2,414 matches
-
mai nuanțat. Impresia mea este că procesul spulberării subiectului unic a Început Într-adevăr În modernitate, odată cu Rimbaud, cu Dostoievski și cu toți ceilalți. Această sciziune interioară a Început să fie experimentată, la modul spontan, de către omul modern. Însă acesta recepta situația ca pe o criză ce trebuie evitată, ca pe o ruptură ce trebuie Închisă. La nivelul teoriei, al concepției despre lume, despre ce trebuie să fie omul, la nivelul idealului antropologic, cred că modernitatea a rămas mai departe obsedată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și, ca atare, problemele de magie le Înțeleg foarte greu! Nicolae Turcan: În această experiență mai există o presupoziție care mi se pare obligatorie: faptul că urma trimite sau construiește o alteritate indică existența unor experiențe anterioare care pot fi receptate doar În măsura În care experiențele mele anterioare ar fi similare. Horea Poenar: Câtă vreme ai trăit o experiență estetică, Împărtășim ceva. Cornel Vâlcu: Atât timp cât te bazezi pe faptul că trebuie să existe experiențe similare la rădăcina acestui fapt, ești În cercul de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintr-o perspectivă psiho-istorică, despre contextele În care inconștientul masei proiectează o fantasmă necesară. Apoi, În accepțiunea sa politică, „locurile memoriei” presupun cel puțin două discursuri: discursul puterii, cel oficial, și apoi discursul maselor, modul În care conștiința de masă receptează un topos impus de autoritatea ideologică. Voi da un exemplu care probabil e iarăși derizoriu, total nereprezentativ: În satul bunicilor mei, În ziua de 23 august se scoteau cartofii, fiindcă aveau zi liberă de la CAP. Era o zi trăită altfel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care marxismul a descoperit un comunism idilic primitiv, proiectând toate recurențele „insulei fericiților”. E și acesta un loc comun care, pe de o parte, a fost impus de un discurs politic asumat, iar pe de altă parte, nu știu cum a fost receptat. De aceea mi se pare un teren atât de acvatic și atât de instabil Încât, la un moment dat, am senzația că e foarte greu să disociez ce anume intră și ce nu intră În aceste locuri ale memoriei; pentru că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noi există un risc mai mare În a privi Cel mai iubit dintre pământeni ca o carte bună, pentru că avem acele fragmente din roman care trimit la ideea că acel om a rezistat. Noi avem o mai mică șansă să receptăm valoarea estetică a unei astfel de cărți. Am avea o șansă mai mare dacă am avea o biografie sau o bibliografie. Reconstrucția societății civile după 1990tc " Reconstrucția societății civile după 1990" Marius Jucantc "Marius Jucan" Studiul de față face parte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o stare de normalitate. De aceea mă Întreb dacă nu este mai potrivit ca mecanismul să traducă o recurență În ultimă instanță, dacă, așa cum a spus și Sanda, nu suntem trimiși la un mecanism de tip repetitiv. Eu așa am receptat, că putem intra În capcana acestui paradox. Marius Jucan: Al normalității crizei... Diana Adamek: Continuitatea crizei trebuie gândită ca o etapă și un mecanism de continuitate. O continuitate sfârșește prin a deveni normală. Dacă o febră, un accident ține foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de „contra-cultură”, de Ginsberg, Timothy Leary, hippies, Beat Generation, Havel, Gombrowitz, Esterházy, Foucault, Lacan sau Kundera, de ce exaltă ei doctrina „culturilor marginale”, alternative, non-dominante ale postmodernismului sau „antipolitica” lui Konrád, atunci când noi vorbim, În continuare, de Camus, Sartre, eventual Heidegger, receptați trunchiat, sau chiar de Thibaudet, de la care Împrumutăm triada metodologică a relației dintre doric, ionic și corintic? Concluzia la care ajung din ce În ce mai des, meditând pe marginea unor asemenea defazări, este că inerția, endemică, intrinsecă, adică aceea din interiorul literaturii române
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
câștigă o experiență prin transfer. Mi-o interiorizez cumva prin a crede. Și la nivelul afectiv. E o experiență care te lovește În plin și te schimbă, bineînțeles, afectiv. Dar nu cred că neapărat negativ. Andrei Simuț: Problema este cine receptează aceste cursuri: le receptează niște viitori specialiști, deci cei care s-ar presupune că au deja un simț critic cu care pot relaționa informațiile pe care dumneavoastră ni le dați? Realitatea este alta. O sumară experiență didactică poate deja să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
