821 matches
-
se "tămădui" este susținut în concepția lui Steiner de conștientizarea reîncarnării, pentru că viața spune el are sens numai dacă putem reveni, numai dacă putem aplica experiența dobîndită în alte vieți. Menirea antroposofiei este tocmai aceea de a cultiva certitudinea în privința reîncarnării: Dacă omenirea vrea să evite dezastrul, răspîndirea acestei învățături ar trebui să se facă mult mai rapid. Iar pentru asta, ea trebuie întipărită în sufletul copiilor" (12, p. 76). Pe această cale li s-ar cultiva sentimentul de responsabilitate pentru
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
șapte-paisprezece ani, forțele psihice "astrale", încă ascunse, stimulează manifestarea pulsiunilor, pasiunilor și a sentimentelor. La vîrsta pubertății forțele astrale pregătesc apariția Eului, în cursul celei de-a treia perioade de șapte ani. Devenirea ființei umane este marcată și de procesul reîncarnării, proces prin care eul spiritual etern pune, îndată după pubertate, în întregime stăpînire pe noul său corp. Conceptele de evoluție și personalitate sînt cele două chei de boltă ale antropologiei pedagogice a lui Steiner (9, p. 114). Conceptul de personalitate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
viața socială. Întrebarea "cum îmi pun predispozițiile în slujba societății este o întrebare bolnăvicioasă", viața va purta înspre noi felul în care ne integrăm în ea. Scopul mărturisit al educației waldorfiene este concepția spirituală despre lume, care include și ideea reîncarnării (cf. 11, p. 182). Cu toate acestea, Steiner ține să precizeze: "Școala Waldorf nu este o școală a concepției despre lume". Această precizare a fost făcută într-o discuție referitoare la orientarea religioasă pe care o primesc elevii în școlile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ȘT. BÂRSĂNESCU, Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, E.D.P., București, 1976, pp. 149, 158, 224-225. 7. Cf. EDUARD SCHURÉ, Marii inițiați, Editura Lotus, București, 1994. 8. Creștinismul ca realitate mistică (1902), Introducere în cunoașterea suprasensibilului (1904), Știința ocultă (1904), Treptele inițierii, Reîncarnarea și Karma viața după moarte etc. 9. HEINER ULLRICH, "Rudolph Steiner", în vol. Quinze pédagogues, sub direcția lui Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed. Arhetip Renașterea Spirituală, 1993. 11. R. STEINER
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
direcția lui Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed. Arhetip Renașterea Spirituală, 1993. 11. R. STEINER, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin știința spirituală, Centrul pentru Pedagogia Waldorf din România, 1993. 12. R. STEINER, Reîncarnarea și Karma, Editura Princeps, Iași, 1993. 13. În 1936 existau în Germania 8 școli Waldorf, care au fost închise de regimul nazist reorganizate, după al doilea război mondial, acestea s-au înmulțit: în 1950 erau 23. În 1992 existau în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
religie fără religie. Nu spun nici că acest mesaj trebuie integrat ca atare: nu putem dori să anihilăm în cursul vieții noastre un "Eu" care se găsește în centrul culturii noastre individualiste, așa cum nu putem dori nici să scăpăm de reîncarnări în care nu credem. Însă putem extrage din mesajul prințului Gautama îndemnul de a nu ne feri de neant sau de suferință. În realitate, sîntem astăzi somați să înfruntăm acest Neant care ne înspăimîntă și de care ne-au făcut
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
greu de argumentat. Și totuși, vom încerca să demonstrăm că există asemănări între frumusețile medievale martirizate pentru castitatea lor și Barbie, păpușa diafană, asexuată și de dimensiuni anatomice imposibile, ceea ce ar conduce la concluzia că aceasta din urmă ar fi "reîncarnarea" laică în se-colul XX a fecioarei-martir din Evul Mediu. Studiile despre idealul de frumusețe și feminitate în Evul Mediu european arată că adolescența era vârsta la care o fecioară trebuia să fie pregătită pentru următoarea etapă din viață, și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
