814 matches
-
la nivelul fiecărui stat și încheierea de concordate cu diverse țări, prin care să se reglementeze juridic situația comunităților catolice de acolo (Vaticanul a vizat stabilirea unor relații diplomatice cu consecințe juridice pentru statele în care existau credincioși catolici). Această reașezare a Bisericii s-a produs atât din interior datorită coștientizării nevoiei de modernizare și în urma confruntărilor de idei între mișcarea modernistă și ce intransigentă, cât și din exterior, la inițiativa intelectualilor catolici laici care s-au implicat activ în acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creștină, proces în cadrul căruia au fost folosite numeroase mijloace și metode în care presa a jucat un rol important. Pentru a nu pierde influența, Vaticanul a răspuns astfel provocărilor modernității și contemporanității 58. Un rol important în acest proces de reașezare a Bisericii în societatea modernă l-au avut intelectualii catolici laici din Occident care grupați în jurul unor publicații au apărat-o de atacurile la care a fost supusă. Biserica Catolică a fost identificată ca fiind o instituție centralizată și ierarhizată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în rândul clerului. Putem observa astfel că intelectualii catolici din Franța, ca și o parte din cler, oscilau între două curente dominante în privința reașezării Bisericii în societatea modernă. Aceste curente deși conflictuale au fost validate sau sancționate de Papă, care finalmente a hotărât direcția și modul în care s-a poziționat Biserica în societatea modernă. În Anglia, Biserica Anglicană își pierdea treptat influența, într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Prezentarea situației existente în Spania, Italia și Franța referitor la presă are la bază faptul că aceste țări au o populație majoritar catolică, o puternică elită intelectuală care s-a implicat în reașezarea Bisericii catolice în societatea modernă și un grad mai ridicat de dezvoltare. Am început cu Spania pentru că ritmul de modernizare a acesteia a fostul unul mai lent și cu o dispută privitor la modul de guvernare (păstrarea monarhiei sau trecerea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
modernitate mai ales în plan politico-social, prin apariția statului liberal (ulterior național) și dispariția vechiului regim a monarhiei dinastice (în care Biserica a avut un rol esențial), a provocat o regândire și o repoziționare a Bisericii în societate; în această reașezare, presa ca de altfel toate mijloacele de comunicare socială a jucat un rol important. Poziția Bisericii față de fenomenul mass-media a fost una care a răspuns tendințelor vremii, rezolvând anumite probleme imediate, fără a avea un fundament teoretic foarte clar, sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
modernității a reprezentat o modalitate prin care ea a încercat să iasă din conul de umbră în care intrase odată cu căderea vechiului regim și apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele (politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o reașezare a Bisericii pe scena internațională, asumându-și sau protestând față de noile realități politico-sociale, culturale și economice. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă aceasta nu ar fi fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se regăsește și În jurul Mediteranei, unde fuzionează cu diferite culturi născute departe de Eurasia leptolitică. Singurul fenomen de amploare, care pare să se atenueze și, În final, să Înceteze, este frecventarea și pictarea grotelor adânci, aceasta fiind, fără Îndoială, consecința reașezării sociale și teritoriale a vechilor triburi. Este interesant de observat că, În nordul eurasiatic, arheologia și etnologia sugerează apariția străveche a figurii „șamanului”: persoana care, fiind Înclinată spre stări de transă sau posedare, primește rolul de intermediar Între trib și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
descentrarea îi este refuzată. Eu nu pot ajunge astfel la gândul generos că în cântarul mare al lumii toate concretizările elementelor fondului intim-străin atârnă la fel și că, de aceea, ele sunt egal îndreptățite. Descentrarea nu înseamnă pierderea centrării, ci reașezarea în sistemul de limite primite cu un spor de toleranță față de celelalte centrări și cu gândul că propria ta centrare nu e până la urmă decât rodul unui hazard („s-ar fi putut și altfel“). Sursa fanatismului poate fi deopotrivă recentrarea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
În 1992, autoritățile cehoslovace au interzis unui documentar BBC (despre asasinarea lui Reinhard Heydrich la Praga, În 1942) să participe la festivalul de la Karlovy Vary, pe motiv că includea secvențe „inacceptabile” cu cehi demonstrând În sprijinul regimului nazist. Odată cu această reașezare a memoriei În Europa de Est postcomunistă, tabuul comparației dintre comunism și nazism a Început să se năruie. Politicienii și savanții au Început chiar să insiste asupra unor astfel de paralele. În Occident, juxtapunerea a rămas controversată. Problema nu o constituia comparația
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care Mitchievici îi privește. Opera singulară a lui Paciurea, ocultată în anii 1920, ultimii ani de viață ai artistului, când implicarea literarului în arta vizuală era considerată o adevărată erezie și simbolismul era cu totul ieșit din modă, câștigă prin reașezarea ei în context. Angelo Mitchievici plasează consecvent arta românească pe picior de egalitate cu școlile artistice europene. Este un punct de vedere integrator în care nu se mai simt complexele unei arte minore intrate târziu în circuitul european, o perspectivă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deplasări repetate pentru comerț, migrația pentru muncă se instalează spre mijlocul anilor ’90 ca tip predominant. Restricțiile impuse de țările europene, ținte predilecte ale migrației românești, au favorizat dezvoltarea unei componente clandestine importante. În aceeași perioadă are loc și o reașezare a destinațiilor: de la țările din centrul Europei către sudul mediteraneean. Anii 2000 aduc noi schimbări de patternuri. Facilitățile legate de accesul în Spațiul Schengen influențează durata deplasărilor, accentuând componenta circulară. Statul român își intensifică eforturile legate de controlul migrației și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a păstra România într-o Europă germanizată, nicidecum de a înscrie țara în direcția unei Românii europene. În fine, ultimul reflux european a fost prilejuit de dărâmarea stăvilarului prăbușit odată cu sistemul comunist, fapt care a dus "nu numai [la] reașezarea noastră într-un curs al istoriei abandonat după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și reîntâlnirea cu Europa, de care, arbitrar, fusesem despărțiți" (p. 4). Europa devine o temă atât de centrală în discursul identitar românesc, încât până și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condițiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic și a mișcărilor naturale de efective, în cursul sezonului de vânătoare 2010-2011, la solicitarea gestionarilor fondurilor cinegetice, inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare analizează și aprobă, pe baza documentelor de constatare, reașezarea între fonduri cinegetice a cotelor de recolta aprobate prin prezentul ordin. (2) Inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare vor înainta organismului de specialitate din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, lunar, situația actualizată a aprobărilor de reașezare a cotelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222337_a_223666]
-
documentelor de constatare, reașezarea între fonduri cinegetice a cotelor de recolta aprobate prin prezentul ordin. (2) Inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare vor înainta organismului de specialitate din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, lunar, situația actualizată a aprobărilor de reașezare a cotelor de recolta, emise în baza prevederilor alin. (1). ... Articolul 7 În cazul efectuării, în cursul sezonului de vânătoare 2010-2011, a unor acțiuni de populare a fondurilor cinegetice cu exemplare ce aparțin speciilor de vânat sedentar, în urma cărora să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222337_a_223666]