transfer. Mi-o interiorizez cumva prin a crede. Și la nivelul afectiv. E o experiență care te lovește În plin și te schimbă, bineînțeles, afectiv. Dar nu cred că neapărat negativ. Andrei Simuț: Problema este cine receptează aceste cursuri: le receptează niște viitori specialiști, deci cei care s-ar presupune că au deja un simț critic cu care pot relaționa informațiile pe care dumneavoastră ni le dați? Realitatea este alta. O sumară experiență didactică poate deja să releve că acești studenți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-ar presupune că au deja un simț critic cu care pot relaționa informațiile pe care dumneavoastră ni le dați? Realitatea este alta. O sumară experiență didactică poate deja să releve că acești studenți nu au instrumentele prin care pot recepta asemenea informații. Marea noastră problemă este asta. Cei care vin nu au instrumentele prin care pot să-și aproprieze această experiență istorică. E mai grav decât faptul că ne dați aceste informații tulburătoare. Indiferența tuturor față de fenomenul cunoașterii e mult
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
valoare portul și dansul popular. Debutează editorial cu romanul Der Haiduck (1908), având ca protagonist pe Iancu Jianu. În același an, cartea este tradusă în românește de Teodor Nica și cunoaște numeroase reeditări, fiind bine primită de critică și larg receptată de public; a fost și dramatizată de Const. N. Mihăilescu, sub titlul Iancu Jianul, și pusă în scenă de Ion Șahighian, în 1942. Al doilea roman scris în germană, Der Pandur (1912), continuă firul epic al celui dintâi, dar are
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
rolul artei preocupă în cel mai înalt grad pe teoretician. Orice manifestare artistică este condiționată de structura fizică, nervoasă și sufletească a artistului, care, la rândul lui, este un produs al mediului natural și al împrejurărilor sociale. Un mare poet receptează cu maximum de intensitate problemele epocii și le dă o expresie artistică determinată de „temperamentul” și „psihicul” său, de unde și prezența „tendinței”, ca semn al personalității lui. Inevitabil, deci, orice operă are o tendință socială, morală sau politică. Ea este
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
putrefact și cețos”, carnea roșie a cireșelor este răstălmăcită simbolic, sugerându-i hemoptizia adolescenților tuberculoși etc. Placheta, nepublicată, din 1943 și volumul Libertatea... pun mai insistent și mai marcat în valoare temele și discursul liric al debutantului, care a fost receptat dintotdeauna drept un discurs antiliric, antipoetic sau, mai exact, ca una dintre tentativele cele mai originale și consistente de înnoire a lirismului prin depășirea abstracțiunii și a hermetismului, ca și a problematicii excesiv solipsiste. Din această rebeliune a rezultat o
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
folosi alte tipuri de imagini. De exemplu, în loc să se bazeze pe lumina soarelui, reflectată în mod natural de un obiect de pe pământ pentru a produce o imagine, un sistem de recunoaștere cu radiolocator transmite unde radio către zona-țintă de jos, receptează undele reflectate de diverse obiecte și, printr-un proces complex, convertește datele respective într-o imagine 51. Prin „luminarea” țintelor, independent de soare, și folosirea lungimilor de undă care pot penetra norii, ceața sau precipitațiile, sistemele de recunoaștere cu radiolocatoare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
War (Yale University Press, New Haven, Conn., 1997), pp. 449-453. 63. CIA a observat că un echipament electric de cifrare transmitea un semnal electric reprezentând un caracter obișnuit împreună cu caracterul cifrat; semnalul inițial, deși slab în comparație cu cel cifrat, putea fi receptat pe firul de transmisie, la o distanță apreciabilă de echipamentul de cifrare. S-a descoperit că echipamentele sovietice de cifrare prezentau același dezavantaj, ceea ce le-a permis americanilor să recupereze atât mesajele cu caractere obișnuite, cât și versiunile lor criptate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
este universală fără raportare la concept”. Sunt prezentate diferitele soluții date paradoxului kantian al judecății de gust - apriorică, subiectivistă, naturalistă, logicistă, sociologică - ca tot atâtea interpretări ale facultății spirituale prin care un obiect, cu o anumită finalitate pentru om, este receptat de subiecți. M. ia în discuție și critica literară, considerând-o cea mai avizată dintre toate formele de receptare. În dezbaterile teoretice despre critica literară - se afirmă aici - paradoxul kantian al judecății de gust se regăsește sub forma unor dihotomii
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
pagini de jurnal, monologuri autobiografice, înregistrări pe bandă, versuri) va reprezenta o constantă a narațiunii la G., prezentă și în Întoarcerea bărbaților (1991). Aici acțiunea se concentrează în jurul Doamnei, a cărei imagine devine extrem de pregnantă prin modul în care este receptată de cei din jur. Este evident că scriitorul, ieșit de sub influența lui Mihail Sadoveanu și a lui Liviu Rebreanu, perceptibilă în primele romane, adoptă tehnica de construcție romanescă a lui Camil Petrescu. Ca și în Patul lui Procust, Doamna din
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