găină etc.), toate au provocat mintea și imaginația umană. Probabil una dintre cele mai importante reprezentări se regăsește în imaginea păsării-suflet253. O asemenea reprezentare ar putea exprima un fel de nostalgie după "o stare primordială și perfectă, periodic pierdută prin reîncarnarea sufletului"254. Este posibil ca această reprezentare să funcționeze asemenea unui arhetip și atunci cunoașterea ce poate fi dobândită grație păsărilor este una ce se realizează prin suflet (simțire) și nu prin minte (rațiune). Pe de altă parte, păsările pot
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
singura modalitate de acces la cunoaștere și unicul mod de vizualizare posibil. Totuși, acest înțeles simulacral trebuie depășit întrucât Orlan își reconstruiește corpul în cel mai fizic sens cu putință, fără a rămâne la nivelul hiperrealității imateriale. Spre deosebire de sculpturile-performanțe din „Reîncarnarea Sfintei Orlan” care mixează imaginea Sfintei Maria cu reprezentările mitologice ale amazoanelor, evenimentele artistice chirurgicale apelează la carnea corporală în vederea transformării ei în materie de modelat și în mediu de transmitere a ideilor și imaginilor estetice și sociale. Suportând deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cronologică; neointerbelic nu e similar structural cu neoclasic sau neorenascentist). Ținta lui Ciprian șiulea este din nou nebuloasa „Generație ’27” (o etichetă controversată, folosită, promovată și legitimată polemic mai ales de Dan C. Mihăilescu), care ar cunoaște un fel de reîncarnare în și mai nebuloasa grupare „neointerbelică” - același inamic public nr. 1, „Grupul de la Păltiniș”. Din fericire, toate aceste controverse amintite foarte succint aici s-au păstrat, în ciuda unor derapaje, la un nivel acceptabil de inteligență și decență (fără cordialitate, e
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că „Grielescu” nu ar fi fost străin de asasini. Sigur, în realitate a fost altfel: Culianu a fost ucis la peste cinci ani de la moartea lui Eliade, dar probabil nu fără legătură cu moștenirea Gărzii de Fier și cu strania reîncarnare a acesteia în tenebroasele ritualuri punitive ale Securității pseudonaționale. Cititorul obișnuit va „traduce” automat juxtapunerea în relație cauzală. Poate că asta a și vrut „Chick”. În concluzie: e normal ca Bellow să-l condamne pe Eliade pentru episodul său legionar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de o problemă, care, la rândul său, a creat o miză. Iată o pro-blemă (în sensul de "dilemă") care apare în toate epocile: există viață dincolo de moarte? În acest context, s-au născut valori asemenea credinței în viața eternă, în reîncarnare, agnosticismul, ateismul etc. Din momentul în care una dintre aceste valori pretinde să se impună în fața celorlalte, se conturează o miză: fiecare actor vrea să câștige, poate izbucni chiar un război religios. Istoria a fost martora unor asemenea evenimente. Dăm
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
urmă este, de altfel, un specimen cu totul remarcabil și, după cum spun comentatorii, singurul om politic francez care își visează viața sau își trăiește visele, trecînd mereu, cu nonșalanță, frontiera dintre real și imaginar. El se concepe cumva ca o reîncarnare a gaullismului istoric, ce nu mai are descendență directă, și crede într-un destin venit din adîncul secolelor, care îl împinge pe scena politică pentru a salva independența țării sale, pentru a reaprinde flacăra unității și prestigiului de odinioară, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de la Yalta și axiomele de la Riga, într-un mod ce amintește de opoziția realism-idealism (Yergin 1978). Ultimele au predominat, de fapt, doar în intervalul 1944 - 1947. Axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga Președintele Roosevelt era adesea prezentat ca o reîncarnare modernă a lui Woodrow Wilson. În timpul celui de-al doilea război mondial, politica sa externă a fost combătută cu înverșunare atît de către izolaționiștii tradiționali, cît și de către cei care doreau adoptarea unei poziții mai dure față de Uniunea Sovietică. Roosevelt și-
