpătat după „rasă”, după anularea legitimității științifice a acestei categorii a cunoașterii antropologice (Barkan, 1992). Am arătat, În lucrările mele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să luăm În considerare și formele pe care le-a căpătat după „rasă”, după anularea legitimității științifice a acestei categorii a cunoașterii antropologice (Barkan, 1992). Am arătat, În lucrările mele din anii 1980-1990 (Taguieff, 1985, 1988, 1991 și 1995a), că rasismul se poate reconstitui și pe alte baze cognitive, În special cu referire la diferențele culturale, la identitățile etnice sau etno-naționale, În măsura În care diferențele sunt absolutizate, identitățile colective astfel definite sunt declarate incomensurabile, iar ansamblurile etnice, culturale sau civilizaționale distinse sunt presupuse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la identitățile etnice sau etno-naționale, În măsura În care diferențele sunt absolutizate, identitățile colective astfel definite sunt declarate incomensurabile, iar ansamblurile etnice, culturale sau civilizaționale distinse sunt presupuse reciproc antagoniste. Pe de altă parte, putem să interpretăm ca fiind o formă nouă de rasism, fără referire la ideea de „rasă”, apariția a ceea ce aș numi un „geneticism social”, adică a unei ideologii bazate pe credința Într-un strict determinism genetic al caracteristicilor individuale, Însoțită de tendința de a institui un sistem social de discriminare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să fie interzisă În acest domeniu, ci utilizarea sau exploatarea socio-politică a anumitor date sau informații furnizate de cercetarea științifică; acestea trebuie să facă obiectul unei analize critice, urmată eventual de propuneri de Încadrare sau de interdicții. Ceea ce voi numi „rasism” În sensul strict al termenului oscilează așadar Între biologizarea inferiorităților atribuite unor diferite categorii de „alții” și absolutizarea diferențelor percepute sau imaginate Între grupuri umane esențializate. Atât În rasismul biologic, cât și În (neo)rasismul culturalizant, Întâlnim spaima de amestec
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
eventual de propuneri de Încadrare sau de interdicții. Ceea ce voi numi „rasism” În sensul strict al termenului oscilează așadar Între biologizarea inferiorităților atribuite unor diferite categorii de „alții” și absolutizarea diferențelor percepute sau imaginate Între grupuri umane esențializate. Atât În rasismul biologic, cât și În (neo)rasismul culturalizant, Întâlnim spaima de amestec, presupus distructiv pentru identitatea pură sau curată a grupului de apartenență. Atitudinea mixofobă implică dorința de a-i ține la distanță sau de a-i Îndepărta pe cei despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de interdicții. Ceea ce voi numi „rasism” În sensul strict al termenului oscilează așadar Între biologizarea inferiorităților atribuite unor diferite categorii de „alții” și absolutizarea diferențelor percepute sau imaginate Între grupuri umane esențializate. Atât În rasismul biologic, cât și În (neo)rasismul culturalizant, Întâlnim spaima de amestec, presupus distructiv pentru identitatea pură sau curată a grupului de apartenență. Atitudinea mixofobă implică dorința de a-i ține la distanță sau de a-i Îndepărta pe cei despre care se crede că ar amenința
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o supraestimare strategică, instrumentală, a unor caracteristici recunoscute social, În vederea excluderii ă ca mod de a construi categorii care nu se pot asimila, nu se pot integra sau chiar „cu care nu se poate trăi”. Neorasism sau reinventare antirasistă a rasismului? Îmi propun acum, ca exemplu, să supun unei discuții critice două modele de rasism contemporan care, elaborate fiind unul la sfârșitul anilor ’60, iar celălalt În cursul anilor ’70 și ’80, au contribuit În mod fundamental la reînnoirea grilelor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a construi categorii care nu se pot asimila, nu se pot integra sau chiar „cu care nu se poate trăi”. Neorasism sau reinventare antirasistă a rasismului? Îmi propun acum, ca exemplu, să supun unei discuții critice două modele de rasism contemporan care, elaborate fiind unul la sfârșitul anilor ’60, iar celălalt În cursul anilor ’70 și ’80, au contribuit În mod fundamental la reînnoirea grilelor de lectură: mai Întâi, modelul „rasismului instituțional”, iar apoi cel al „rasismului simbolic”, care Își
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exemplu, să supun unei discuții critice două modele de rasism contemporan care, elaborate fiind unul la sfârșitul anilor ’60, iar celălalt În cursul anilor ’70 și ’80, au contribuit În mod fundamental la reînnoirea grilelor de lectură: mai Întâi, modelul „rasismului instituțional”, iar apoi cel al „rasismului simbolic”, care Își propune să definească specificitatea „noului rasism” (Miles, 1989, pp. 62-66; Pettigrew, 1989). Aceste modele de inteligibilitate combină o intenție științifică, În egală măsură descriptivă și explicativă, privitoare la obiectul „rasism”, cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două modele de rasism contemporan care, elaborate fiind unul la sfârșitul anilor ’60, iar celălalt În cursul anilor ’70 și ’80, au contribuit În mod fundamental la reînnoirea grilelor de lectură: mai Întâi, modelul „rasismului instituțional”, iar apoi cel al „rasismului simbolic”, care Își propune să definească specificitatea „noului rasism” (Miles, 1989, pp. 62-66; Pettigrew, 1989). Aceste modele de inteligibilitate combină o intenție științifică, În egală măsură descriptivă și explicativă, privitoare la obiectul „rasism”, cu un proiect de redefinire a antirasismului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la sfârșitul anilor ’60, iar