germane, G. a dat o versiune, din Eduard Mörike. Traducerile l-au ajutat să aprofundeze specificul literaturii engleze, despre care a conferențiat în câteva rânduri. A fost printre cei dintâi care au studiat modul în care literatura engleză a fost receptată în România prin traduceri. De asemenea, într-un studiu de literatură comparată din 1924 a analizat cele dintâi „traduceri și imitațiuni” poetice românești după literatura engleză. SCRIERI: Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, Cluj, 1924; Robert Burns, poetul țărănimei
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
în creația poetului trei ipostaze ale iubitei, sugerate prin metafora miresei (virtuală, reală și metafizică), G. le urmărește prezența de-a lungul întregii opere, cu necesare raportări la elementele biografice, judecându-le însă în principal ca întruchipări ale imaginarului. Autorul receptează erosul arghezian ca „un spațiu imaginar, având o configurație complexă și, firește, contradictorie, guvernat de o dialectică imprevizibilă, precum și, totodată, ca o invitație la explorarea unui teritoriu afectiv și spiritual a cărui contribuție la deslușirea creatorului său se va dovedi
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
domeniul de Învătământ cel mai constant la Parteihochschule Karl Marx, dar se considera că istoria filosofiei (izvoarele marxismului) era insuficient predată În școală. Titlul unuia dintre manualele publicate de catedră de filosofie de la Scoala Karl Marx, Marxistische Philosophie (1967), fusese receptat că o provocare („filosofie marxista” În loc de „marxist-leninistă”). Acest manual a fost tradus În numeroase limbi și difuzat până și În Nicaragua. Nivelul de Învătământ de la Parteihochschule Karl Marx era apreciat de Joachim L., fost profesor de „comunism științific” al școlii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ieronim, Ileana Mălăncioiu, Radu Cosașu, Mihail Crama, Dan Laurențiu, Alexandru Lungu, Mircea Ciobanu, Ion Horea, Cezar Baltag ș. a., proză de Augustin Buzura, Paul Georgescu, Petru Dumitriu, Mircea Horia Simionescu și Mircea Ciobanu. Chiar din primele numere, la ancheta Cum este receptată viața intelectuală din România?, realizată de Carmen Firan, răspund Vladimir Kadavy, Norbert Dodille, Allen Docal, Milos Alkalay, Luigi Zecchini și Claus Henning. Colaborează cu eseuri culturale, politice și sociale Alexandru George, Mihai Zamfir, Mircea Horia Simionescu, Iordan Chimet, Alexandru Papilian
LETTRE INTERNATIONALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287790_a_289119]
-
lipsiți de influență politică și deci de posibilitatea de a reacționa pe linie socială sau administrativă. Cică niște cronicari... mai conține un dialog cu Toma Pavel despre „călinescianism” ca fenomen epigonic: deși perspectiva este lucidă și echilibrată, epoca l-a receptat fie drept scandalos, fie plin de curaj. Următoarele volume de cronici - Colocvial (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), Explorări în actualitatea imediată (1978), Noi explorări critice (1982), De la imperfect la mai puțin ca perfect (1987), Nu numai despre critici (1990), Dinspre „Cercul
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
al optulea, prelungirile poeziei șaizeciste, Școala de la Târgoviște, echinoxiștii, optzeciștii, chiar un segment al nouăzecismului, și, desigur, criticii. Cu interes constant și prietenie nedezmințită au fost urmăriți reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu, evidență asociată relativei mefiențe cu care criticul a receptat literatura șaizaciștilor. A doua categorie a scrierilor lui R. e compusă din investigațiile mai ample, inițiate tot în scop polemic, ale operelor lui Agârbiceanu și Creangă. Agârbiceanu și demonii (1973), inițial lucrare de doctorat, e doar un „studiu de tipologie
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
are R.R. mai ales pentru efortul familiarizării cititorului de limbă germană cu literatura română, populară și cultă. Din folclor sunt publicate, uneori și comentate, numeroase versuri (doine, balade) și narațiuni în proză (basme, legende, povești). Pagini din literatura contemporană sunt receptate cu promptitudine, versiunile oferite de R.R. fiind frecvent primele variante ale acestor texte într-o limbă străină. Sunt prezenți V. Alecsandri și D. Bolintineanu, Ioan Slavici, G. Coșbuc, sunt incluse versiuni din scrierile lui I.L. Caragiale, Barbu Delavrancea ș.a. La
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
încearcă să recompună o imagine cuprinzătoare a lumii vizibile și invizibile din jurul ființei umane. Chiar dacă uneori lasă impresia că reia consecvent formula artistică din prima plachetă - asocieri între descrieri de natură, pastorale și expresii lirice ale sentimentului religios -, autorul fiind receptat îndeosebi ca „un poet egal cu sine de la o carte la alta” (Laurențiu Ulici), accentul dobândit de unele teme, la nivel de grupaj, contribuie la delimitarea a două etape. Cea dintâi, incluzând versurile din Urme, Poeme (1975), Pământ de bun
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]