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tristei, nu veselei, ci echilibratei, înțeleptei și desăvârșitei purități a minții”, eliberând conștiința de legăturile cu lumea sensibilă. Meditația îi permite, grație „ochiului său divin”, să îmbrățișeze totalitatea lumilor și eterna lor devenire, adică ciclul teribil al nașterilor, morților și reîncarnărilor determinat de karma. La veghea a doua, Gautama își recapitulează nenumăratele vieți anterioare și contemplă în câteva clipe existențele nesfârșite ale celorlalți. În timpul celei de-a treia veghi din noapte, a avut loc Revelația, Consacrarea sau Trezirea (boddhi). Acum, Gautama
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
stau temple precum Badut sau Sanggariti din această perioadă (provincia Melang). Întoarcerea În forță a hinduismului era legat și de cultul funerar al depunerii cenușii În fundațiile templului sanctuar unde se Înălțau statui cu efigia lor pentru a le facilita reîncarnarea În paradisul lui Shiva. La mijlocul secolului al IX-lea s-a ridicat Candi Lara Jonggrang /Prambanan În Java Centrală ce a suferit influența artei de la Borobudur. Fortificația rectangulară cuprinde incinte pătrate și concentrice, cu patru porți riguros orientate (aria sacră
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
spirituală. Este modelul fizic și spiritual al soțiilor tinere și frumoase, al femeilor ce se dăruiau iubirii, de aceea era reprezentată ca fiind înconjurată de Apsaras, nimfele celești. Lakshmi este și patroana femeilor pierdute. Se considera că are mai multe reîncarnări, printre care, Sita, iubita eroului Rama, Radha, soția lui Krishna, luptător împotriva demonilor. Este zeița cu 1000 de nume, ca și Vishnu, soțul ei. Domeniul dragostei îl împarte cu fiul ei, Kama, Eros la greci, Cupidon la romani, și este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce conducea efectiv, constituită din: eunucul Potheinos care lua deciziile și cu care Cleopatra a intrat în conflict, dascălul de retorică Theodocos și egipteanul Ahillas. S-au creat două tabere una o susținea pe Cleopatra ce se proclamase noua Isis, reîncarnarea zeiței Isis (faraonii erau considerați de origină divină), alta, în frunte cu rigidul Potheinos, îl susținea pe Ptolemeu al XIII-lea și vedea în tânăra pretendentă, un tiran. În această perioadă, primul triumvirat, constituit de liderii romani: Cezar, Pompei și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
viu, imagini. Iar toate acestea sunt desigur mai pline de acțiune, din punct de vedere teatral vorbind, și lasă o urmă mai profundă în memoria publicului. Compunerea unui personaj, când este însoțită de o transpunere autentică, de un fel de reîncarnare, este un lucru de seamă. Și fiindcă ceea ce se așteaptă de la actor, când urcă pe platou, este crearea unei imagini autentice, și nu scoaterea în evidență a unei personalități deosebite, este necesar ca fiecare din noi să devină capabil să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
TC "8. LUMEA DE „DINCOLO”" După cum am văzut, Cezar amintește că druizii gali predau teoria metempsihozei; Însă, dacă această Învățătură ar fi fost răspândită peste tot, nu s-ar mai fi pus problema lumii de „dincolo”, pentru că secvența nedefinită a reîncarnării ar exclude pentru om orice relevanță a lumii de „dincolo”, chiar dacă ar vrea să-i accepte existența. Este clar Însă că această doctrină era fie apanajul micilor cercuri sacerdotale, fie, mai de grabă, una dintre posibilele ipoteze despre ceea ce-l
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în acest sens, interes mai longeviv decât curentul simbolist. Exemplele oferite sunt menite să sugereze un anumit tip de feminitate, care și-a găsit ecoul nu numai în literatură, ci și în artele plastice. Ibolya lui Nicolae Davidescu reprezintă o reîncarnare estetică în decor modern a Salomeei 535. La Lucia Ion Totu, în "Pocăința Salomeii" 536, apariția Salomeii se face după tipicul decadent, în cadrul orgiastic al curții imperiale. Ca și în piesa lui Oscar Wilde, Salomeea dansează dansul celor șapte văluri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]