celălalt În cursul anilor ’70 și ’80, au contribuit În mod fundamental la reînnoirea grilelor de lectură: mai Întâi, modelul „rasismului instituțional”, iar apoi cel al „rasismului simbolic”, care Își propune să definească specificitatea „noului rasism” (Miles, 1989, pp. 62-66; Pettigrew, 1989). Aceste modele de inteligibilitate combină o intenție științifică, În egală măsură descriptivă și explicativă, privitoare la obiectul „rasism”, cu un proiect de redefinire a antirasismului, subordonat obiectivului de ameliorare, prin eficientizare, a luptei Împotriva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modelul „rasismului instituțional”, iar apoi cel al „rasismului simbolic”, care Își propune să definească specificitatea „noului rasism” (Miles, 1989, pp. 62-66; Pettigrew, 1989). Aceste modele de inteligibilitate combină o intenție științifică, În egală măsură descriptivă și explicativă, privitoare la obiectul „rasism”, cu un proiect de redefinire a antirasismului, subordonat obiectivului de ameliorare, prin eficientizare, a luptei Împotriva acestui flagel, considerată insuficient adaptată la noul său obiectiv. Cele două modele au fost construite cu referire la anumite particularități ale societății nord-americane și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
victime persoanele percepute În același timp ca „imigrante” (chiar dacă sunt naturalizate sau urmașe ale unor persoane naturalizate) și ca originare din afara Europei (respingerea maximă Îi vizează pe maghrebini, urmați de africanii negri). Domeniul de aplicare și limitele unui model critic: „rasismul instituțional”. În anii ’80 și ’90 ai secolului XX, denunțarea „rasismului instituțional” apare adesea În discursul antirasist militant din Marea Britanie și apoi din Franța. În paralel, numeroși specialiști În științe sociale recurg la această expresie, care face parte din instrumentarul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau urmașe ale unor persoane naturalizate) și ca originare din afara Europei (respingerea maximă Îi vizează pe maghrebini, urmați de africanii negri). Domeniul de aplicare și limitele unui model critic: „rasismul instituțional”. În anii ’80 și ’90 ai secolului XX, denunțarea „rasismului instituțional” apare adesea În discursul antirasist militant din Marea Britanie și apoi din Franța. În paralel, numeroși specialiști În științe sociale recurg la această expresie, care face parte din instrumentarul lor conceptual. Noțiunea este de obicei utilizată ca și cum ar ține de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la această expresie, care face parte din instrumentarul lor conceptual. Noțiunea este de obicei utilizată ca și cum ar ține de domeniul evidenței, deși, de la prima examinare critică, se dovedește că este de fapt extrem de problematică. Un astfel de model teoretic al rasismului implică, Într-adevăr, o sociologizare radicală a obiectului său și ilustrează În acest sens un hiper-reducționism sociologic. El este echivalent cu o completă depsihologizare a fenomenului complex numit „rasism”, cu o punere pe seama funcționării sociale a tot ceea ce, În alte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este de fapt extrem de problematică. Un astfel de model teoretic al rasismului implică, Într-adevăr, o sociologizare radicală a obiectului său și ilustrează În acest sens un hiper-reducționism sociologic. El este echivalent cu o completă depsihologizare a fenomenului complex numit „rasism”, cu o punere pe seama funcționării sociale a tot ceea ce, În alte teoretizări, este atribuit naturii umane sau dispozițiilor actorilor sociali. Pe de altă parte, acest model Îndeplinește o funcție critică de necontestat: dacă rasismul este generat de funcționarea „normală” a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
completă depsihologizare a fenomenului complex numit „rasism”, cu o punere pe seama funcționării sociale a tot ceea ce, În alte teoretizări, este atribuit naturii umane sau dispozițiilor actorilor sociali. Pe de altă parte, acest model Îndeplinește o funcție critică de necontestat: dacă rasismul este generat de funcționarea „normală” a societății, atunci lupta Împotriva rasismului presupune o transformare radicală a ordinii sociale. Utopia revoluționară constituie concluzia logică, În domeniul acțiunii antirasiste, a utilizării dogmatice a modelului teoretic menționat. Formarea conceptului de „rasism instituțional”, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
funcționării sociale a tot ceea ce, În alte teoretizări, este atribuit naturii umane sau dispozițiilor actorilor sociali. Pe de altă parte, acest model Îndeplinește o funcție critică de necontestat: dacă rasismul este generat de funcționarea „normală” a societății, atunci lupta Împotriva rasismului presupune o transformare radicală a ordinii sociale. Utopia revoluționară constituie concluzia logică, În domeniul acțiunii antirasiste, a utilizării dogmatice a modelului teoretic menționat. Formarea conceptului de „rasism instituțional”, În Statele Unite, la sfârșitul anilor ’60, a avut loc În chip de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
necontestat: dacă rasismul este generat de funcționarea „normală” a societății, atunci lupta Împotriva rasismului presupune o transformare radicală a ordinii sociale. Utopia revoluționară constituie concluzia logică, În domeniul acțiunii antirasiste, a utilizării dogmatice a modelului teoretic menționat. Formarea conceptului de „rasism instituțional”, În Statele Unite, la sfârșitul anilor ’60, a avut loc În chip de reacție critică sau chiar polemică Împotriva reducției psihopatologice a rasismului, care presupune la rândul ei reducerea cognitivă a rasismului la o prejudecată irațională. În urma cercetărilor asupra „personalității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]